O mie de milionari - milioane de săraci

Nu stăm deloc rău. La milionari în dolari. România are un club al milionarilor în dolari cu 1000 de membri, la egalitate cu Peru, şi se situa în 2007 pe locul 39 în lume. Revista “Capital” a identificat în România 300 de milionari a căror avere depăşeşte 12 milioane de dolari, dintre care zece sunt miliardari. Însumate, averile celor din Top 300 ating 33 de miliarde de dolari. Miliardarii clasaţi pe primele zece locuri au împreună averi de 18 miliarde de dolari, sumă care reprezintă mai mult de jumătate din banii din Top 300.

În vreme ce clubul milionarilor în dolari reprezintă doar 0,04% din populaţie, 3 milioane de români trăiesc în sărăcie lucie, adica aproximativ 15%, rata sărăciei absolute fiind de 22% în mediul rural şi ajungând la 35% în Moldova.

Bruxelles-ul crede ca aderarea Romaniei a fost o greseala

 

* Expertii UE vor face o evaluare a progreselor in lupta anticoruptie, saptamana viitoare, la Bucuresti.

* La Bruxelles, in institutiile europene si in mediul diplomatic, exista opinia ca aderarea Romaniei si Bulgariei a fost prematura. In acelasi timp, parlamentele unor state membre fac presiuni asupra Comisiei pentru activarea clauzei de salvgardare.

* Surse comunitare au declarat pentru HotNews.ro ca - in ciuda presiunilor si a campaniei din presa internationala - este putin probabila activarea clauzei de salvgardare, insa Comisia ar putea decide continuarea pentru inca un an a mecanismului de monitorizare.

“Opinia dominanta la Bruxelles este ca membrii Consiliului European au greusit cand au garantat celor doua tari admiterea in 2007 sau 2008″, a declarat Mike Emerson, de la Centrul pentru Politici Europene (un think tank de la Bruxelles). “Ar fi fost bine daca erau tinute inca un an sau doi sub observatie severa, inainte de a li se promite o data pentru admitere”, crede expertul.

Comisia Europeana considera ca “una dintre marile probleme, pe care o gasim in ambele tari, sunt anchetele prelungite”. “Ce nu vedem sunt procese, mai ales in cazurile de coruptie la nivel inalt, iar in cazul Bulgariei, progresele in cazul luptei impotriva crimei organizate”, a spus purtatorul de cuvant al Comisiei.

 

Reuters citeaza diplomati europeni care considera si ei ca aderarea Romaniei a avut loc prea devreme. Bruxelles-ul poate monitoriza progresele facute, dar capacitatea sa de a impune statelor membre respectarea angajamentelor este scazuta dupa aderare, comenteaza agentia de presa. Lucrurile nu stau intocmai asa, intrucat in domeniul justitiei, activarea clauzei de salvgardare ar insemna nerecunoasterea deciziilor tribunalelor romanesti in celelalte state ale UE, iar in cazul agriculturii ar presupune reducerea cu 25% a fondurilor alocate agriculturii Romaniei.

“Lectia pe care a invatat-o din aceasta situatie este ca, daca lucrurile nu se rezolva in procesul de aderare, atunci nu poti sa fii sigur ca ele se vor rezolva dupa aceea”, a declarat Katinka Barysch de la Centre for European Reform din Londra pentru Hotnews.

Interventia în plen asupra Raportului privind misiunile de observare a alegerilor

Interventie în plenara PE asupra Consiliului Economic Transatlantic

Uniunea Europeana ne penalizeaza in fiecare zi

2008 a fost al doilea an in care Romania s-a bucurat de drepturi depline ca membru UE, dar si primul in care Comunitatea Europeana a decis sa retraga o serie de finantari acordate Romaniei prin programul Phare.

Unul din exemple este cel al proiectului “Dezvoltarea zonei turistice Luna Ses - Borsa”, in valoare totala de peste 15 milioane de euro. Proiectul “Dezvoltarea zonei turistice Luna Ses – Borsa”, al carui beneficiar este Consiliul Judetean Maramures, este finantat de UE prin programul Phare si prevede construirea a doua partii de schi. Conform documentelor de finantare, contractul de lucrari a fost semnat pe 4 noiembrie 2004 si tot atunci au inceput si lucrarile propriu-zise. Conform acelorasi documente, intreg proiectul ar fi trebuit terminat la 1 martie 2007. Constructor a fost desemnat Efklidis SA, companie greceasca. Comunitatea Europeana a finantat proiectul cu cinci milioane de euro, 1,66 milioane de euro au reprezentat contributia partii romane, iar alte 8,6 milioane de euro au reprezentat finantari din alte surse. In acest moment, aceste fonduri au fost suplimentate cu peste 18 milioane RON (contributie guvernamentala acordata prin hotarare de Guvern in 2007), proiectul nu este realizat nici macar pe sfert, contractul cu constructorul grec a fost reziliat, iar UE cere Romaniei banii inapoi.

