Conferinta Retelei Parlamentare de lucru cu Banca Mondiala

In zilele urmatoare, voi participa, la Washington, la Conferinta Retelei Parlamentare de Lucru cu Banca Mondiala, din conducerea careia fac parte in urma alegerii din noiembrie anul trecut, la conferinta de la Paris.  

Una din temele principale dezbatute va fi criza financiara globala, parlamentarii prezenti la reuniune urmand sa avem o serie de discutii pe aceasta tema la sediul Fondului Monetar International cu conducerea acestei institutii. Cu acest prilej, vom analiza viitoarea arhitectura a sistemului financiar global, prin prisma reglementarilor preconizate.

Pe ordinea de zi a lucrarilor se afla, de asemenea, consolidarea Retelei pentru Banca Mondiala, revizuirea planului de actiune pentru 2009, prioritatile Retelei in 2009 si 2010 si cooperarea intre mediul parlamentar si institutiile financiare internationale in vederea influentarii politicilor de dezvoltare.

Vom avea intalniri de lucru si cu presedintele Bancii de Dezvoltare Inter-Americane, Luis Alberto Moreno, directorul general al Grupului de Evaluare Independenta, Vinod Thomas, si Betty McCollum, membra a Congresului american si fosta presedinta a Retelei Parlamentare.

Dupa parerea mea, este momentul unei reevaluari a activitatii Retelei Parlamentare, pentru ca obiectivele asumate impreuna cu Banca Mondiala in materie de sustinere a procesului de dezvoltare si de ajutor umanitar sa fie indeplinite in conditiile vitrege ale recesiunii economice. Ma ingrijoreaza faptul ca aceasta criza afecteaza grav tarile in curs de dezvoltare, atat prin reducerea volumului investitiilor externe si disponibilizarile de personal, cat si din cauza diminuarii drastice a sumelor transferate de emigranti in tarile lor de origine. Voi reveni cu privire la continutul discutiilor.

Din Manifestul Socialistilor Europeni pentru alegerile europarlamentare

Într-o perioadă în care oamenii din toată Europa au în fată niste provocări fără precedent – o recesiune economică si o crestere a somajului datorată crizei financiare internationale, o crestere a pretului la alimente si la combustibili, o scădere continuă a puterii de cumpărare si o crestere a ratei sărăciei, schimbări climatice si probleme de securitate care variază de la crime până la acte de terorism – se pune problema unei alegeri între partide politice cu viziuni foarte diferite asupra viitorului Uniunii Europene.

 

În ultimii 5 ani, conservatorii au fost majoritari în Europa – în majoritatea tărilor membre si în majoritatea institutiilor europene. Ce au făcut cu această majoritate? S-au ocupat de criza economică? S-au ocupat de problema cresterii preturilor la combustibili si alimente? Au luptat cu sărăcia si inegalitatea? Este societatea noastră o societate mai corectă decât acum cinci ani? Au sustinut initiativele noastre de a crea mai multe locuri de muncă, mai bune? Ei urmează piata. Noi ne urmăm convingerile.

 

Conservatorii discută adesea despre crize economice si sociale, ca si când acestea nu ar putea fi evitate, ca si când ar fi o lege a naturii. Dar nimic nu este inevitabil când vine vorba de aceste crize. Deciziile politice sunt cele care produc crizele. Desi trăim într-o perioadă de riscuri si schimbări la nivel global, în acelasi timp putem spune că trăim într-o perioadă care ne oferă multe oportunităti. Trebuie să promovăm o mai bună cooperare în Europa pentru a putea coordona globalizarea, astfel încât să aducă beneficii tuturor. Conservatorii ne sfătuiesc să ne adaptăm schimbărilor care apar pe piată. Noi spunem că putem să ne construim singuri viitorul. Avem nevoie de o majoritate progresistă puternică în Europa pentru a putea introduce reformele

progresiste care sunt esentiale în garantarea unui viitor mai bun cetătenilor si societătilor europene.

