Final de legistlatură

Săptămâna aceasta  a avut loc ultima sesiune din această legislatură la Strasbourg. Mă simt mândră de ce am făcut în acest mandat pentru Romania, pentru români, alături de colegii mei, și sunt foarte determinată să construim în continuare o Uniune Europeană în care toti cetățenii să fie egali în drepturi, libertăți și obligații. Am încredere că, în urmatorii 5 ani, vocea României va fi mai puternică în Parlamentul European și în Europa.

Vă mulțumesc tuturor pentru sprijinul și încrederea pe care mi le-ați acordat în toată această perioadă și vă invit, indiferent de preferințele voastre politice, să veniti la votul de pe 25 mai.

Este foarte important ca Romania să transmită un mesaj puternic în Europa în viitoarea legislatură, iar cel mai solid semnal pentru perioada viitoare stă în votul fiecărui cetățean român!

PE

O Europă interconectată: eliminarea tarifelor de roaming

Este incontestabil faptul că internetul şi telefonia mobilă ne-au influenţat stilul de viaţă, începând de la nivelul fiecărui individ în parte, până la cel al firmelor şi al instituţiilor. În decursul a doar câţiva ani, datorită evoluţiei accelerate a telefoniei mobile şi a internetului, am ajuns să înțelegem cu toţii ce înseamnă, în adevăratul sens al cuvântului, să trăim în secolul vitezei. Iar aceste noi forme de comunicare au însemnat şi construirea unei pieţe care a creat locuri de muncă şi care are acum nevoie de un impuls în a investi în noi tehnologii și în a deveni mai performantă. Tocmai de aceea, Parlamentul European a căutat soluţii prin care costurile administrative asociate autorizărilor de operare să fie reduse, iar capacitatea reţelelor să crească.

Săptămâna trecută, la Bruxelles, am votat pentru eliminarea tarifelor de roaming, măsură ce presupune că diferenţele dintre tarifele pentru sunat, mesaje şi utilizare de date în interiorul Uniunii Europene vor dispărea până la finalul anului 2015. Cred cu fermitate că este o măsură benefică şi pentru români, în special pentru cei care se află la muncă sau în vacanţă în Europa şi care vor putea, astfel, păstra legătura cu familiile lor din țară mai uşor şi la preţuri mult mai mici. Crearea unei Pieţe Unice a Telecomunicaţiilor va fi benefică în primul rând pentru utilizatori, la fel cum a fost şi reducerea tarifelor şi creşterea competitivităţii pe această piață, încurajate de Uniunea Europeană prin măsurile luate anii precedenţi. La nivel european sunt peste 100 de operatori de telefonie mobilă şi peste 1000 de operatori de telefonie fixă. Piaţa Unică va crea un singur set de  reglementări, iar beneficiile vor fi extrem de consistente, aducând bugetului Uniunii un surplus mai mare de 100 de miliarde de euro.

Aproape o zecime din economia digitală a Europei e reprezentată astăzi de sectorul comunicațiilor, ceea ce se datorează nevoii crescânde a companiilor de a recurge la conectivitate. Prin decizia Parlamentului European, cele 28 de piețe naționale vor dispărea, iar costurile suportate de consumatori inevitabil vor scădea, datorită simplificării procedurilor pentru furnizarea de servicii.

Cred că și prin acest vot, Parlamentul European demonstrează faptul că deciziile sale duc înspre o uniformizare a structurii europene din mai multe puncte de vedere. Este un proces care ne arată, încă o dată, că proiectul Europei unite este în beneficiul tuturor, iar un continent interconectat este, fără îndoială, unul din punctele de referință în împlinirea acestui deziderat.

