Astazi dupa-amiaza, in cadrul Comisiei pentru Munca si Afaceri Sociale din Parlamentul European, a fost audiat Comisarul pentru munca al Comisiei Europene, Vladimir Spidla, care a prezentat Strategia politica a Comisiei pentru 2009, in acest domeniu.
Anul 2009 va fi un an important, cu mari schimbari pentru Uniunea Europeana: dupa alegerile din iunie, vor exista un nou Parlament European si o noua Comisie Europeana. 2009 ar trebui sa fie si anul intrarii in vigoare a Tratatului de la Lisabona.
Planurile pe 2009 ale Comisiei Europene suna foarte frumos si sunt prezentate sub sloganul “Cetatenii pe primul plan“. In opinia CE, tarile membre ale UE ar trebui sa se concentreze in perioada care vine asupra urmatoarelor aspecte: - Cresterea economica si crearea de noi locuri de munca - Abordarea schimbarilor climaterice si construirea unei Europa durabile - Transformarea politicii comune de migrare in realitate - Libera circulatie a cetatenilor in interiorul UE si atunci cand calatoresc in tari din afara UE - Asigurarea recunoasterii reciproce a hotararilor judecatoresti in UE si imbunatatirea accesului la justitie al cetatenilor UE - Punerea in aplicare a strategiei UE privind sanatatea - Noi oportunitati pentru cetatenii UE - masuri active pe piata muncii, care sa ofere flexibilitate, ajutand, in acelasi timp, oamenii sa-si dezvolte competentele si capacitatea de a-si gasi un loc de munca - Tinerii si mobilitatea transfrontaliera a acestora - Noi abordari in privinta sigurantei la locul de munca, egalitatea intre femei si barbati, libera circulatie a persoanelor si lupta impotriva discriminarii - Afirmarea mai accentuata si mai eficienta a Europei Unite, ca partener la nivel mondial - Imbunatatirea comunicarii privind Uniunea Europeana.
Este un program cu adevarat ambitios, ale carui efecte ar urma atat sa imbunatateasca viata cetatenilor din cele 27 de state membre ale Uniunii, cat si sa asigure cadrului comunitar continental o coeziune si o eficienta sporite.
Depinde foarte mult de optiunea cetatenilor la alegerile europene de anul viitor ca aceste masuri necesare sa devina realitate. La fel cum depinde de angajamentul fiecarui stat in parte. In acest context, nu pot sa nu ma intreb: ce va face Romania pentru a fi o prezenta mai activa in spatiul dezbaterii si al efortului european, in materie de munca si protectie sociala?
aprilie 1, 2008 la 8:42 pm
Interesant. Frumoase planurile executivului european. Sa speram ca ajung si la noi.
aprilie 1, 2008 la 8:54 pm
A fost o audiere interesanta. Din pacate, nu stiu cata preocupare va avea executivul roman sa se inspire din aceasta abordare, care pune in prim-plan problemele omului. Aici, la Bruxelles, pana si cei mai de dreapta sunt nevoiti sa accepte ideea protectiei sociale. Modelul social este o notiune dezbatuta si imbratisata de tot mai multe tari.
aprilie 1, 2008 la 9:18 pm
Da. Vad ca l-au imbratisat si liberalii de la noi…:) Acum au promis pensii marite, taxe inapoi… Dar politica sociala presupune un mecanism de guvernare mult mai complex decat sa dai…
aprilie 1, 2008 la 9:27 pm
Nu stiu daca romanii vor pomeni care nu se bazeaza pe realitatea economica. Cred ca si in ce-i priveste pe social-democratii romani ar trebui sa fie atenti la discursul electoral. Trebuie sa se prezinte masuri economice in paralel cu anumite cresteri posibile ale standardului de viata. Este f importanta lupta pt locale. Din ce in ce mai multi romani au inceput sa fie interesati mai putin de ce se intampla la Victoria sau la Cotroceni si mai mult de comunitatea in care traiesc zi de zi, de ce le poate oferi o buna administrare.