 

Aceste reforme sunt vitale pentru a ajuta oamenii din întreaga Europă care se confruntă cu probleme din ce în ce mai mari, zi de zi, datorită recesiunii economice, a cresterii costului de trai, a cresterii ratei somajului (aproximativ 17 milioane de europeni sunt declarati someri si multi altii au locuri de muncă imprevizibile, care vor fi printre primii loviti de un eventual val de noi disponibilizări), a cresterii riscului de a-si pierde locuinta, a inegalitătilor sociale (aproape 78 de milioane de oameni – multi dintre ei copii – trăiesc sub limita sărăciei).

 

Criza financiară globală a expus slăbiciunile unei piete nereglementate. Aceasta este o perioadă foarte grea pentru economia globală. Ultimul an a fost martorul a două socuri fără precedent – cea mai mare criză financiară din 1930 până azi si o crestere record a pretului la energie si alimente.

Avem nevoie de o colaborare activă atât în Europa, cât si la nivel global, pentru a coordona actiunile care ne vor ajuta să rezolvăm problemele nationale si internationale ale sistemelor financiare; de asemenea, avem nevoie de actiuni pro-active care să transforme economia noastră, prin intermediul investitiilor în sectoarele cheie, într-o economie sigură, prosperă si durabilă.

Conservatorii au adoptat o politică de încredere oarbă în piata economică – servind astfel interesele celor putini, si nu ale publicului larg – si acum putem vedea care pot fi efectele unei piete economice nereglementate. Dar noi suntem constienti că putem face ceva pentru a repara aceste greseli.

 

Putem relansa economia Europei si putem crea o societate mai sigură si mai bună pentru toti, într-o nouă Europă socială. Agenda noastră de reforme progresiste care are ca scop transformarea cooperării în Europa – bazându-ne pe valori ca egalitate, democraŃie, demnitate umană, solidaritate, libertate si justitie – poate să aducă schimbarea de care europenii au atâta nevoie.

Noi, socialistii, social-democratii si progresistii democrati, avem valori comune, avem viziune comună. Noi vom colabora pentru a crea o Europă mai bună, mai sigură, mai verde. Împreună suntem o fortă a schimbarii.

 

Putem construi o societate mai bună, dacă punem oamenii pe primul loc.

Haideti să ducem Europa spre o noua nouă directie în Iunie 2009.

Socialistii Europeni – in campanie electorala

Socialiştii europeni si-au lansat, vineri, la Toulouse, campania pentru alegerile europene din iunie 2009. Familia politică social-democrată îşi propune să devină prima ca mărime în Parlamentul European, pentru a realiza schimbările fundamentale de care are nevoie Europa. In acest context, PSE propune şapte mari măsuri pentru primele 100 de zile ale noii legislaturi europene:

 

1. Un nou plan de relansare economică pentru Europa, cu investiţii coordonate şi o creştere economică in acord cu cerinţele de mediu;

2. Un Pact european privind locurile de muncă, vizand crearea de noi locuri de munca si consolidarea drepturilor lucrătorilor;

3. O nouă Cartă a drepturilor femeilor, care să îmbunătăţească drepturile şi oportunităţile femeilor; 

4. Un Pact al progresului social, care să evite creşterea sărăciei şi a excluderii;

5. Reglementarea eficientă a pieţelor financiare, acoperind toţi actorii financiari şi toate instrumentele financiare; 

6. O mai mare solidaritate între statele membre ale Uniunii Europene, care să asigure o foaie de parcurs comună pentru ieşirea din criză;

7. O foaie de parcurs europeană pentru o nouă ordine mondială, care să fie adoptată şi în cadrul G20 înainte de finalul acestui an. Este vizată o acţiune coordonată în ceea ce priveşte locurile de munca, reglementarea pieţelor financiare, un acord în materie de climă, respectiv chestiunea ajutorului pentru dezvoltare.

 

Potrivit Declaraţiei finale adoptate la Toulouse, Socialiştii Europeni vor solicita Comisiei Europene o strategie vizând viitorii cinci ani pentru UE, care să fie bazată pe Manifestul PSE pentru alegerile europene. Familia social-democrată europeană îşi propune ca noua Comisie Europeană să fie una mai progresistă, solicitând Consiliului European să nu decidă componenţa viitoarei Comisii până la numirea noului Parlament, care se va bucura de legitimitatea votului acordat de cetăţenii europeni.

