Acest articol a fost scris pe iulie 23, 2008 la 6:43 pm şi este înscris în Uncategorized. Poti urmari orice raspuns la aceste articole prin intretinere RSS 2.0.
You can leave a response, or trackback from your own site.
Roxana, multumesc. Si mie imi place Santana, mai ales melodia asta, Corazon espinado - inima ranita. Iti doresc si eu o seara frumoasa si maine numai realizari!
Espinado? Sper să nu fi produs vreo năzbâtie aricii Sibillinei şi să fi înţepat tocmai corazon-ul unui aşa prieten de suflet trecut să salute cel mai fervent istorisitor de mituri şi legende strămoşeşti…
Nu, Leo, Sibilla ne produce intotdeauna numai bucurii si ne delecteaza cu comentariile ei foarte pertinente. Crazon Espinado, adica inimile pot fi ranite oriunde, ricand, in aceasta lume prea ostila - dar asta nu are nici o legatura cu pritenii mei depe blog, e un fenomen destul de ciudat, cum de-i simti mai prieteni pe unii dintre cei virtul, pe care nici macar nu i-au cunoscut personal, decat pe altii pe care ii credeai cu adevarat prieteni dar te dezamagesc intr-una, mai ales atunci cand ai cu adevarat mevoie de i si contezi pe ei. Dar, pana la urma, singura mea ratiune cand am postat acest cantec, a fost aceea de a asculta, impreuna cu voi, o melodie frumoasa - dar care, intr-adevar, ne pune pe ganduri..
Iar invitatia ta la dans, pe un asemenea cantec frumos, e un gest care ma misca, Leo. Iti multumesc si iti doresc o seara minunata, iar maine o zi plina de realizari!
Cata dreptate ai Corina, de cate ori ma simt minunat aici,cand pot comunica,cand pot sa-mi spun parerea,buna sau rea,cand dupa o zi de munca mai gasesc energia de a da mana unui prieten,virtual, transmitandu-i ganduri bune…
Cu respect,Paul
Dar, vai, Paul, eu am păşit în lateral, mă înclin în faţa ta şi te invit la un tango cu o adevărată domniţă: http://www.trilulilu.ro/hrista19aida/6937e04619319d.
Iar în antren, i-aş spune partenerei noastre de dans virtual cam aşa: da, draga mea soră geamănă, aşa e, în lumea lui Dumnezeu, se aplică legea aia de-L pomeneşte: „Fereşte-mă Doamne de prieteni, că de duşmani m-oi feri eu cumva”… Or, dincolo de răbufnirile ce răzbat aici din lumea reală, mai ales în materie de diversiuni şi nimicnicii ale unor suflete chircite, aici, pe bloguri ca al tălică or ale altor suflete, ori măcar spirite, MARI, avem parte de ceva ce comunicarea non şi para verbală lesne pot bruia: comunicarea suflet la suflet!
Şi, de la suflet la suflet îţi spun: nimic din ceea ce facem dintr-un impuls spontan nu facem întâmplător! Nici măcar o… simplă dedicaţie… Sau poate mai ales…
Mulţumim frumos de dans, domniţă a inimilor noastre!
Santana in general, si melodia asta in particular imi place foarte mult. Si pentru ca tot vorbim aici de muzica ’sacra’, vreau sa va aduc aminte de Phil Collins, oare ne mai aducem aminte?
Multumiri Corina, din nou ne rasfeti sufletele cu generozitatea si caldura-ti binecunoascuta noua !
Iti doresc o noua zi mangaiata de zambetul prieteniei si pretuirii noastre, draga prietena !
Sibilla
P.S. s-ar putea ca prietenul nostru leo, sa fi trimis un coment cu un alt avatar, vinovata sunt eu, am testat impreuna ca sa invat sa moderez si sa banez pe cei care ne pun pe ganduri cum bine ai mentionat deja tu, Corina, si, sa fi ramas cu acel avatar , insa e o regretabila dificultate pe care am reusit sa o depasim, nu fara eforturi. Te asigur cu toata sinceritatea ca nu are nii o legatura cu tine, tati Borgo poate confirma ce probleme am avut, acum e liniste. Intre timp am rezolvat si leo a revenit la propriul avatar, insa cred ca noi doi am omis ceva si e bine sa stii, e doar o scapare pentru care iti cer scuze, eu fiind cea care am solicitat ajutor prietenilor de suflet. Iti multumesc din suflet pentru intelegere.
