Marti si miercuri, voi participa, impreuna cu dl Adrian Nastase, presedintele Consiliului National al PSD, la Conferinta “Societati progresiste in Balcani”, organizata de Partidul Socialistilor Europeni.
Dezbaterile, ce vor avea loc la Sarajevo, vor viza strategia de largire a Uniunii Europene spre tarile balcanice si posibilitatea ca anul 2014 sa devina termenul aderarii statelor din Balcanii de Vest, asa cum a propus guvernul grec, in mod simbolic, pentru a marca astfel centenarul atentatului de la Sarajevo, care a constituit pretextul declansarii primului razboi mondial. Intr-o rezolutie adoptata in sesiunea din februarie, Parlamentul European a salutat initiativa ce propune aceasta data-tinta pentru aderarea tarilor din regiunea Balcanilor de Vest la UE.
Vom discuta, de asemenea, caile de dezvoltare durabila a acestor tari – sectiune in cadrul careia voi avea o interventie – precum si politicile social-democrate de asigurare a unei cresteri economice echitabile, a justitiei sociale si a locurilor de munca in regiune.
Cu ocazia sfintei sarbatori a Floriilor, va urez tuturor celor care purtati nume de floare “La Multi Ani” si implinirea tuturor viselor. Circa un milion si jumatate dintre romani isi sarbatoresc onomastica in aceasta duminica dinaintea Pastilor, in care cinstim intrarea triumfatoare a Mantuitorului Iisus Hristos in Ierusalim.
Impreuna cu colegii europarlamentari Daciana Sarbu si Ioan Enciu am depus o declaratie scrisa privind asigurarea liberei circulatii a fortei de munca in Uniunea Europeana, prin eliminarea restrictiilor impuse la angajare cetatenilor din noile state membre. Daca va intruni semnaturile a minim jumatate plus unu din numarul membrilor Parlamentului European, declaratia va deveni pozitie oficiala a acestui for.
Declaratia scrisa mentioneaza, in preambulul sau, Comunicarea Comisiei Europene privind “Impactul liberei circulatii a lucratorilor in contextul extinderii UE” (2008), potrivit careia impactul general al mobilitatii post-extindere a fost pozitiv, dar si recomandarea Comisiei Europene catre statele membre care mentin interdictii la angajarea cetatenilor din statele care au aderat recent la UE, de a-si revizui pozitiile fata de restrictionarea accesului la piata muncii, tinand cont si de absenta unor perturbari semnificative ale pietelor muncii dupa aderarea Romaniei si a Bulgariei.
Totodata, sunt aduse o serie de argumente aditionale in favoarea ridicarii restrictiilor, printre care faptul ca: libera circulatie a fortei de munca este un principiu fundamental al Pietei Unice europene, garantat prin tratate; romanii si bulgarii inca nu se bucura de drepturi depline in calitate de cetateni europeni, la mai mult de trei ani de la aderare; mentinerea restrictiilor la angajare impiedica utilizarea intregului potential de forta de munca pentru relansarea economiei europene.
“Diferentierile de tratament perpetueaza o cortina care divide in profunzime UE, precum si falia dintre cetatenii vechilor si noilor state membre”, am insistat in aceasta declaratie, prin care solicitam statelor membre care mentin interdictiile sa renunte la dreptul de a restrictiona temporar libertatea fundamentala a lucratorilor bulgari si romani de a veni pe teritoriul altor state membre pentru a munci si pentru a se stabili acolo fara a necesita un permis de munca.
De asemenea, cerem Comisiei Europene sa incurajeze statele membre, care inca mentin restrictii, sa elimine practicile administrative nationale restrictive la angajarea cetatenilor europeni si sa asigure aplicarea integrala a Directivei 2004/38/CE vizand libera circulatie si sedere pe teritoriul statelor membre pentru cetatenii UE si membrii familiilor acestora.
Totodata, solicitam statelor membre si executivului comunitar sa asigure accesul liber pe piata fortei de munca pe intreg teritoriul Uniunii Europene pentru lucratorii romani si bulgari inainte de punerea in aplicare a prevederilor Programului de la Stockholm referitoare la accesul fortei de munca din tarile terte pe piata europeana a muncii.
