Dupa cum era de asteptat, Jose Carreras a avut mare succes la Timisoara - am citit nu numai in presa de azi, dar am aflat amanunte despre concert si de la Bibliotecarul.
Ma bucur ca Jose Carreras este inca activ, in ciuda luptei pe care a infruntat-o ani de zile impotriva leucemiei. Am gasit in arhiva povestea prieteniei dintre Carreras si Placido Domingo, doi oameni care initial au fost concurenti si cu viziuni politice diferite, dar care s-au apropiat tocmai datorita incercarilor din viata, reusind sa treaca dincolo de rivalitati si adversitati:
Vizionare placuta si o seara frumoasa!
iulie 21, 2008 la 6:03 pm
Frumoasa si induiosatoare povestea, merci Corina. Ceea ce ne uneste e mai puternic decit ce ne desparte.
iulie 21, 2008 la 6:24 pm
Diasporeanu, si eu multumesc. Si pe mine m-a impresionat aceasta poveste si, ai dreptate, poate ca sunt multe lucruri care ne despart, dar cand ne intoarcem la nevoile cu adevarat umane, la slabiciunile si vulnerabilitatile noastre, atunci trebuie sa dam proba solidaritatii umane. Si e mare lucru sa te ridici si sa treci dincolo de resentimente si rautati si sa intelegi ca omul ca om e mai important decat orice. O zi frumoasa iti doresc!
iulie 21, 2008 la 6:38 pm
Corina, ai facut un gest superb! Jose Carreras chiar este un tenor extraordinar iar povestea lui este povestea unui invingator. Il stiu bine pt ca sunt foarte pasionata de opera, iar socrul meu, ca unul dintre cei mai mari colectionari de inregistrari de opera din toata Europa, mi-a alimentat cu generozitate maxima aceasta pasiune!
iulie 21, 2008 la 7:27 pm
Multumesc, Maria. Ma bucur ca iti place. Iti doresc sa ai numai bucurii si o seara minunata!
iulie 21, 2008 la 7:49 pm
Carreras, Domingo şi Pavarotti… Trei stele care nu vor mai străluci, simultan, niciodată…
iulie 21, 2008 la 10:05 pm
Ce frumos ai spus, Agnosticus! Multumesc. Dumnezeu sa il odihneasca pe Pavarotti!
iulie 22, 2008 la 1:42 am
Corina, draga prietena, muzica la randul ei, are un limbaj anume , un limbaj al sufletelor, care, ne apropie, de incanta, ne fascineaza si ne mangaie, as zice ca, ne face mai buni !
Jose Carreras, Placido Domingo si Luciano Pavarotti raman nemuritori pentru cei care stiu sa patrunda, sa-si innalte trairile, deasupra prafului de nouri.
Multumim frumos Corina, o noua zi mai bogata in zambete iti doresc, draga prietena !
Sibilla
iulie 22, 2008 la 7:19 am
Când muzica vorbeşte… nemurirea e aproape…
http://www.trilulilu.ro/leo007/6a413e5a80a620
Restul e tăcere…
iulie 22, 2008 la 11:20 am
Ma bucur mult sa remarc, din nou, tonul pozitiv pe care-l degaja blogul tau, Corina. Probabil ca de asta si polarizeaza atatea vizite si comentarii. E inca o dovada ca nu doar ceea ce e catastrofic, negativ ajunge sa capteze atentia. Mult succes!
iulie 22, 2008 la 2:45 pm
[...] Corina mi-a amintit: [...]
iulie 23, 2008 la 8:30 am
http://clau.thesisters.ro/
Povestea asta o credeam si eu pana ieri cand m-am documentat putin. Nu tot ce face turul Internetului e adevarat…