S-a încheiat vara și, o dată cu reînceperea activității în Parlamentul European, reiau comunicarea cu voi, prietenii mei din blogosfera. Sper că ați avut parte de o vacanță care v-a încărcat bateriile și că sunteți la fel de dornici să dialogăm pe diversele teme ale realității în care trăim.
La Parlamentul European începe o toamnă extrem de importantă, în primul rând pentru că în lunile ce vin se va decide structura de conducere a noii Comisii Europene, în care sper ca România să aibă un post pe măsura importanţei sale ca stat european. Deocamdată, în această săptămână, în comisiile de specialitate vor fi audiați candidaţii pentru posturile de comisari europeni care îi înlocuiesc pe titularii ce și-au părăsit posturile înainte de terminarea mandatului actualei comisii prezidate de Jose Manuel Barroso.
Ca vicepreşedinte al Comisiei pentru Dezvoltare şi Ajutor Umanitar, voi participa marți la audierea lui Karel de Gucht, care-l va înlocui pe Louis Michel, ales parlamentar european în alegerile din iunie. Reprezentant al Belgiei, De Gucht a fost europarlamentar timp de 14 ani, apoi ministru de externe.
Tot în aceste zile vor fi audiați Algirdas Semeta – fost ministru lituanian de finanțe, candidat pentru postul de comisar pentru programare financiară și buget, deținut până acum de Dalia Grybauskaite, aleasă președintă a Lituaniei – și polonezul Pawel Samecki, care o va înlocui pe Danuta Hubner, devenită europarlamentar în această vară.
În cadrul audierilor, vom analiza pregătirea și prioritățile noilor membri ai Comisiei Europene, a căror activitate va fi una de scurtă durată în cadrul Comisiei Barroso, al cărei mandat încetează în această toamnă. Votul în plen în legătură cu cele trei candidaturi va avea loc la Strasbourg, la 16 septembrie.
Până la sfârșitul anului, Parlamentul European se va reuni în șase sesiuni și mini-sesiuni, fiind previzibilă prezența în fruntea agendei a referendumului din Irlanda, din 2 octombrie, pentru ratificarea Tratatului de la Lisabona și desemnarea noii Comisii Europene, pe care Jose Manuel Barroso are cele mai mari șanse să o conducă și în noul mandat. Votul irlandezilor este hotărâtor pentru soarta tratatului constituțional al UE, care ar putea intra în vigoare de la 1 ianuarie 2010. În această variantă fericită, va fi necesar un consens între cele 27 de state membre pentru desemnarea titularilor celor două funcții foarte importante create de Tratat: președintele Uniunii Europene și Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate. E de așteptat ca președinția suedeză a UE să nu aibă zile ușoare în calitate de mediator într-o asemenea perioadă.
La finalul acestei toamne vor avea loc și desemnările, audierile și votul privindu-i pe noii comisari europeni. Este extrem de important pentru România să obțină un post pe măsura ponderii sale, fiind al șaptelea stat din UE ca dimensiuni. În Parlamentul European am reușit, de altfel, să ajungem pe locul 7 ca potențial de influență în noul mandat, o dată cu alegerea a trei europarlamentari români ca vicepreședinți ai celor mai mari grupuri politice, alți șapte români fiind aleși vicepreședinți ai comisiilor parlamentare. Dintre noile state membre, înaintea României se află doar Polonia, țară din care provine noul președinte al Parlamentului European și singurul europarlamentar din estul Europei care va prezida una din cele 20 de comisii parlamentare. Subreprezentarea noilor state membre a provocat, pe bună dreptate, nemulțumirea reprezentanților acestora. România, în contextul dat, stă bine și sper că vom ști să fructificăm acest potențial. În ce mă privește, una din preocupările mele în noul mandat va fi asigurarea respectării cotei de țară a României la nivelul tuturor instituțiilor europene, în condițiile în care încă suntem departe de a fi reprezentați corespunzător la nivelul unor posturi importante din organigrama europeană, precum cele de director general, director sau șef de unitate.