Cu alte cuvinte, Comunitatea Europeana a constatat ca o mare parte din fondurile pe care le-a alocat pentru proiectul de care am mentionat au fost cheltuite prost. Sau degeaba. Sau, in jargonul functionarilor UE, reprezinta “cheltuieli neeligibile”.

Ministrul pentru IMM-uri declarase ca grecii de la Efklidis obtinusera, cu complicitatea unor functionari guvernamentali, dreptul sa fie platiti in avans pentru lucrari de proasta calitate. “Cineva va raspunde pentru aceasta greseala”, ameninta Ovidiu Silaghi. De fapt, insa, la un an de zile de la acele declaratii, singurii care platesc pentru greselile unor functionari sunt cetatenii romani, care trebuie sa plateasca peste 18 milioane RON pentru un proiect deja platit anterior. In acelasi timp, UE a decis deja sa sanctioneze Romania pentru nerealizarea acestui proiect si sa ceara returnarea milioanelor de euro primite drept finantare Phare. (Euroactiv)

“Problema românilor din Italia trebuia discutată între preşedinţi”

Întregul scandal care îi are ca subiect pe imigranţii români din Italia nu reprezintă, în opinia preşedintelui de onoare al PSD, Ion Iliescu, decât o luptă politică, având în vedere faptul că în ultima lună au avut loc alegeri parlamentare şi pentru Primăria Romei.

„Infractorii trebuie trataţi ca atare, după rigorile legii. Dar situaţia nu ar trebui extinsă la nivelul unui popor întreg. De acum suntem ţară europeană, iar problemele devin comune tuturor ţărilor membre. Cred totuşi că lucrurile vor evolua în bine în perioada următoare”, spune Ion Iliescu.

Întrebat ce ar face în această situaţie dacă ar fi fost preşedintele României în această perioadă, Ion Iliescu a spus că ar fi luat imediat legătura cu preşedintele Italiei şi ar fi încercat să caute împreună soluţii. „În această chestiune domnul Băsescu, cel care de obicei este foarte combativ, nu a făcut prea multe şi nici celelalte instituţii ale statului nu au avut o poziţie foarte fermă”, a declarat Ion Iliescu. (Amos News) 

Cum raspundem exceselor italiene?