Azi, a avut loc, la Bruxelles, Conferinta Premierilor si Liderilor Partidului Socialist European. A fost prima prezenta la o reuniune la varf a Socialistilor Europeni a presedintelui PSD Victor Ponta, care a avut, de asemenea, intalniri bilaterale cu Poul Nyrup Rasmussen, presedintele PSE, Martin Schulz, liderul social-democratilor din Parlamentul European, cu premierul grec Georgios Papandreu, dar si cu liderii sau reprezentantii la nivel inalt ai partidelor social-democrate din Franta, Finlanda si Lituania.
Discutiile din cadrul summit-ului au vizat problemele majore cu care se confrunta cetatenii europeni, in special criza, o atentie aparte fiind consacrata situatiei din Grecia. La aceasta reuniune, au fost adoptate Declaratia premierilor si liderilor PSE intitulata “O alegere clara pentru Europa – Solidaritate sau Egoism, Recuperare sau Austeritate”, precum si propunerea social-democratilor europeni privind “Un Mecanism European pentru stabilitate financiara”.
Tot azi, Socialistii Europeni au luat atitudine fata de intentia de infiintare in Romania a unui partid de centru-stanga. Secretarul general al PSE, Philip Cordery, a declarat ca PSE nu agreeaza diviziunile stangii si ca singurul partener al Socialistilor Europeni in Romania este PSD. “Suntem impotriva diviziunilor in cadrul stangii politice, asemenea diviziuni neantrenand decat pierderi pentru tabara progresista din societate. Este important pentru noi ca PSD sa fie un partener puternic. Facem apel la fortele progresiste, sau care isi spun progresiste, sa il sustina pe Victor Ponta in eforturile sale de consolidare a PSD si de intarire a stangii romanesti in jurul Partidului Social Democrat”, a precizat Philip Cordery in legatura cu intentia asa-zisilor independenti de a forma un partid care sa se afilieze la PSE
Ieri, la Bruxelles, a avut loc reuniunea extraordinara a Comisiei pentru Dezvoltare din Parlamentul European, cu tema “Palestina – reconstructie si dezvoltare”, la care au participat Tony Blair – trimisul special al Cvartetului pentru Pace in Orientul Mijlociu – si reprezentanti ai Camerei de Comert Israelo-Palestiniane, Centrului pentru Informare Israel-Palestina, Forumului International de Afaceri Palestina si Agentiei ONU pentru Refugiatii Palestinieni din Orientul Apropiat.
Asa cum am tinut sa precizez in cadrul acestei dezbateri, pe care am initiat-o dupa cele doua deplasari din ultimul an in Israel, nu ne-am dorit sa ne rezumam la a provoca discutii si la a produce hartii pe care nimeni nu le ia in seama, ci ideea de baza a fost sa contribuim la reconstruirea increderii intre cele doua parti si sa stimulam organizatiile si institutiile in care israelienii si palestinenii lucreaza impreuna. Parlamentul European a fost intotdeauna un promotor al pacii in Orientul Mijlociu si cred ca e datoria noastra sa ne intensificam eforturile in acest sens.
De asemenea, cred ca este nevoie de o emancipare a prezentei europene in Orientul Mijlociu, astfel incat UE, care acum este cel mai important donator in regiune, sa devina totodata si principalul jucator, pentru a determina implementarea unei solutii pasnice durabile. Alaturi de componenta politica, dezvoltarea economică şi îmbunătăţirea vieţii de zi cu zi a oamenilor joaca un rol decisiv in schimbarea situatiei din Orientul Mijlociu, in special in Fasia Gaza, unde este o situatie dramatica si trebuie sa-i raspundem cu masuri concrete. Fara o dezvoltare economica, fortele extremiste au o plaja mult mai larga de recrutare a celor care se angajeaza in miscari radicale, de aceea cred ca e nevoie de o eficientizare a eforturilor UE, in conditiile in care aceasta este cel mai important donator in zona, numai în anul 2009, UE contribuind cu peste jumatate de miliard de euro in programe privind sanatatea, educatia, aprovizionarea cu energie si cu gaze. Cred ca este foarte important sa vedem cum vom merge de acum inainte, daca merita si unde merita sa trimitem bani pentru Gaza.