O plăcută reîntoarcere în Ardeal şi Banat

Săptămânile trecute am fost, din nou, în Ardeal şi Banat, locuri în care mă reîntorc de fiecare dată cu multă plăcere. I-am reîntâlnit pe oamenii de aici, majoritatea foarte bine informaţi despre cele mai recente dezbateri la nivel european. Cred că nu surprinde pe nimeni faptul că temele cu care am fost abordată cel mai des au fost cele legate de declaraţiile iresponsabile la adresa României, venite dinspre anumiţi politicieni populişti şi xenofobi, unii chiar trimişi de români acolo, prin votul din iunie 2009. M-am bucurat să constat, însă, că lupta mea din Parlamentul European împotriva acestor politicieni îşi găseşte ecouri chiar până la nivelul localităţilor mai mici, unde Europa poate părea, pentru unii, prea departe, însă unde sunt mulţi cei care simt, pe bună dreptate, că vocea lor trebuie auzită la Bruxelles.  Acesta este şi motivul pentru care, de-alungul întregului mandat, am fost în mod regulat prin ţară. Am considerat întotdeauna că activitatea de la Bruxelles sau Strasbourg nu poate avea conţinut în lipsa dialogului direct cu cei care ne-au trimis acolo, cu cei în numele cărora, în definitiv, vorbim de la tribuna parlamentară. Vor avea o mare deziluzie politicienii care îşi propun să facă acum, la final de mandat, vizite în diferite colţuri ale ţării şi să le spună oamenilor cât de mult s-au luptat pentru interesele lor. Au trecut peste 7 ani de la momentul intrării României în Uniunea Europeană, iar cetăţenii au înţeles că declaraţiile demagogice de final de mandat nu ţin locul reprezentării în faţa instituţiilor europene.

Cel mai important semnal pentru întreaga Europă ar fi acela de a avea o prezenţă cât mai mare la urne în ziua alegerilor europarlamentare. Ar fi un mesaj clar pe care l-ar putea da România. În ciuda defectelor sale şi a crizei economice prost gestionate de către populari, construcţia europeană e în avantajul tuturor statelor membre, fie ele mai vechi sau mai noi, iar istoria scursă de la momentul înfiinţării sale ne demonstrează cât se poate de clar acest lucru.

Entuziasmul celor pe care i-am întâlnit la Cluj, Dej, Gherla, Arad şi Timişoara mi-a reconfirmat faptul că am putea da acest semnal în luna mai. Ar fi atât în avantajul României, cât şi în avantajul Uniunii Europene, proiect care ar fi, astfel, reconfirmat şi asupra căruia, cu legitimatea astfel câştigată, se vor putea opera modificările pe care le doresc cetăţenii, indiferent cât de departe s-ar afla, fizic, de Bruxelles.

IMG_5386

IMG_5417

IMG_5429

PSD Timis01

Relaunching Europe Bucharest

Lunea viitoare, conferinţa “Relaunching Europe” ajunge la Bucureşti!

Împreună cu invitaţii şi colegii noştri din Grupul Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, vom aborda teme importante pentru România, care au, însă, un impact deosebit asupra întregii Europe.

Solidaritatea socială, combaterea sărăciei, dar şi oportunităţile oferite de o piaţă a muncii aflată într-o continuă schimbare sunt doar câteva dintre aspectele pe care le vom dezbate împreună cu toţi cei prezenţi luni, 17 februarie, începând cu ora 17:00, la Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti.

Vă aşteptăm alături de noi!

Relaunching Europe Bucharest

Lecţia referendumului elveţian

Rezultatul recentului referendum elveţian, prin intermediul căruia majoritatea celor care s-au prezentat la urne s-au pronunţat în favoarea limitării dreptului la liberă circulaţie a cetăţenilor europeni pe teritoriul Ţării cantoanelor, a transmis unde de şoc în întreaga Europă. Asemenea tuturor celor care urmăresc evoluţiile politice europene, am fost şi eu surprinsă de decizia elveţienilor. Însă odată spulberată emoţia imediată ce a urmat, în mod firesc, momentului politic, cred că acest referendum trebuie privit cu mai multă atenţie şi în lipsa patosului care a permis multora să îi blameze, la un loc, pe toţi cetăţenii Elveţiei. O ţară a cărei locuitori, merită menţionat, într-o proporţie de peste 20% sunt şi cetăţeni ai Uniunii Europene.