 

Sloganul Partidului Socialiştilor Europeni este “Pe primul loc oamenii” (“People first”).

Editorial “Amos News”

Text

Drepturile femeilor in Afganistan

In cadrul dezbaterilor din Parlamentul European despre situatia drepturilor omului in Afganistan, am avut urmatoarea interventie:

 

A oripilat si a revoltat intreaga lume civilizata vestea ca in Afganistan e pe cale sa intre in vigoare o lege care permite tratamente discriminatorii si degradante pentru femei in familie si in societate. “Noua lege pentru familia afgana”, dupa cum se intituleaza actul normativ, interzice femeilor sa refuze sa intretină raporturi sexuale cu sotii lor, sa paraseasca domiciliul familial fara acordul sotilor si da barbatilor toate drepturile cu privire la pastrarea copiilor, la divort si la mostenire.

 

Consider ca legiferarea unei asemenea umilinte contravine flagrant agendei pe care o promovam in Afganistan. Cu atat mai mult cu cat, in acest timp, majoritatea statelor NATO au anuntat, in urma Summit-ului aniversar de la inceputul acestei luni, suplimentarea participarii lor la efortul de stabilizare a Afganistanului. Desigur, dimensiunea militara a prezentei internationale in aceasta tara este foarte importanta, poate chiar determinanta. Dar cred ca e momentul sa ne punem problema intăririi componentei civile a acestei prezente. Nu este vorba doar de investiţiile in infrastructuri, foarte importante de altfel, ci de un proiect mult mai complex – modernizarea societatii afgane. Cred ca este cazul sa ne intrebam pentru cine construim scoli, cata vreme fetele afgane sunt discriminate si nu li se permite sa aiba acces la educatie.

 

Noua societate afgana nu trebuie sa fie o replica a societatilor occidentale. Dar nici nu putem sa inchidem ochii la abuzuri si la incalcari ale drepturilor omului, in numele respectarii identitatilor culturale locale. Poate ca ar avea un efect pozitiv daca si mai multi tineri afgani ar fi scosi din mediul acela si educati in tarile noastre, pentru a inţelege ca, in ultima instanta, sistemele noastre de valori morale nu sunt atat de deosebite si ca nu este vorba despre o ciocnire a civilizatiilor.

 

Inainte de toate, insa, cred ca institutiile europene, atat de implicate in pacificarea si reconstructia Afganistanului, au datoria de a transmite presedintelui Hamid Karzai protestul lor ferm fata de continutul acestei legi care incalca flagrant angajamentele democratice ale puterii de la Kabul si spiritul cooperarii acesteia cu Occidentul.

UE si criza din Republica Moldova

La dezbaterile din Parlamentul European pe tema situatiei din Republica Moldova, am prezentat urmatoarea interventie scrisa:

 

 

In timp ce puterea comunista de la Chisinau se perpetueaza prin frauda si tortura, iar Opozitia aduce tot mai multe probe in aceste ambe sensuri, primul-ministru al tarii ce detine presedintia UE gaseste de cuviinta sa aprecieze criza de la granitele Uniunii drept “nelinistitoare”. Nici marturiile terorii regimului de la Chisinau si nici agresivitatea acestuia fata de un stat al Uniunii Europene – caruia i-a impus vize, i-a expulzat ambasadorul si i-a adus, fara suport real, acuzatii grave – n-au trezit reactii in capitalele Europei asa cum a facut-o rastalmacirea unei decizii legitime a Romaniei de a accelera procesul de redobandire a cetateniei romane pentru cei care au pierdut-o fara voia lor, in conditii istorice tragice, pentru care Occidentul isi are partea sa de responsabilitate.

 

Nu pot sa nu remarc ipocrizia acelor politicieni care agita acum sperietoarea milionului de moldoveni gata sa invadeze Vestul, asa cum, pana la aderarea noastra in 2007, vehiculau teza asaltului romanilor. Se omite sa se spuna, insa, ca Romania este a cincea tara din fostul spatiu comunist a carei legislatie permite redobandirea cetateniei pierdute, iar marile state membre ale UE naturalizeaza anual sute de mii de straini, fara a fi vorba despre un temei atat de sensibil precum repararea unei nedreptati istorice.