Ideea de baza a discursului lui Tony Blair a fost ca UE vrea un rol mai important in ecuatia pacii din Orientul Mijlociu. “Europa doreşte să joace un rol politic. Noi suntem frustraţi pentru că vedem că americanii joacă cel mai important rol politic din punctul de vedere al israelienilor, în condiţiile în care noi dăm cei mai mulţi bani”, a declarat ieri fostul premier britanic. Blair a prezentat atat progresele inregistrate in ultimii ani in Cisiordania, cat si dificultatile din Fasia Gaza, impasul in care se afla relatiile israeliano-palestiniene si problemele cu care se confrunta ambele parti. “Israelienii sunt îngrijoraţi de securitate şi dacă noi nu înţelegem acest lucru, atunci nu vom şti unde este problema principală”, a accentuat el, mentionand ca statul palestinian nu poate fi decat rezultatul negocierilor, nu al unei pozitii unilaterale.
Detalii despre aceasta reuniune puteti gasi in stirile transmise de Mediafax, Realitatea.netsiAntena 3 pe aceasta tema. Ma bucur ca acest eveniment s-a bucurat de o reflectare atat de ampla in presa romaneasca. De asemenea, Agerpres a preluat interviul pe care l-am acordat publicatiei “New Europe” si pe care-l reproduc in continuare:
Corina Creţu: Poziţia factorilor de decizie europeni asupra problemei israeliano-palestiniene este consecventă
Bruxelles, 22 mar /Agerpres/ – Vicepreşedintele Comisiei pentru dezvoltare a Parlamentului European (DEVE) Corina Creţu l-a invitat să participe luni la audierea publică ‘Palestina – reconstrucţie prin dezvoltare’ pe emisarul special al Cvartetului Internaţional pentru Orientul Mijlociu, Tony Blair. În urma vizitelor în Israel şi teritoriile palestiniene şi pe baza convingerilor sale, eurodeputata Corina Creţu a decis să organizeze o audiere cu privire la modalitatea în care dezvoltarea economică poate ajuta la menţinerea păcii între israelieni şi palestinieni, notează New Europe, căreia vicepreşedinta DEVE i-a acordat un interviu:
New Europe: Când a fost ultima dată Tony Blair în Parlamentul European?
Corina Creţu: În funcţia sa actuală, de emisar al Cvartetului pentru Orientul Mijlociu, Tony Blair se află pentru prima dată în Parlament şi acest lucru este de notat. Cred că răspunsul său la invitaţia Comisiei pentru dezvoltare (DEVE) reflectă nu doar dorinţa de a-şi prezenta opiniile faţă de evoluţiile actuale din zonă, dar şi faptul că trebuie să oferim câteva puncte de referinţă pentru o mai bună înţelegere a nevoilor diferitelor părţi, în special a celei palestiniene. De aceea, aş vrea să subliniez un lucru: acţiunile noastre nu sunt politice, ele se doresc a fi o clarificare, a viza mai multe politici în domeniul dezvoltării în zonă şi a defini mai bine mecanismele de sprijin. În teritoriile palestiniene sunt câteva evoluţii, unele pozitive, dar cele mai multe negative. Unele din ele practic anulează eforturile donatorilor europeni şi internaţionali din ultimul deceniu şi jumătate. Vrem să vedem ce putem face, în special pentru că este vorba de bani publici, iar situaţia actuală de criză economică impune o gestionare atentă a resurselor financiare.
New Europe: Simţiţi că este momentul să înceapă cu adevărat soluţionarea problemei israeliano-palestiniene?
Corina Creţu: Relaţiile israeliano-palestiniene sunt în mare parte o istorie a şanselor ratate. Aş fi foarte optimistă în acest caz; ceea ce simţim este altceva: este un moment pe care nu trebuie să îl ratăm dacă vrem că oferim o şansă păcii şi reconcilierii. Vreau să spun că dacă nu facem ceva semnificativ pentru palestinieni, în special pentru cei din Gaza, poziţiile extremiste vor predomina. Mai mult, în această privinţă situaţia este la limită. Pe de altă parte, acei oameni trebuie să vadă că există alternative la ceea ce se întâmplă acum, că depinde de voinţa lor să scape de sărăcie şi să-şi rezolve problemele. Autonomia economică şi cea a luării deciziilor aduc o reducere a dependenţei de anumite structuri extremiste. Soluţionarea acestui conflict nu este pentru mâine, iar dacă vechilor umilinţe şi frustrări li se adaugă altele noi, este greu de crezut să situaţia va tinde vreodată către o pace durabilă.