aprilie 1, 2008 la 11:43 pm
ideea protectiei sociale e binevenita, daca se va pune si in practica…orice pas inainte, musai se face cu ” dreptul ” cica sa fie de bun augur, insa se tot uita ca daca pornesti cu ” dreptul ” musai sa te sprijini foarte puternic in ” stangul “….. daca nici asta, macar asta nu pricepe executivul roman, vor incepe clar ca lumina zilei sa-si cam adune bagajelele, caci noi am cam obosit tot asteptand ” sucesurile ” lor…
subscriu la ceea ce bine graieste vbabiciu
multumim pentru informatii doamna Corina, utile si binevenite, noi va citim constant si perseverent si bine facem , mai explicam si altora, ca prea nu se vrea ca noi sa cunoastem prea multe…am povestit multor oameni despre dvs, si au ramas uimiti, surprinsi…va stiau altfel, asa ati fost ” zugravita “, e bine ca oamenii sa cunoasca… OAMENI!
respecte si recunostinta,
SIBILLA
aprilie 2, 2008 la 5:57 am
Si eu subscriu la ce a scris dl V Babiciu. Protectie sociala inseamna altceva decat sa dai, e vorba de un intreg sistem de solidaritate sociala.
Multumesc, Sibilla, pentru aprecieri.
aprilie 2, 2008 la 6:50 am
Ati remarcat ca singurul om imbratisat de Presedintele Bush dupa discursul de la cladirea CEC a fost Presedintele Iliescu? L-a salutat ca pe un vechi prieten apoi l-a imbratisat si l-a pupat.
aprilie 2, 2008 la 7:01 am
Dar, intr-adevar, in perioada mandatului dlui Presedinte se consolidase o relatie de prietenie intre ei. A fost Summutul de la Praga, apoi vizita in Romania a presedintului Bush, vizita de stat in SUA a presedintelui Iliescu plus alte ocazii in care s-au intalnit. Ma bucura ce spui, Victor, pentru ca nu am apucat sa urmaresc la TV nimic legat de asta. Am vazut doar la CNN sosirea presedintelui Bush de la Otopeni.
aprilie 2, 2008 la 7:16 am
Da. Si pe mine m-a impresionat. Dupa discurs a coborat in mijlocul asistentei, a dat mana cu cei de acolo, iar cand a ajuns langa Presedintele Iliescu s-a luminat la fata. A dat mana intr-un fel asa deosebit cu o miscare larga cum dau 2 prieteni care de abia asteptau sa se revada dupa un timp mai indelungat, apoi l-a tras pe Ion Iliescu, l-a imbratisat si l-a pupat. Era si Presedintele Constantinescu langa…:)))
aprilie 2, 2008 la 7:17 am
PS. Nu a avut parte de acelasi tratament. Bine probabil ca nu-l stia.
aprilie 2, 2008 la 7:33 am
PS 2 Poate o invata si panglicarul cum trebuie tratat un fost Presedinte de stat.
aprilie 2, 2008 la 9:33 am
Adevarul e ca la noi “fostii” nu sunt respectati, asa cum se intampla peste tot in lumea civilizata. Noi ii avem aici in grupul socialist la Parlamentul Europei pe Michel Rocard sau Gianni de Michelis - doi fosti prim-ministri, unul din Franta, altul din Italia. Nu au nici o functie, sunt simpli membri ai grupului. Dar nu exista ca Grupul socialist sa ia vreo decizie importanta fara sa se consulte cu ei. La americani, sa nu mai vorbesc, fostii presedinti au un statut cu totul special, ca si fostii secretari de stat. Presedintele in functiune se intalneste regulat cu predecesorii sai, chiar daca sunt de cealalta parte a baricadei. E o chestiune de respect.
Multumesc ca mi-ai povestit cum a fost, o sa caut si eu imagini pe site.