Se pare că, din păcate, nici Elveţia nu a fost ocolită de cele mai recente tendinţe anti-europene, care au cucerit o parte deloc neglijabilă a electoratului din Europa. Însă cred că a privi acest rezultat ca pe o atitudine a întregii populaţii din ţară este profund eronat. Principiul conform căruia decizia aparţine majorităţii este incontestabil, însă cifrele absolute din spatele procentelor ne arată că diferenţa dintre cei care au susţinut restrângerea dreptului la liberă circulaţie şi cei care s-au opus acesteia este infimă, de doar 19.000 de voturi. Cred că cei care trebuie într-adevăr blamaţi pentru situaţia creată sunt politicienii populişti din Elveţia, care au atras o bună parte a electoratului în capcana măsurilor simpliste, încercând să încetăţenească ideea că imigranţii sunt cauza tuturor problemelor cu care se confruntă ţara lor. Consider că nimic nu este mai periculos decât să credem că ţara ai cărui naţionali suntem, indiferent care este aceasta, poate funcţiona ca o insulă autosuficientă, ruptă de ţările vecine şi ferită de efectele fenomenului migraţionist. Efecte care, ar trebui subliniat, nu sunt doar cele negative, pe care le place atât de mult populiştilor să le promoveze.

Cred că ceea ce referendumul din Elveţia ne învaţă pe toţi, indiferent de poziţia pe care o ocupăm, este faptul că trebuie să luptăm cu şi mai multă fermitate pentru valorile europene şi să realizăm cât de utile sunt acestea pentru fiecare dintre noi. Doar astfel ne vom putea asigura că referendumul elveţian nu se va transforma într-un precedent periculos. Iar indiferent de orientarea politică pe care o îmbrăţişează fiecare dintre noi, realitatea e un martor al faptului că libera circulaţie este unul din cele mai de preţ realizări ale Europei unite.

Traian Basescu trebuie sa se dezica de atitudinea anti-romaneasca a lui Laszlo Tokes!

Presedintele Basescu tergiverseaza cat mai mult luarea unei decizii in ceea ce priveste retragerea Ordinului “Steaua Romaniei”, pe care tot domnia sa i-a acordat-o lui Laszlo Tokes. Dl. Basescu a spus ca nu poate sa o retraga direct, ci in urma unei decizii a Consiliului de Onoare. Dupa ce decizia a venit, a spus ca nu o poate retrage direct, pentru ca decizia nu are o motivare. Iata ca acum, in contextul in care motivarea Consiliului a venit in urma cu o luna (!), Traian Basescu le spune romanilor ca nu poate retrage ordinul, din cauza unei contestatii in instanta. Este o scuza jignitoare la adresa Romaniei!

Traian Basescu este constient ca o decizie a instantei ar insemna intarzierea unei decizii cu cel putin 1 an. Practic, dl. Basescu vrea sa plece de la Cotroceni fara sa fie nevoit sa ii retraga ordinul lui Laszlo Tokes.

Pana la pronuntarea instantei, Traian Basescu are sansa sa transmita un semnal, sa le arate romanilor ca dezavueaza atacurile lui Laszlo Tokes la adresa integritatii Romaniei si jignirile aduse de acesta la adresa romanilor.

In caz contrar, presedintele Romaniei ne va arata ca prefera sa fuga de responsabilitate, ca nu se dezice de relatia de prietenie cu Laszlo Tokes!

De ce trebuie retrasa decoratia lui laszlo Tokes

Corina Creţu, în Huffington Post: Războiul britanic împotriva imigranților este anti-european, nejustificat și greșit

front page Huff Post

Corina Creţu: Războiul britanic împotriva imigranților este anti-european, nejustificat și greșit 

(Articol aparut in Huffington Post - 6 februarie 2014 – The British War Against Immigrants Is Anti-European, Unjustified and Wrong - link)

Actuala dezbatere exagerată privind imigrația în Marea Britanie este greșită și trebuie să se încheie.