 

Observ cu regret ca intre comunistii din Republica Moldova si marii aparatori europeni ai drepturilor omului a aparut un punct comun: Romania este tapul ispasitor, atat pentru evenimentele violente ce au succedat alegerilor, cat si pentru nervozitatea extrema a oficialilor de la Chisinau. Despre calcarea in picioare a democratiei si a libertatilor fundamentale ale omului vom avea, poate, prilejul unui util schimb de opinii cu domnii Lukasenko si Voronin, dupa lansarea Parteneriatului Estic. Daca acest mecanism de cooperare, caruia i s-a alocat un buget de aproape 300 de milioane de euro, nu va avea in vedere sustinerea reformelor democratice in statele ex-sovietice invitate inseamna ca se naste mort din fasa.

 

Nu pot sa-mi reprim o concluzie amara: pentru unii europeni, Tibetul este mai aproape decat Moldova. Asta se intampla, probabil, atunci cand drumul spre Chisinau trece pe la Moscova.

Discriminarea românilor – un paradox al politicii europene de imigrare

In sesiunea plenara de la Strasbourg, cu prilejul prezentarii Raportului privind Propunerea de Rezolutie referitoare la o politica comuna de imigrare pentru Europa, am atras atentia asupra caracterului injust al acordarii dreptului de mobilitate in interiorul Uniunii Europene imigrantilor din tari terte acesteia, in conditiile in care cetateni ai unor state membre ale UE nu se bucura inca de libertate deplina de miscare pe piata europeana a fortei de munca.

 

“Comisia Europeana estimeaza ca, pana in 2050, UE va avea nevoie de 60 milioane de lucratori din tari terte, in conditiile in care populatia activa va scadea intr-un ritm accelerat. Asadar, pe termen lung, obiectivele ambitioase ale Strategiei de la Lisabona sunt conditionate de aportul fortei de munca din afara Uniunii.

Deocamdata, insa, in conditiile crizei economice, rata somajului cunoaste o crestere semnificativa, printre cei afectati de pierderea locurilor de munca aflandu-se numerosi lucratori transfrontalieri din noile statele membre. In consecinta, este esentiala conexarea politicilor in materie de migrare si de ocupare a fortei de munca, pentru o pozitie echitabila si eficienta, cu respectarea principiului preferintei comunitare.

Consider nedrept sa acordam imigrantilor dreptul la mobilitate in interiorul UE, in timp ce romanii si bulgarii nu se bucura inca de libertate deplina de miscare pe piata europeana a fortei de munca”, arat in interventia scrisa aferenta prezentarii raportului.

 

Potrivit textului Proiectului de rezolutie, imigrantilor din asa-numitele tari terte ar trebui sa li se acorde dreptul la mobilitate in interiorul Uniunii Europene, astfel incat acestia, avand statutul de rezidenti legali intr-un stat membru, sa se poata angaja intr-un alt stat membru fara a fi obligati sa solicite un permis de munca. Aceasta libertate deplina de miscare ca lucratori urmeaza sa fie dobandita dupa o sedere legala timp de cinci ani intr-un stat membru al Uniunii. Avand in vedere prognozele pe termen lung in materia ocuparii fortei de munca, o asemenea masura poate fi utila. Cata vreme, insa, persista bariere in calea libertatii de miscare a cetatenilor din state care au aderat recent la Uniunea Europeana, cred ca este injust sa ne preocupe mai mult integrarea si drepturile imigrantilor din afara UE decat ale lucratorilor din state membre.

 

In calitate de membru al comisiilor pentru Dezvoltare, respectiv Ocuparea Fortei de Munca si Afaceri Sociale, am insistat si asupra faptului ca este imoral si periculos sa incurajam exodul creierelor din tarile in curs de dezvoltare, fara a avea in vedere riscul efectului de bumerang si fara a ne preocupa discriminarea care rezerva majoritatii imigrantilor locuri de munca sub nivelul calificarii lor, in special femeilor – victime ale stereotipurilor si practicilor negative din tara de origine si a celor existente in statele UE.

