Nu-mi amintesc ca in ultimii 20 de ani societatea romaneasca sa fi intrat in toamna sub auspicii mai nefavorabile. De aceea, vara a stat sub semnul tensiunii si ingrijorarii in fata deteriorarii de la o zi la alta a situatiei economice si sociale. Acest Guvern, cel mai impopular si mai slab din istoria democratiei post-revolutionare, si-a dovedit, prin aproape fiecare masura adoptata, incapacitatea de a gestiona tara, ca sa nu mai vorbim despre neputinta de a identifica solutii pentru iesirea din criza.
Haosul fiscal si umilinta la care sunt supusi atatia cetateni in fata ghiseelor demonstreaza ca dispretul fata de oameni, plimbati de la o coada la alta, a atins cote incredibile. Nesiguranta zilei de maine este dublata de nesiguranta pana si pe trecerea de pietoni. Tragediile din spitale se inmultesc o data cu exodul fara precedent al medicilor si asistentelor. In tara in care o frunza, si aceea copiata, costa aproape un milion de euro, si in care se lanseaza planuri fantasmagorice privind noi statiuni pe litoral, cele deja existente, ca sa nu mai vorbim de sistemul balnear, se deterioreaza constant, iar raportul pret-calitate alunga peste hotare turistii – cati isi mai pot permite aceasta postura. In vreme ce singura strategie anti-criza este indatorarea sufocanta a tarii, iar clientelei politice a PD-L nu i s-a miscat un fir de par, angajatii din sistemul bugetar sunt amenintati de perspectiva unui nou concediu fara plata pana la sfarsitul anului.
Pe plan extern, raspunsul dat Frantei in cazul expulzarii romilor a fost foarte palid, iar PD-L n-a avut puterea sa se delimiteze de colegii din Partidul Popular European aflati la putere la Paris, la fel ca in cazul precedentelor derapaje extremiste ale taberei lui Berlusconi. Mai mult, tot Romania este cea amenintata cu blocarea aderarii, anul viitor, la Spatiul Schengen, un inalt responsabil francez sugerand posibilitatea conexarii dosarului aderarii cu problematica romilor. Ne-am trezit, intr-o vara, si cu imaginea facuta praf in Europa si cu consecinte negative neasteptate in viitorul apropiat.
Urmeaza toamna crizei cronicizate, iar remediul propus e remanierea Guvernului. S-a facut atata caz cu termenul de 1 septembrie, de parca, de maine incolo, o minune va remedia tot ce a stricat actualul cabinet. Peticirea acestui Guvern nu poate aduce nimic nou, cata vreme actuala putere nu dispune nici de o viziune coerenta privind relansarea economica si iesirea din criza, nici de resursele umane pentru a o aplica. Cei care i-au ales si i-au pastrat atata vreme pe actualii titulari in fruntea ministerelor sunt cei care le vor desemna inlocuitorii, asa ca nu mai e loc de iluzii.
Actuala putere a castigat prea mult timp cu banii FMI si cu demagogia care ne-a impins in aceasta fundatura. Singura solutie este inlocuirea totala a echipei guvernamentale. Si cum PD-L si-a dovedit si epuizat capacitatea in aceasta privinta, toamna ce incepe trebuie sa stea sub semnul schimbarii totale. Avem nevoie nu doar de un alt inceput, ci si de un altfel de inceput.