Uniunea Europeană a fost creată ca instrument pentru depășirea diviziunilor și a urii, pentru stimularea dezvoltării și prosperității pe tot continentul. Aceasta a devenit mai târziu un instrument complex pentru reducerea sărăciei și a polarizării. UE nu a fost creată ca un club pentru țările bogate, în care acestea să-și poata contempla bogățiile și să conceapă modalități suplimentare de a-și extinde avuția: dimpotrivă, unul dintre scopurile sale principale este de a genera uniformitate: ea există pentru a integra statele mai sărace și pentru a stimula progresul lor, sporind astfel prosperitatea în toată Europa și oferind tot mai multor cetățeni europeni șansa de a avea un standard de viață mai bun.

Aceste principii generoase par, pentru orice persoană care citește presa din Marea Britanie din ultimele luni, a fi date uitării. Se pare că UE este într-un război – sau, mai corect, Marea Britanie este într-un război, luptând pentru a găsi modalități de a-si apăra cetatea împotriva “valurilor”, “potopului” sau “invaziei” de imigranți care ar trebui să fie tinuți în afara porților țării. Primarul Londrei – o personalitate respectabilă și importantă a conservatorilor - se plânge că “nu putem face nimic pentru a opri întreaga populație a Transilvaniei (…) să încerce să-si aseze tabăra la Marble Arch.” Prim-ministrul țării, David Cameron, scrie că “libera circulație în Europa trebuie să fie mai puțin liberă”. Un alt lider – Nigel Farage din UKIP – se teme de invazia iminentă în Marea Britanie a 29 de milioane de români și bulgari (notă către cititor: toată populația României este de aproximativ 20 de milioane de persoane și cea a Bulgariei este puțin peste 7 milioane de persoane). De ce a declarat Marea Britanie război unui inamic imaginar?

Tonul dezbaterii privind imigranții în Marea Britanie și modul în care aceasta se desfășoară sunt atât periculoase, cât și profund incorecte. Marea Britanie nu este membru al UE numai pentru a avea acces la o bază mai mare de consumatori, sau pentru a recruta clienți pentru companiile de telefonie mobilă, băncile și corporațiile farmaceutice. Apartenența Marii Britanii la UE implică un rol mult mai important și trebuie să cuprindă respectarea, asumarea și încrederea în principiile de bază ale acestei organizații. Unul dintre aceste principii fundamentale este libera circulație a forței de muncă.

Există două niveluri ale acestei dezbateri. Unul este cel polemic, altul - mai filozofic.Să începem cu nivelul polemic.

Cei care se opun ridicării restricțiilor se bazează mai ales pe ipoteza că Marea Britanie ar fi inundată de migranții români care solicită beneficii sociale. Acest lucru este inexact. Imigranții români în Marea Britanie (pe cât de puțini sunt) vin în căutare de locuri de muncă mai bine plătite decât pot găsi acasă, sunt în mare parte adulți tineri sau maturi care nu au nevoie de beneficii sociale. Cei care ar părăsi România pentru a merge în Marea Britanie, in conditiile in care milioane de compatrioți s-au stabilit cu ușurință în Italia sau Spania (unde limbile vorbite seamănă cu limba română și unde deja există comunități românești, ceea ce ușurează integrarea noilor imigranți) sunt cu siguranță persoane dinamice, bine pregătite pentru un mediu nefamiliar și capabile să învețe rapid și să se confrunte cu diverse provocări – o descriere ce nu se aplică celor care, în general, caută ajutoare sociale.