Noul guvern italian isi propune adoptarea unui pachet de masuri drastice, menite sa stavileasca fenomenul infractional. Mai exact, autoritatile italiene intentioneaza sa promoveze unele masuri care ar avea ca scop reducerea numarului de infractiuni comise de imigranti pe teritoriul Italiei. Si, nu este un secret, aceste masuri ii vizeaza si pe cetatenii romani.
Fenomenul exista. Asta nu poate fi, in niciun fel, contestat. Iar ingrijorarea autoritatilor italiene este, din acest punct de vedere, justificata. Nici pentru noi nu este foarte confortabila situatia in care numele Romaniei este asociat cu faradelegile comise de catre unii din concetatenii nostri. Este foarte suparator, pentru sutele de mii de romani cinstiti care muncesc din greu acolo, pentru noi toti, sa descoperim ca, prea des, faptele unor astfel de concetateni ne pateaza obrazul. Asa ca, din acest punct de vedere, interesele noastre si cele ale autoritatilor italiene sunt convergente.
Cand vine vorba, totusi, de mijloacele prin care se doreste combaterea acestui fenomen, nu avem cum sa nu constatam ca propunerile executivului italian contravin flagrant normelor europene. Este limpede ca situatia a fost exagerata, amplificata si valorificata electoral si ca a fost construit, in randul opiniei publice italiene, un anume orizont de asteptare, plecandu-se de la falsa premisa ca toate problemele sunt cauzate de imigranti. Iar aceste asteptari trebuie acum satisfacute prin adoptarea unor masuri care sa indice electoratului italian ca la carma tarii se afla, acum, un guvern ferm, intransigent.
Declaratiile din ultima vreme ale ministrului de interne al Italiei si chiar unele declaratii ale premierului Berlusconi le pot folosi acestora in plan intern, dar sunt ingrijoratoare in context general european, fapt pe care l-am semnalat public inca de acum doua saptamani, atat aici pe blog, cat si prin comunicatul pe care-l anexez la final. Sa ne intelegem bine: Italia are dreptul de a-si face ordine in propria ograda. Tot asa cum noi suntem obligati sa punem ordine in ograda noastra, sa luam acele masuri care se impun pentru ca Romania sa nu mai fie perceputa ca un exportator de criminalitate. Dar asta trebuie sa se intample in cadrul clar definit de sistemul de valori si norme ale Uniunii Europene.
Exceselor italienilor trebuie sa li se raspunda cu fermitate. Atunci cand a aderat la Uniunea Europeana, Romania a aderat nu doar la o asociere de state, ci si la un sistem de valori. Pentru a putea adera, Romania a trebuit sa demonstreze ca intelege acel sistem de valori si ca ii este atasata. Din pacate, acum suntem in situatia de a constata ca ceea ce consideram a fi norma, regula, principiu fondator al Uniunii - libera circulatie - poate fi cu usurinta ignorat doar pentru a satisface nevoile electorale ale unora.
Cred ca avem obligatia de a incepe de indata un dialog cu autoritatile italiene, pentru a identifica solutiile corecte si legale la o problema care, incontestabil, exista. Pentru ca solutia nu poate fi decat in dialog si in colaborare, in conjugarea eforturilor noastre si ale italienilor, pentru a rezolva o problema care pe ei ii afecteaza, iar noua ne pateaza obrazul. Dar asta nu se poate face abdicand de la norme si principii.
Intre 12- 14 Iunie, va avea loc la Napoli reuniunea anuala a Grupului Socialist din Parlamentul European. Liderul acestuia, Martin Schultz, a sustinut, alaturi de noi, ideea unei intalniri separate a socialistilor romani si a celor italieni care sa se finalizeze intr-o declaratie comuna, insotita de masuri concrete de cooperare. Iar asta mi se pare important.
Pana atunci, insa, mai este aproape o luna. Eforturilor noastre, ale reprezentantilor Romaniei in Parlamentul European care suntem preocupati de gravitatea acestei situatii trebuie sa li se adauge actiunea autoritatilor de la Bucuresti. Si implicarea concreta a acestora. Care nu ar trebui sa fie simtita doar atunci cand criza a explodat.

italiainformatie-de-presa-corina-cretu

PS: Presedintele PSD, Mircea Geoana, a anuntat ca PSD va lansa o petitie impotriva “diabolizarii” romanilor, care traiesc si muncesc in Italia. “Doua milioane de romani traiesc si muncesc in strainatate. Din pacate Guvernul Romaniei a neglijat semnalele ingrijoratoare care au sosit de mai bine de doi ani si jumatate-trei ani din Italia”, a declarat Geoana. In opinia sa, Guvernul si Presedintia sunt vinovate de crearea unui adevarat “tsunami” antiromanesc.

Ganduri din Bruxelles

Astazi a fost o zi frumoasa. Cu cer senin. Cu soare. Lucru nu foarte obisnuit la Bruxelles. Nu am putut sa ma bucur de ziua asta, dar m-am surprins, totusi, privind pe geam… Pret de o clipita. In care  clipita mi-a patruns soarele prin fereastra.  Si odata cu el o usoara nostalgie. Si mi s-a facut dor de tara, desi abia m-am intors de acolo. Si de voi toti. 
Apoi mi-am rupt privirea de la fereastra, pentru ca suna telefonul. Am privit calendarul de pe birou. Marti 13.

Am ramas in urma cu relatarile despre intalnirea de la sectorul 3, dar doar acum am primit cateva poze de acolo. De altfel, va si promisesem sa postez ceva, mai ales lui Petrisor.

Asa cum am spus, de Ziua Europei, m-am aflat alaturi de colegii din Organizatia PSD de la Sectorul 3, a carei membra sunt. M-a bucurat sa constat, inca o data, interesul oamenilor pentru astfel de reuniuni centrate pe teme de substanta, in toiul unei competitii electorale destul de anoste, in care nu stralucesc amar decat atacurile si manifestarile suburbane. Am discutat despre semnificatia Zilei de 9 Mai, despre avantajele si responsabilitatile societatii romanesti de pe urma aderarii la Uniunea Europeana, dar si, asa cum era normal, despre campania electorala. Am retinut preocuparea colegilor mei pentru situatia din partid si sper si eu, alaturi de ei, ca reprezentantii nostri vor reusi sa obtina rezultate pe masura valorii lor. Fara a fi cu tot dinadinsul partizana, cred ca, din ce s-a vazut pana acum in campanie, PSD are si de aceasta data oferta umana cea mai buna in alegeri. Ma bucur, de asemenea, ca aceste reuniuni de la organizatia condusa de dl Nicolae Marasescu au capatat o ritmicitate binevenita pentru o comunicare cat mai directa cu cetatenii.