New Europe: Aţi vizitat Israelul şi zona (teritoriile palestiniene). Cum apreciaţi situaţia de acolo?
Corina Creţu: Da, am vizitat recent Israelul şi am înţeles temerile şi nevoia de securitatea ale ambelor părţi. Ele sunt justificate. Nici Israelul nu este bucuros să vadă că fondurile pe care le poate cheltui în alte domenii sunt folosite pentru asigurarea securităţii. Totuşi, se intră într-un cerc vicios, când lucrurile încep să escaladeze. Cineva trebuie să spargă acest cerc şi să dea un semnal al bunei credinţe celeilalte părţi. Mai mult, cred că pacea în regiune, dincolo de alte consideraţii, are nevoie de un stimul economic puternic. De aceea, revenirea produselor palestiniene pe piaţa israeliană şi numărul mai mare de palestineni care pot munci în Israel ar face mai mult decât orice discuţie, mai mult sau mai puţin directă.
New Europe: Recent, vicepreşedintele amercan Joe Biden spune că refacerea încrederii poate începe prin cooperare economică şi încurajarea activităţii economice în teritoriile palestiniene. Sunt dezvoltarea economică şi comerţul acest răspuns?
Corina Creţu: Cred că dezvoltarea economică şi comerţul, fără a fi un răspuns la toate problemele bilaterale, constituie un răspuns solid şi adecvat şi mai ales unul concret, care poate convinge şi poate deschide calea spre soluţionarea altor chestiuni instabile.
New Europe: Ar putea fi acesta momentul pentru a include această situaţie într-o rezoluţie? În acţiune?
Corina Creţu: Nu cred că o rezoluţie, mai mult sau mai puţin, contează în ochii părţilor. Să fim realişti: sunt multe documente pline de bune intenţii, care au rămas neobservate şi care nu au impresionat pe nimeni. Doar faptele contează, iar cele care pot schimba în bine viaţa oamenilor vor fi cele mai convingătoare. În reuniunea nostră de luni, am invitat persoane implicate care ştiu mai bine care sunt nevoile şi aşteptărilor oamenilor şi care pot oferi o listă a priorităţilor pentru o alocare mai corectă a resurselor în zonă. Dezvoltarea durabilă este un proces pe termen lung ce presupune resurse, financiare şi umane, continuitate şi cooperarea instituţiilor şi participanţilor informali, cetăţenilor şi societăţii civile. Vrem să facem posibilă acţiunea lor comună, vrem să le oferim expertiza noastră şi să le facilităm accesul la factorii de decizie din Bruxelles.
New Europe: Cum vedeţi poziţia europeană cu privire la problema israeliano-palestiniană?
Corina Creţu: Poziţia factorilor de decizie europeni este principială şi consecventă. Deşi nu aş vrea să intru în analizarea unor poziţii pur politice şi asta nu pentru că doresc să evit un răspuns direct, ci pentru că aş vrea ca abordarea Comisiei faţă de dezvoltare să nu se transforme în confruntare politică între cele două părţi, nu pot să nu observ că alături de americani, europenii au spus clar că cele două părţi nu au timp; este momentul să ne oprim din căutarea unor scuze pentru a amâna găsirea unei soluţii negociate. De aceea, aş numi un pretext anunţul israelienilor legat de construirea unor noi colonii de locuit în teritoriile palestiniene, de această dată în Ierusalim. Cred că, fără a neglija poziţia de principiu a îngheţării tuturor colonizărilor, dialogul trebuie să aibă loc, pentru că altfel orice pretext va fi utilizat pentru a le bloca. Ştiu că situaţia politică internă din Israel nu este destul de clară şi că există o presiune din partea anumitor tendinţe extremiste. Totuşi, amânarea unei soluţii este costisitoare, aşa cum am spus, pentru toată lumea.
New Europe: Cum aţi caracteriza ceea ce se întâmplă acum în Gaza? Cum rezolvaţi o problemă umanitară precum ajutorul în regiune?
Corina Creţu: Aspectele umanitare ale situaţiei din Gaza sunt de maximă urgenţă şi trebuie să fie tratate prioritar. De la conflictul de la începutul anului 2009, multe spitale, şcoli, locuinţe, reţele de alimentare cu apă şi electricitate, canalizarea au fost distruse sau grav avariate. Reconstrucţia lor trebuie să fie prima noastră preocupare. Totuşi, nu vreau să se întâmple nimic după o reţetă românească, pe care mulţi israelieni de origine română o ştiu foarte bine: ‘Cine face şi desface are mereu ceva de făcut’. Aceste obiective nu pot fi distruse şi reconstruite la infinit, pentru că şi răbdarea umană are limite.