Santana, un om de muzică special, pentru că mă feresc să spun genial, a luat tehnica blues-ului şi, pe atunci, inovaţia stilului Jimmy Hendrix şi a fixat-o pe sonorităţi şi ritmuri latino. Puţină lume înţelege astăzi dimensiunea familiei Santana în muzica modernă. Trebuie să spun că îl veneram pe Santana înainte de a şti cum se numeşte. Erau acele benzi de magnetofon care circulau din casă în casă, copiate la petreceri, care nu aveau niciodată o listă cu conţinutul muzical. Abia când am intrat în liceu şi am nimerit într-o clasă un pic mai elevată din punctul de vedere al potenţei muzicale am început să ascult benzile de magnetofon cu lista în faţă…
Santana a rămas necunoscut zeci de ani marilor premii muzicale şi simţeam acest om neîndreptăţit. Nu ştiam ce-i mai trebuie pentru a lua astfel de premii, era o soluţie completă. Nu mă puteam gândi la măgăria marilor case de discuri, la soluţiile lor comerciale, la faptul că aceste case de discuri au smuls rock-ul din sursa sa, adică black music, pentru a-l face pe Elvis rege. Santana a rupt în primul an de succes tot ce s-a putut, dar acel succes l-a avut pentru îşi cânta muzica alături de un “alb” sau altul. De aceea, de câte ori privesc un astfel de clip, de după “consacrare”, mă gândesc la el, la clip, ca la o plată comercială făcută faţă de marile case de discuri.
Na că-mi făcu Sibillina reclamă cât de mononeuronat mi-s în materie de bloggăreală…
Măcar de-ar fi prima oară când are de dereticat Corina în urma zăbăucului de leo… Cum or face gaşca aia de băieţi cu ochi albaştri aflaţi cu treabă de valsează între nuş’ câte avataruri şi blazoane fără ca o dată să se-ncurce-ntre ele ori între stilurile alocate, să mor dacă pricep… Abia acum îl apreciez şi mai mult pe amicul ANeului, pe dumnealui Hiroglifă, chiar dacă şi dumnealui s-a scăpat o dată inversând blazoane între două avataruri…
Mea culpa, Corina.
Uf, şi dansam aşa frumos…
Hmm, va rog sa cautati cuvantul espinado ! Versurile sunt destul de fine.
Cuvantul nu exista, este o licenta si nu cred ca inseamna ranit(a) ci mai degraba sfasiat, zdrobit
Espinado vine de la espina, adică spin. Deşi nu ştiu absolut deloc spaniola, aş traduce titlul prin dragoste cu năbădăi, pentru că acel ghimpe în inimă probabil că se referă la gelozie.
Esa mujer me está matando
me ha espinado el corazón
por mas que trato de olvidarla
mi alma no da razón
Ah ah ay corazón espinado (como duele me duele mamá)
Ah ah ay como me duele el amor
como duele como duele el corazón
cuando uno es bien entregado
pero no olvides mujer que algún dia dirás
ay ay ay como me duele el amor
como me duele el olvido
como duele el corazón
como me duele estar vivo
sin tenerte a un lado amor
iulie 23, 2008 la 7:46 pm
Super-Santana! O seară bună şi mâine, o zi minunată!
iulie 23, 2008 la 7:56 pm
Roxana, multumesc. Si mie imi place Santana, mai ales melodia asta, Corazon espinado - inima ranita. Iti doresc si eu o seara frumoasa si maine numai realizari!
iulie 23, 2008 la 8:01 pm
Espinado? Sper să nu fi produs vreo năzbâtie aricii Sibillinei şi să fi înţepat tocmai corazon-ul unui aşa prieten de suflet trecut să salute cel mai fervent istorisitor de mituri şi legende strămoşeşti…
iulie 23, 2008 la 8:07 pm
Mai degrabă o invitaţie la dans… în ploaie?