Si toti colegii mei din sectorul 3 si din organizatia de Bucuresti il sustin pe Cristi. Cristian Diaconescu. 

 

Serbia: Castigatorul nu ia nimic?

Alegerile parlamentare anticipate de ieri din Serbia, convocate in urma crizei politice aparute dupa secesiunea Kosovo, au dat castig de cauza, din punctul de vedere al voturilor obtinute, partidelor de orientare pro-europeana. Insa, asa cum se intampla adeseori in politica, dar si in viata, “castigatorul nu ia nimic”, ca sa folosesc titlul unei nuvele a lui Hemingway. Sa ne amintim doar de ultimele alegeri legislative din Romania…

Partidul Democrat al presedintelui Boris Tadici si aliatii sai au obtinut impreuna 38,75% din totalul voturilor, ceea ce inseamna ca le vor reveni 102 locuri din cele 250 ale viitorului parlament, potrivit rezultatelor partiale, date publicitatii dupa numărarea a 98% dintre buletinele de vot. Inainte de scrutin, rivalii lor, ultranationalistii din Partidul Radical Sarb, condus de Tomislav Nikolici, erau considerati favoriti pe valul de furie nationala provocat de autoproclamata independenta kosovara. Cu toate acestea, n-au obtinut decat putin peste 29% din voturi, adica 77 de mandate parlamentare. Drept urmare, rolul cheie in negocierile pentru formarea viitorului guvern revine formatiunilor mai mici care au trecut pragul electoral: partidul nationalist al premierului Vojislav Koştuniţa, cu 11,3% (30 de mandate), socialistii din fostul partid al lui Slobodan Milosevici (7,6%, respectiv 20 de mandate), liberal-democratii (5,3%, 14 mandate) si formatiunile minoritatilor etnice (3,2%, 7 mandate).

Alianta proeuropeana coagulata in jurul partidului presedintelui tarii, Boris Tadici, si radicalii lui Nikolici negociaza acum formarea unei coalitii guvernamentale. Cele mai mari sanse par a le avea acestia din urma, care sunt pe punctul de a obtine sustinerea nationalistilor lui Kostunita si a mostenitorilor politici ai lui Milosevici. Presedintele Tadici a avertizat, insa, ca va refuza sa desemneze un premier al acestei coalitii, prevalandu-se de faptul ca nu este obligat de constitutie din moment ce nici un partid nu detine majoritatea de 50%+1 din voturi. Presiunile cele mai mari sunt exercitate, acum, asupra socialistilor pentru a alege tabara proeuropeana, care e sprijinita de Bruxelles prin  promisiunea ca va acorda Serbiei statutul de tara candidata la aderarea la UE. Dar socialistii au un profil politic mult mai apropiat de cel al nationalistilor. La randul lor, radicalii spun ca nu vor respinge o aderare a tarii la Uniunea Europeana in cazul in care blocul european nu va mai sprijini majoritatea albaneza din Kosovo. Aceeasi conditie o pune si Kostunita: UE sa aleaga intre Kosovo si Serbia inainte de a discuta despre orientarea Belgradului catre aderarea la UE. Daca, insa, nu se va ajunge la formarea unui nou executiv pana in septembrie, alegerile vor fi reorganizate, ceea ce ar duce la prelungirea crizei de la Belgrad si la blocarea reformelor atat de necesare in acest moment.

Data fiind miza lor majora pentru stabilitatea Serbiei si a Balcanilor, alegerile au avut, in mod firesc, ecouri la Bruxelles. Grupul Parlamentar al Partidului Socialist European isi exprima, intr-un comunicat, opinia ca alegerile de duminica echivaleaza cu un referendum in cadrul caruia cei mai multi sarbi au optat pentru viitorul european al tarii lor si face apel la formarea unui guvern care sa continue eforturile de integrare. Ma alatur acestui punct de vedere, pentru ca eu cred ca locul Serbiei este in Uniunea Europeana si ca e timpul, dupa atatia ani de suferinte ale acestui popor atat de apropiat noua, ca grija pentru siguranta si binele oamenilor sa prevaleze asupra orgoliilor politicianiste. Izolarea si incrancenarea si-au aratat cu varf si indesat efectele. Si pentru ca timpul nu mai poate fi dat inapoi, e momentul ca sarbii sa priveasca spre viitor.

Săptămâna de ştiri

Prima parte:

Partea a doua:

Multumesc, Monitoring Media