New Europe: Cum credeţi că audierea din DEVE va ajuta la soluţionarea acestei probleme?
Corina Creţu: Sper ca acţiunea de luni este doar începutul unui proces de colaborare între Comisia de dezvoltare a PE (DEVE), Parlament şi părţile interesate pentru a începe un proces de dezvoltare durabilă a zonei destinat relansării economiei palestiniene, care poate duce la o reducere eficientă a sărăciei cronice din zonă. (AGERPRES)
M-a socat vestea plecarii dintre noi, atat de devreme, a lui Mile Carpenisan. A fost un profesionist de exceptie, un jurnalist curajos si o constiinta lucida care s-a incapatanat mereu sa gandeasca liber. E prea nedreapta aceasta plecare prematura ca sa mai pot spune ceva. Dumnezeu sa-l odihneasca in lumea celor drepti! Sunt alaturi de sotia sa si de familia indoliata si le transmit sincere condoleante!
Comisia pentru Dezvoltare din Parlamentul European organizeaza, luni, audierea cu tema “tema “Palestina – reconstructie si dezvoltare”, al carei invitat va fi Tony Blair, trimisul special al Cvartetului pentru Pace in Orientul Mijlociu.
Voi prezida aceasta reuniune, care se doreste a fi un prilej de informare si schimb de opinii pe tema dezvoltarii, a situatiei umanitare si a eforturilor de colaborare in Orientul Mijlociu, in care Tony Blair s-a implicat mult, mai ales in ultimul timp.
La audiere vor participa, de asemenea, reprezentantii institutiilor de cooperare israeliano-palestinene (Camera de Comert Israelo-Palestiniana si Centrul pentru Informare Israel-Palestina), ai Forumului International de Afaceri Palestina si ai Agentiei ONU pentru Refugiatii Palestinieni din Orientul Apropiat.
In contextul tensiunilor din zona si al impasului convorbirilor pentru pace, precum si al recentei raciri a relatiilor dintre SUA si Israel, cred ca Uniunea Europeana poate si trebuie sa joace un rol mai intens in relansarea dialogului si a cooperarii intre cele doua parti, astfel incat sa se ajunga la relatii bazate pe incredere reciproca.
Am fost in Israel si la frontiera cu Fasia Gaza, atat in timpul conflictului din iarna trecuta, cat si la inceputul acestui an, si am putut sa-mi formez o imagine despre proportiile incordarii din zona, ale suspiciunii reciproce, dar mai ales cu privire la problemele umanitare cu care se confrunta populatia civila. Cred ca este esential sa reusim sa actionam rapid si eficient pentru a sprijini civilii ce au de suferit de pe urma conflictului dintre Hamas si statul Israel.
Sedinta va fi urmata de o conferinta de presa, la care voi participa impreuna cu Tony Blair si Eva Joly, presedinta Comisiei pentru Dezvoltare.
Pregatesc, impreuna cu Daciana Sarbu, pe langa interpelarea postata anterior referitoare la drepturile angajatilor, un proiect de rezolutie a Parlamentului European, prin care Comisiei Europene sa i se ceara adoptarea unui set unitar de masuri pentru protejarea angajatilor in fata abuzurilor angajatorilor.
Am discutat pe aceasta tema cu mai multi colegi europarlamentari si am constatat ca exista un larg interes, mai ales in tarile grav afectate in plan social de criza. In Franta, de asemenea, exista o preocupare intensa, in special din cauza semnalului de alarma tras, din pacate, constant de angajatii France Telecom. Conform datelor pe care le am, in 2008 si 2009 au existat 32 de sinucideri in randul angajatilor France Telecom, iar de la inceputul acestui an au avut loc inca 7 asemenea cazuri tragice, in ciuda faptului ca Inspectia Muncii a sesizat Parchetul cu privire la metodele manageriale de la France Telecom, care atenteaza la sanatatea mentala a angajatilor si le pun vietile in pericol. Inteleg ca este in curs o ancheta judiciara. Dar de ce a trebuit sa se ajunga la sinuciderea a aproape 40 de oameni intr-o singura companie, in decurs de doi ani si ceva?