http://www.youtube.com/watch?v=6knW65mgnIk
iulie 23, 2008 la 8:52 pm
Nu, Leo, Sibilla ne produce intotdeauna numai bucurii si ne delecteaza cu comentariile ei foarte pertinente. Crazon Espinado, adica inimile pot fi ranite oriunde, ricand, in aceasta lume prea ostila - dar asta nu are nici o legatura cu pritenii mei depe blog, e un fenomen destul de ciudat, cum de-i simti mai prieteni pe unii dintre cei virtul, pe care nici macar nu i-au cunoscut personal, decat pe altii pe care ii credeai cu adevarat prieteni dar te dezamagesc intr-una, mai ales atunci cand ai cu adevarat mevoie de i si contezi pe ei. Dar, pana la urma, singura mea ratiune cand am postat acest cantec, a fost aceea de a asculta, impreuna cu voi, o melodie frumoasa - dar care, intr-adevar, ne pune pe ganduri..
iulie 23, 2008 la 8:54 pm
Iar invitatia ta la dans, pe un asemenea cantec frumos, e un gest care ma misca, Leo. Iti multumesc si iti doresc o seara minunata, iar maine o zi plina de realizari!
iulie 23, 2008 la 9:00 pm
Daca imi este permis “leo”,as dansa si descult prin ploaie alaturi de… Mi-a fost dor de ea. Corina multumesc…noapte buna!
iulie 23, 2008 la 9:23 pm
Cata dreptate ai Corina, de cate ori ma simt minunat aici,cand pot comunica,cand pot sa-mi spun parerea,buna sau rea,cand dupa o zi de munca mai gasesc energia de a da mana unui prieten,virtual, transmitandu-i ganduri bune…
Cu respect,Paul
iulie 23, 2008 la 10:26 pm
Dar, vai, Paul, eu am păşit în lateral, mă înclin în faţa ta şi te invit la un tango cu o adevărată domniţă:
http://www.trilulilu.ro/hrista19aida/6937e04619319d.
Iar în antren, i-aş spune partenerei noastre de dans virtual cam aşa: da, draga mea soră geamănă, aşa e, în lumea lui Dumnezeu, se aplică legea aia de-L pomeneşte: „Fereşte-mă Doamne de prieteni, că de duşmani m-oi feri eu cumva”… Or, dincolo de răbufnirile ce răzbat aici din lumea reală, mai ales în materie de diversiuni şi nimicnicii ale unor suflete chircite, aici, pe bloguri ca al tălică or ale altor suflete, ori măcar spirite, MARI, avem parte de ceva ce comunicarea non şi para verbală lesne pot bruia: comunicarea suflet la suflet!
Şi, de la suflet la suflet îţi spun: nimic din ceea ce facem dintr-un impuls spontan nu facem întâmplător! Nici măcar o… simplă dedicaţie… Sau poate mai ales…
Mulţumim frumos de dans, domniţă a inimilor noastre!
iulie 23, 2008 la 10:46 pm
Santana in general, si melodia asta in particular imi place foarte mult. Si pentru ca tot vorbim aici de muzica ’sacra’, vreau sa va aduc aminte de Phil Collins, oare ne mai aducem aminte?
“Do You Remember?”
http://www.youtube.com/watch?v=jXBuhk-8sWs&feature=related
iulie 24, 2008 la 4:10 am
Multumiri Corina, din nou ne rasfeti sufletele cu generozitatea si caldura-ti binecunoascuta noua !
Iti doresc o noua zi mangaiata de zambetul prieteniei si pretuirii noastre, draga prietena !