Să abordăm și nivelul filosofic. Ce-ar fi dacă migranții români ar merge într-adevăr în Marea Britanie pentru a cere beneficii sociale? De ce ar fi acesta un lucru greșit? Este oare ilegal să se obțină beneficii din partea unui sistem care a fost creat în acest sens, atât timp cât se respectă toate regulile și condițiile care reglementeaza acest sistem? Desigur că nu! Au ieșit românii în stradă pentru a protesta atunci când locurile de muncă extrem de bine plătite din companiile mari care funcționează în România au fost acordate unor cetățeni britanici, care “le-au furat” de la cetățenii români? Categoric nu! Trăim într-o piață liberă; suntem conduși de principiul liberei circulații a forței de muncă. Oricine își poate încerca norocul pentru a obține un loc de muncă în orice țară din UE, atâta vreme cât se potrivește cerințelor și respectă legea. Totodată, oricine are dreptul de a beneficia de sistemul social din țara în care alege să se stabilească, temporar sau permanent, atât timp cât o face respectând legislația și nu are loc vreun abuz.

Acesta este mesajul meu pentru cetățenii din Marea Britanie. Ignorați aceste ineptii populiste servite în ultimele luni de politicieni doritori de voturi, mai ales ca descriu o imagine profund absurdă: românii vor veni in Marea Britanie pentru a fura locuri de muncă, pentru a cere beneficii și pentru a abuza de sistemul public de sănătate - toate cele trei situații sunt extrem de contradictorii (cum poate cineva să obțină un loc de muncă și să beneficieze de ajutor de șomaj în același timp? Cum poate cineva să lucreze și să fie totodată internat în spital?). Nu le credeți! Marea Britanie nu este asediată de valuri de imigranți care așteaptă la granițe să vă invadeze. UE nu este în război. Și data viitoare când vă tratează un doctor,întrebați-l de unde e – ar putea fi român! 

Ziua Internațională a non-violenței în școli

Astăzi, în multe țări din lume se organizează manifestări care marchează Ziua Internațională a non-violenței în școli. Legată de personalitatea lui Mahatma Gandhi, considerat părintele independenţei Indiei şi iniţiatorul mişcărilor de revoltă neviolente, cel care spunea: “non-violenţa este arma celor puternici,” această zi are drept scop promovarea unei educaţii bazată pe valori precum toleranţa, solidaritatea, respectul pentru drepturile omului, nonviolenţa în relațiile între oameni.

Cu regret trebuie să constatăm faptul că violența în școli și în jurul lor crește și devine un fapt banal. Din motive complexe, care țin nu o dată de starea materială precară a elevilor și părinților, de insuficiența resurselor școlilor, de lipsa educatorilor și chiar din cauza valorilor promovate în societate, atitudinile conflictuale au devenit preponderente. Violența se manifestă de vârste tot mai mici. Nu mai avem încredere în forța cuvântului, în dialog, în colaborare. Competiția, firească în societatea în care trăim, este extinsă la nivelul tuturor aspectelor vieții, nu se rezumă doar la viața economică.
Educația trebuie să corijeze acest mod deformat și periculos de a imagina relațiile între oameni. Violența este o gravă încălcare a drepturilor omului, indiferent cine o exercită și împotriva cui. În acest domeniu forța exemplului este singura admisă. Putem trăi în pace unii cu ceilalți, dacă ne respectăm și considerăm interesele celorlați la fel de importante și de legitime precum cele ale noastre.
Violența în școli nu poate fi redusă și combătută eficient decât printr-o colaborare extinsă între părinți și educatori, cu participarea activă a elevilor. Este un efort pe care trebuie să-l facem, dacă vrem să trăim într-o lume normală, fără teamă și în armonie.