Nu vreau sa intru intr-o polemica, de altfel inutila, cu oameni patimasi, orbiti de problemele proprii si de prejudecati, care ma acuza ca sunt rupta de realitate, fara macar sa fi avut decenta de a-si arunca o privire peste activitatea mea, reflectata chiar de acest blog. Nu inteleg de ce se incearca deturnarea, si de aceasta data, a discutiei spre politicieni, cand e vorba de probleme specifice companiilor private. Politicienii sunt de vina pentru ca mor oameni abuzati fizic si psihic de angajatori dezumanizati? Poate cineva sa arate cu degetul spre clasa politica pentru aceste decese regretabile, care ne obliga sa reactionam cat mai rapid pentru a nu transforma niste cazuri inca izolate intr-o serie neagra de tipul celei de la France Telecom?
Stiu ca traim intr-o tara in care atat li s-a inoculat oamenilor aceasta idee, incat tot al doilea trecator ar raspunde cu seninatate ca politicienii sunt de vina si pentru disparitia dinozaurilor, iar pentru incalzirea globala nu mai vorbim. Eu stiu ca micii intreprinzatori au probleme, dar nu mi se pare corect sa mai fie aratat si acum PSD cu degetul. Stiu si ca fanatismul politic e in floare, ca in orice societate in care lucrurile merg prost in plan economic si social. Dar in ultimii 10 ani, PSD s-a aflat la putere doar jumatate din acest interval. In ultimii 6 ani, am fost la guvernare mai putin de un an. Spre cine aratati atunci cu degetul? Acest mod de a pune problema e nedrept si neconstructiv.
Fireste ca micii intreprinzatori trebuie, la randul lor, sa fie sprijiniti. Dar asta nu inseamna sa-i punem fata-n fata, intr-o relatie conflictuala pe salariati si angajatori! Numai Traian Basescu si PD-L cultiva aceasta logica menita sa invrajbeasca intre ele categorii sociale. Dreptul salariatilor la conditii de munca si viata decente nu trebuie sa afecteze drepturile patronilor, la fel cum dreptul la pensie al celor ce au contribuit o viata intreaga la sistemul de asigurari sociale nu poate fi lezat invocand dreptul tinerilor la educatie ori cine stie de drept al altei categorii de cetatani. Nu exista societate numai pentru tineri sau numai pentru varstnici, nu exista lume doar pentru patroni sau doar pentru angajati. Sunt adevaruri simple, dar care vad ca trebuie repetate, pentru ca exista printre noi oameni care nu pot gandi decat in relatie de adversitate. Ei, da, pentru aceasta vrajba in sanul societatii noastre recunosc ca e de vina politicul. Dar stiti bine care parte a lui, daca aveti puterea sa ganditi corect si sa faceti diferenta intre oamenii politici.
Am adresat azi, impreuna cu colegii Daciana Sarbu si Catalin Ivan, urmatoarea interpelare Comisiei Europene, pe tema drepturilor angajatilor:
In România, in contextul crizei economice, atât în sectorul public, cât și în cel privat, au avut loc numeroase disponibilizări si se preconizeaza o crestere semnificativa in continuare a somajului. In acest context, mulţi angajaţi sunt nevoiti sa lucreze ore suplimentare fără a fi remuneraţi, devenind din ce în ce mai vulnerabili în fata angajatorilor. Climatul actual este, fara indoiala, favorabil angajatorilor, care isi permit sa exercite presiuni, greu de sanctionat din punct de vedere legal.
Un caz recent, al unei tinere de 34 de ani din România, a alarmat întreaga opinie publica. Tânăra a făcut stop cardiac din cauza surmenajului provocat de munca în exces și de stresul de la birou, iar după câteva zile de comă profundă a încetat din viaţă. Cazul nu este singular in România: cu doi ani în urma, o alta tânăra, angajata a unei companii multinaţionale, a murit din cauza oboselii acumulate în urma orelor suplimentare de muncă.
Consideram ca este nevoie de mecanisme de control bine puse la punct, pentru garantarea respectarii drepturilor angajatilor, precum si de crearea unui cadru sigur, în care angajaţii să poată reclama condiţiile improprii in care muncesc, fără riscul de a-și pierde locul de munca.