Situatia din Republica Moldova, pe agenda sesiunii plenare a Parlamentului European

Finalul acestui mandat europarlamentar este marcat de doua sesiuni plenare la Strasbourg, in aceasta saptamana, respectiv la inceputul lunii mai, dupa care vom intra in campanie electorala. Aceasta sesiune incepe, contrar obiceiului, marti, in urma cererilor adresate de mai multi membri ai Parlamentului European, printre care ma numar si eu, de a fi respectat Pastele ortodox.

 

(Impreuna cu Ministrul de Externe al Cehiei, Karel Schwarzenberg – Congresul Interparlamentar Transatlantic, Praga)

 

Din punctul nostru de vedere, al europarlamentarilor romani, cea mai importanta este dezbaterea de joi, consacrata situatiei din Republica Moldova, cu participarea reprezentantilor Consiliului si Comisiei Europene. Voi reveni pe aceasta tema care ne preocupa si pe care am reusit sa o impunem in atentia mediului politic european, altfel destul de reticent in a lua in maini un astfel de “cartof fierbinte” in relatia cu Rusia. Din pacate, intr-un moment in care avea nevoie de solidaritatea Uniunii Europene, Romania a reusit sa contrarieze cancelariile occidentale prin adoptarea de catre Guvern a Ordonantei de Urgenta privind Simplificarea procedurii de acordare a cetateniei romane pentru fostii cetateni romani care au dobandit cetatenia romana prin nastere si au pierdut-o din motive neimputabile lor sau le-a fost ridicata fara voia lor. Desi decizia este legitima si aduce o reparatie istorica binevenita, momentul ales nu cred ca a fost foarte potrivit si nici strategia de comunicare din partea romana nu a fost prea eficienta. Declaratia presedintelui Basescu, potrivit careia la ambasada noastra de la Chisinau exista circa un milion de cereri de acordare a a cetateniei romane, nu a facut decat sa amplifice o ingrijorare fireasca. E de inteles, pe undeva, iritarea presedintiei cehe a Uniunii Europene si a altor oficiali europeni atunci cand s-au pomenit in brate cu stirea ca “Un milion de moldoveni pot deveni peste noapte cetateni ai UE”. Va trebui sa explicam mai atent ca Romania nu a modificat pe fond procedura de acordare a cetateniei, ci doar a permis accelerarea acestui proces.

Un alt punct important pe ordinea de zi il constituie masurile pentru combaterea crizei economice, urmand sa fie votate o serie de norme privind imbunatatirea serviciilor financiare, mai exact functionarea agentiilor de rating si revizuirea cadrului de reglementare a companiilor de asigurare.

Urmeaza sa votam, de asemenea, in a doua lectura, pachetul legislativ privind piata interna de energie electrica si gaze naturale, in cadrul caruia, in urma unui compromis negociat cu presedintia ceha a Uniunii, au fost intarite drepturile consumatorilor.

De larg interes cred ca sunt si: reducerea de la 1 iulie a tarifelor pentru convorbiri, mesaje si internet in roaming; simplificarea modului de obtinere a asistentei medicale transfrontaliere, inclusiv rambursarea adecvata a costurilor tratamentului; o politica europeana mai coerenta si realista in domeniul energiei, in conditiile unor rezerve minime de petrol – principala sursa energetica in UE, care are un grad extrem de ridicat de dependenta fata de importuri; consolidarea stabilitatii si a prosperitatii in Balcanii de Vest; etichetarea pneurilor in vederea unei mai bune informari cu privire la siguranta si eficienta economica si ecologica a acestora; proiectarea ecologica a produselor energetice; reguli mai stricte pentru prevenirea despaduririlor ilegale; drepturi egale pentru pasageri, indiferent de mijlocul de transport – cu prevederi mai stricte privind eventualele compensari in caz de intarziere sau anulare a cursei; stabilirea de costuri mai mici pentru societatile comerciale in caz de fuziune sau divizare; inlaturarea barierelor din calea interactiunii electronice transfrontaliere intre administratiile publice europene; prelungirea duratei de protectie a drepturilor de autor ale interpretilor si producatorilor de fonograme de la 50 la 95 de ani.