Proiectul social-democraţilor europeni pentru noi locuri de muncă

S-a discutat, zilele acestea, în cadrul Grupului Socialist din Parlamentul European, despre aşa-numita “Iniţiativă a Joburilor”, un proiect susţinut de partidele de stânga din Parlamentul European, cu privire la modul în care piaţa muncii trebuie să se reinventeze. Din păcate, stilul în care Europa a fost condusă prin criză, în cea mai mare parte de guverne de dreapta care au aplicat măsuri de austeritate, a făcut ca situaţia locurilor de muncă să fie una dramatică, aproximativ 27 de milioane de europeni fiind în prezent şomeri. Europa a demonstrat că, din păcate, aplicând modelele economice deja consacrate, nu reuşeşte nici măcar să recupereze locurile de muncă pierdute, ca să nu mai vorbim despre crearea unora noi. Acesta a fost, de fapt, motivul pentru care socialiştii europeni au pus bazele “Iniţiativei joburilor”, un proiect ambiţios, dar fezabil, cu atât mai mult cu cât noua Comisie va fi condusă de stânga europeană, mult mai sensibilă la teme de acest gen decât popularii europeni.

Lipsa unui loc de muncă este una dintre cele mai mari îngrijorări ale europenilor; şi pe bună dreptate, întrucât generează o acută lipsă de securitate. Noua strategie a joburilor trebuie să fie radical diferită de abordarea de până acum, tocmai pentru a permite o recuperare economică reală şi durabilă. În acest sens, proiectul socialiştilor propune nu doar sporirea cantităţii, ci şi a calităţii locurilor de muncă, prin aprecierea capacităţilor individuale ale fiecărui angajat, care trebuie privit ca o investiţie, nu ca un cost. Piaţa muncii trebuie să devină una deschisă tuturor europenilor şi să ofere joburi decente tinerilor, pentru că, aşa cum corect precizează şi documentul, un loc de muncă decent este semnul unei societăţi civilizate. Până anul trecut, aproape un sfert din tinerii europei erau şomeri, o situaţie îngrijorătoare, care demonstrează faptul că inovaţia în ceea ce priveşte locurile de muncă poate fi o soluţie reală. Nu în ultimul rând, strategia susţinută de socialişti propune crearea uniformă a locurilor de muncă pe teritoriul Uniunii Europene, astfel încât să fie evitate aglomerările economice şi toate regiunile geografice ale Europei să se dezvolte echilibrat.

Cred că este important să susţinem “Iniţiativa joburilor”, un proiect care este, în definitiv, complex, însă care propune obiective realiste şi, mai ales, necesare Europei, într-o perioadă în care este imperativ să imaginăm soluţii durabile şi aplicabile tuturor statelor europene în egală măsură.

Președinția greacă a Uniunii Europene

Grecia a preluat, de la 1 ianuarie 2014, președinția Consiliului Uniunii Europene. Victimă a crizei economice, Grecia înțelege, poate, cel mai bine care sunt consecințele sociale ale crizei și care sunt constrângerile necesare revenirii la creșterea economică. Este și motivul pentru care, în cele șase luni în care va deține președinția Consiliului, Grecia își propune să abordeze trei mari grupe de probleme, care sunt, în viziunea Atenei, determinante pentru spațiul european: ”Creștere economică, crearea de noi locuri de muncă, creșterea coeziunii sociale; Reformele necesare creșterii gradului de integrare a economiilor din zona euro; Migrație, controlul frontierelor, mobilitatea forței de muncă.”

Alegerile europene vor avea loc sub mandatul Greciei în fruntea Consiliului UE, și acest lucru se reflectă în alegerea acestor teme pentru a fi promovate în dezbatere publică. Este de salutat această alegere, pentru că este vorba de o dezbatere serioasă, care privește viitorul proiectului european, dar și viitorul fiecărui cetățean european în parte. Toate aceste teme interesează în cel mai înalt grad și România, care are, la rândul ei, probleme generate de criză, dar și de accesul românilor pe piața muncii din Uniunea Europeană.

Grecia va avea, în cadrul Parlamentului European, sprijinul grupului S&D, din care face parte și PSD, lucru discutat recent la Atena, în pregătirea acestui mandat al Greciei. Sperăm că Grecia va gestiona cu succes și organizarea alegerilor europene din luna mai, pentru ca acestea să însemne un moment politic cu adevărat semnificativ pentru ansamblul țărilor membre.

Succes, Grecia!