In acest context:
1. Ce masuri prevede Comisia Europeana pentru a limita abuzurile la adresa angajaţilor și pentru a asigura respectarea drepturilor acestora, garantate prin art. 153 al Tratatului de funcţionare a Uniunii Europene, mai ales în climatul economico-social marcat de actuala recesiune?
2. Intenţionează Comisia să creeze un organism de control la nivel european care să colaboreze cu autorităţile naţionale pentru a se asigura că drepturile angajaţilor sunt respectate, în special în marile companii multinationale?
Asa cum ne-am obisnuit de doua decenii incoace, Ziua Nationala a Ungariei este un bun prilej pentru extremistii maghiari de a inflama spiritele in aceasta parte a Europei, vehiculand tezele revansarde construite pe ideea Ungariei Mari.
Dincolo de respectul cuvenit dreptului fiecarui popor si fiecarei minoritati nationale de a-si cinsti sarbatoarile, nu pot sa nu remarc exploatarea zilei de 15 martie in scopuri care pe unii dintre noi ne fac sa ne gandim de doua ori daca, intr-adevar, autonomia – asa cum o vor radicalii maghiari – nu e de la diavol, dupa cum ne asigura azi dl Tokes.
Mai grav, insa, decat solicitarile alesilor locali de la adunarea de la Sfantu Gheorghe mi se pare altceva. Pentru ca e cunoscut faptul ca Romania este, de ani buni incoace, un exemplu la nivelul Uniunii Europene pentru modul in care garanteaza drepturile minoritatilor. Legislatia noastra asigura discriminarea pozitiva pentru minoritati, asa ca orice nemultumiri pe aceasta tema sunt neintemeiate. Mai ales atunci cand sunt pronuntate, chiar si in Parlamentul European, de alesi democratic din randul minoritatii maghiare din Romania, a carei reprezentare inclusiv in Guvern a devenit traditie in viata politica romaneasca. Nu mai departe de zilele trecute, a fost atinsa, de altfel, culmea discriminarii, cand UDMR a anuntat ca vizeaza si presedintia Senatului…
Asadar, nu ce se intampla la adunarile unor extremisti din judetele cu majoritate maghiara ar trebui sa ne ingrijoreze foarte tare. E limpede ca tot ceea ce se intampla in Harghita si Covasna este gandit la Budapesta. Iar acestui gand i-a dat glas, de Ziua Ungariei, chiar presedintele acestei tari, Laszlo Solyom, si nu oriunde, ci in Serbia, conform obiceiului pe care si l-a facut de a semana discordia prin vecini. In esenta, mesajul sefului statului maghiar a fost ca UE ar trebui sa abordeze conflictele in care sunt implicate minoritati etnice, iar Ungaria ar trebui sa se foloseasca in acest sens de oportunitatile oferite de presedintia UE, pe care o va detine in prima jumatate a anului viitor.
Intr-adevar, la varful Uniunii Europene ar trebui abordata o problema grava: aceea a unei politici de stat agresive, care foloseste minoritatile nationale din tarile invecinate ca instrumente de actiune revizionista, invenind climatul interetnic si relatiile intre unele state membre. Iar aceasta tendinta risca sa se accentueze dupa previzibila victorie, in alegerile parlamentare de luna viitoare, a opozitiei conservatoare conduse de Viktor Orban – cel care i-a incurajat pe radicalii maghiari in timpul guvernarii sale, cel care spunea ca situatia din Kosovo poate fi o pilda pentru maghiarii din Bazinul Carpatic si, sa nu uitam, cel care a promis ca va sprijini crearea unui lant al autonomiilor comunitatilor maghiare din afara tarii si va sustine acordarea dublei cetatenii pentru maghiarii din jurul Ungariei. Nu in ultimul rand, e ingrijorator ca, la alegerile din aprilie, Jobbik, partidul de extrema dreapta, va deveni, potrivit sondajelor, a treia forta parlamentara a Ungariei.
Exista, asadar, in partea noastra de Europa o problema – extremismul maghiar – pe care suntem datori sa-l aducem in atentia institutiilor europene, cu atat mai mult cu cat acestea sunt bombardate de un lobby intens, ce prezinta distorsionat realitatile din Romania si din alte state central-europene. In aceasta serie se inscrie si conferinta “Martie negru in Transilvania – In memoriam Martie 1990″, organizata de Laszlo Tokes si care va avea loc miercuri, la Parlamentul European.