In ceea ce priveste modul de functionare a Parlamentului European, cred ca este relevant pentru modul de organizare faptul ca maine vom adopta calendarul sesiunilor plenare pentru anul 2010.

Congresul Interparlamentar Transatlantic

La sfarsitul saptamanaii trecute, am participat, la Praga, la cea de-a 66-a reuniune a Congresului Interparlamentar Transatlantic, care s-a desfasurat in prezenta reprezentantilor Parlamentului European si ai Congresului Statelor Unite ale Americii.

 

Au fost cateva zile dense, cu dezbateri pe temele esentiale ale cooperarii intre SUA si UE, dar si cu intalniri cu oficiali cehi, a caror tara detine presedintia semestriala a Uniunii Europene. Am avut discutii inclusiv cu Ministrul de Externe al Cehiei, Karel Schwarzenberg, axate in buna masura pe situatia din Republica Moldova. Seful diplomatiei cehe a apreciat ca regimul de la Chsiinau este dictatorial si a criticat incalcarea drepturilor omului. Totodata, ne-a anuntat ca va trimite un emisar european pentru a se informa la fata locului despre situatia din Republica Moldova. In cadrul discutiilor, am propus sustinerea eforturilor in directia democratiei ale unei bune parti a societatii si a clasei politice din Moldova, motiv pentru care am sustinut ideea includerii acestei tari in Parteneriatul Estic, care urmeaza a fi lansat la Praga, la 7 mai, incluzand sase republici ex-sovietice. De asemenea, am subliniat necesitatea unei implicari mai hotarate a UE in stoparea derapajelor dictatoriale si a actiunilor agresive ale regimului Voronin.

 

In alta ordine de idei, am pledat, si cu ocazia acestei reuniuni intre europarlamentari si congresmenii americani, pentru renuntarea la obligativitatea vizelor SUA, inca impuse unei parti a cetatenilor Uniunii Europene. Discriminarea ce persista fata de unele state noi membre ale Uniunii, cum este si cazul Romaniei, afecteaza climatul de incredere si colaborare reciproca. Situatia este cu atat mai nedreapta, cu cat tara noastra se numara printre cei mai activi aliati ai Statelor Unite in cadrul fortelor multinationale din zonele de conflict din lume.

 

Ca membra a Delegatiei Parlamentului European pentru Relatiile cu Congresul SUA, am avut, de asemenea, interventii pe cateva din temele presante ale relatiilro bilaterale UE-SUA. Astfel, referitor la evolutiile din regiunile tensionate ale planetei, pe care UE si SUA sunt chemate sa le gestioneze impreuna, am insistat asupra faptului ca nici una dintre partile interesate din Orientul Mijlociu nu trebuie sa fie exclusa de la negocieri, daca se doreste o pace durabila si echitabila intr-o zona in care istoria a demonstrat ca solutiile locale, de genul pacii dintre Israel si Egipt, nu au deschis drumul unei solutii generale. La randul sau, UE, care se afla in fata alegerilor pentru Parlamentul European, trebuie sa se implice mai mult in acest proces dupa formarea noii Comisii Europene.

 

In cadrul dezbaterilor consacrate situatiei din Afganistan, am tinut sa critic legea promulgata recent in aceasta tara, care permite tratamente degradante pentru femei in familie si in societate, fapt care ar trebui, cred, sa ridice semne de intrebare asupra agendei occidentale in Afganistan. Dimensiunea militara este importanta, poate chiar determinanta. Dar trebuie sa ne intrebam daca nu cumva trebuie sa intarim componenta civila a acestei prezente. Nu este vorba doar de investitiile in infrastructuri, foarte importante, ci de modernizarea societatii afgane. Degeaba construim scoli, daca ele raman goale, pentru ca fetele sunt discriminate in societate si nu li se permite accesul la educatie.

“Hristos cel Inviat, bucuria vietii noastre!”