Sibilla
P.S. s-ar putea ca prietenul nostru leo, sa fi trimis un coment cu un alt avatar, vinovata sunt eu, am testat impreuna ca sa invat sa moderez si sa banez pe cei care ne pun pe ganduri cum bine ai mentionat deja tu, Corina, si, sa fi ramas cu acel avatar , insa e o regretabila dificultate pe care am reusit sa o depasim, nu fara eforturi. Te asigur cu toata sinceritatea ca nu are nii o legatura cu tine, tati Borgo poate confirma ce probleme am avut, acum e liniste. Intre timp am rezolvat si leo a revenit la propriul avatar, insa cred ca noi doi am omis ceva si e bine sa stii, e doar o scapare pentru care iti cer scuze, eu fiind cea care am solicitat ajutor prietenilor de suflet. Iti multumesc din suflet pentru intelegere.
iulie 24, 2008 la 7:53 am
Acest clip este o rană pentru sufletul meu.
Santana, un om de muzică special, pentru că mă feresc să spun genial, a luat tehnica blues-ului şi, pe atunci, inovaţia stilului Jimmy Hendrix şi a fixat-o pe sonorităţi şi ritmuri latino. Puţină lume înţelege astăzi dimensiunea familiei Santana în muzica modernă. Trebuie să spun că îl veneram pe Santana înainte de a şti cum se numeşte. Erau acele benzi de magnetofon care circulau din casă în casă, copiate la petreceri, care nu aveau niciodată o listă cu conţinutul muzical. Abia când am intrat în liceu şi am nimerit într-o clasă un pic mai elevată din punctul de vedere al potenţei muzicale am început să ascult benzile de magnetofon cu lista în faţă…
Santana a rămas necunoscut zeci de ani marilor premii muzicale şi simţeam acest om neîndreptăţit. Nu ştiam ce-i mai trebuie pentru a lua astfel de premii, era o soluţie completă. Nu mă puteam gândi la măgăria marilor case de discuri, la soluţiile lor comerciale, la faptul că aceste case de discuri au smuls rock-ul din sursa sa, adică black music, pentru a-l face pe Elvis rege. Santana a rupt în primul an de succes tot ce s-a putut, dar acel succes l-a avut pentru îşi cânta muzica alături de un “alb” sau altul. De aceea, de câte ori privesc un astfel de clip, de după “consacrare”, mă gândesc la el, la clip, ca la o plată comercială făcută faţă de marile case de discuri.
iulie 24, 2008 la 8:46 am
Na că-mi făcu Sibillina reclamă cât de mononeuronat mi-s în materie de bloggăreală…
Măcar de-ar fi prima oară când are de dereticat Corina în urma zăbăucului de leo… Cum or face gaşca aia de băieţi cu ochi albaştri aflaţi cu treabă de valsează între nuş’ câte avataruri şi blazoane fără ca o dată să se-ncurce-ntre ele ori între stilurile alocate, să mor dacă pricep… Abia acum îl apreciez şi mai mult pe amicul ANeului, pe dumnealui Hiroglifă, chiar dacă şi dumnealui s-a scăpat o dată inversând blazoane între două avataruri…
Mea culpa, Corina.
Uf, şi dansam aşa frumos…
iulie 24, 2008 la 8:50 am
Sa ai un concediu cat mai placut, Corina. Incearca sa te si odihnesti macar putin.
iulie 24, 2008 la 5:50 pm
Hmm, va rog sa cautati cuvantul espinado ! Versurile sunt destul de fine.
Cuvantul nu exista, este o licenta si nu cred ca inseamna ranit(a) ci mai degraba sfasiat, zdrobit
iulie 25, 2008 la 2:07 pm
Espinado vine de la espina, adică spin. Deşi nu ştiu absolut deloc spaniola, aş traduce titlul prin dragoste cu năbădăi, pentru că acel ghimpe în inimă probabil că se referă la gelozie.
Esa mujer me está matando
me ha espinado el corazón
por mas que trato de olvidarla
mi alma no da razón
Ah ah ay corazón espinado (como duele me duele mamá)
Ah ah ay como me duele el amor
como duele como duele el corazón
cuando uno es bien entregado
pero no olvides mujer que algún dia dirás
ay ay ay como me duele el amor
como me duele el olvido
como duele el corazón
como me duele estar vivo
sin tenerte a un lado amor
iulie 27, 2008 la 3:25 pm
Vacanta placuta, doamna Cretu.
august 1, 2008 la 9:00 am
si totusi ce inseamna Corazon Espinado?