Din Pastorala de Sfintele Paşti 2009 a Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române:
 
“Învierea Domnului nostru Iisus Hristos prăznuită în Sfânta şi Marea Sărbătoare a Sfintelor Paşti ne arată bogăţia iubirii milostive a lui Dumnezeu şi a slavei cereşti dăruite nouă, oamenilor, în Iisus Hristos, ca noi să fim părtaşi ai vieţii şi bucuriei veşnice a Preasfintei Treimi.

Trăim astăzi într-o lume în care oamenii caută mai mult bogăţia materială trecătoare decât bogăţia spirituală a credinţei şi a vieţii veşnice, iar pe lângă sărăcia materială tot mai aspră, se arată şi o sărăcire spirituală a oamenilor, ca slăbire a credinţei, o răcire a dragostei frăţeşti şi o diminuare a faptelor bune.

Sfântul Vasile cel Mare, pe care-l cinstim în mod deosebit anul acesta, împreună cu ceilalţi Sfinţi Capadocieni, este un înflăcărat apărător al săracilor şi un aspru judecător al bogaţilor lacomi în vreme de foamete şi criză economică. Bogaţilor nemilostivi le spune: „N-ai milă? Nu vei fi miluit! N-ai deschis casa, vei fi dat afară din Împărăţie (a cerurilor)! N-ai dat pâine? Nu vei primi viaţă veşnică”. Iar în alt loc din aceeaşi Omilie către bogaţi, Sfântul Vasile cel Mare se întreabă: „Până când aurul va sugruma sufletele, până când va fi undiţa morţii, până când va fi momeala păcatului? Până când bogăţia va fi pricina războaielor, pentru care se făuresc arme şi se ascut săbii? Din pricina bogăţiei rudele nu mai ţin seama de rude, fraţii se uită cu ochi ucigaşi la fraţi. Din pricina bogăţiei, pustiile sunt pline de ucigaşi, marea de piraţi şi oraşele de calomniatori. Bogăţia v-a fost dată ca să răscumpăraţi sufletele, nu ca să vă fie pricină de pierzare”.

Atât Sfânta Scriptură, cât şi Sfinţii Părinţi ai Bisericii ne învaţă că adevărata şi netrecătoarea bogăţie este iubirea covârşitoare a lui Dumnezeu faţă de oameni arătată în Iisus Hristos şi împărtăşită nouă acum în Biserică prin lucrarea Sfântului Duh. Sărbătoarea Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, prin care se arată slava şi bogăţia nesfârşită a iubirii lui Dumnezeu către oameni, ne îndeamnă să ne îmbogăţim mai întâi în credinţă statornică, în rugăciune, în vieţuire curată şi sfântă, în împărtăşirea mai deasă cu Sfintele Taine, după o pregătire mai intensă, aşa cum a fost perioada Postului Mare al Sfintelor Paşti, şi totodată să ne îmbogăţim în fapte bune care aduc lumină şi pace, bucurie şi fericire oamenilor pe care-i ajutăm.

Criza financiară şi economică în care se află lumea de azi este în mare parte rezultatul lăcomiei, al câştigului nedrept, al speculei financiare, al evaziunii fiscale la nivel mondial. Când goana după profitul material obţinut cu orice preţ, fără măsură şi fără morală, devine o tiranie a sufletului, atunci capitalismul devine „sălbatic” şi se manifestă ca o patimă a lăcomiei, „ştiinţific” organizată. Mai păgubitoare decât sărăcia, ca lipsă de cele materiale, este acum, în vreme de criză financiară şi economică, criza de omenie, adică slaba voinţă de a fi onest şi drept, harnic şi generos.

Cu această speranţă de înnoire spirituală a vieţii şi de îmbogăţire în fapte bune, în lumina şi pacea sărbătorii Sfintelor Paşti, vă îndemnăm ca, prin cuvânt şi faptă, să aduceţi bucurie celor săraci şi bolnavi, orfani şi bătrâni, necăjiţi şi singuri, astfel încât şi ei să simtă că Învierea Domnului Iisus Hristos revarsă peste oameni bogăţia iubirii lui Dumnezeu Cel Milostiv.”