Pentru stoparea crimelor si violentelor sexuale in Congo

In aceasta saptamana, in cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, am intervenit in cadrul dezbaterilor consacrate violentelor din Congo si strategiei UE in Afganistan. In ambele tari, interventia occidentala, fie ca e sub umbrela ONU, fie a NATO, se afla in impas.

Strategia UE in Afganistan

“Este timpul sa faceti, nu numai sa va certati!”

Azi, Traian Basescu a fost validat presedinte al Romaniei si dupa-amiaza vor avea loc consultarile pentru formarea viitorului Guvern. Sunt doua momente importante, in legatura cu care cuvintele presedintelui reales, rostite in aceasta dimineata, ar trebui sa lase loc de optimism: “unii romani m-au sustinut, altii mi-au dat o lectie”, spunea Traian Basescu, promitand ca va fi presedintele tuturor romanilor. Probabil, insa, e mai intelept sa nu ne facem iluzii, ca sa nu avem deziluzii…

As vrea sa remarc, totusi, sfaturile adresate cu prilejul realegerii de presedintele Comisiei Europene si de ambasadorul american la Bucuresti. O data cu felicitarile de rigoare, Jose Manuel Barroso i-a transmis presedintelui Traian Basescu: “Prima si cea mai urgenta sarcina care sta acum in fata dvs. este formarea unui nou guvern, capabil sa reuneasca un larg sprijin in Parlament. O abordare consensuala si inclusiva este cu atat mai importanta in aceste vremuri dificile”. La randul sau, ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, a pledat in aceeasi directie, intr-un stil foarte transant: “Romania trebuie sa devina o tara care sa caute reconcilierea si armonia dupa ce alegerile s-au incheiat. Ca sa fiu direct: este timpul sa incepeti sa faceti, nu numai sa va certati“.

Vom vedea in curand cat de mult au contat aceste indemnuri…

Punct si de la capat?

In urma deciziei Curtii Constitutionale de respingere a cererii PSD de anulare a alegerilor, Traian Basescu isi va incepe miercuri al doilea mandat in calitate de sef al statului. A fost reales la limita, dupa un scrutin asupra corectitudinii caruia persista grave semne de intrebare. Este un aspect care va trebui supus unei cercetari serioase, eventual din partea unei comisii parlamentare de ancheta, cum deja s-a si propus, pentru ca altfel autoritatea presedintelui va fi afectata de suspiciunile de frauda cu care isi incepe mandatul. Aceste suspiciuni se adauga diferentei foarte mici intre rezultatele oficiale ale celor doi candidati si unei atmosfere conflictuale, care s-a dovedit contraproductiva pentru o tara tot mai afectata de criza economica si distructiva pentru o democratie inca fragila.

Sunt doar cateva din auspiciile negative ale debutului de mandat prezidential intr-o tara profund divizata, in care saracia cetatenilor, pe de o parte, si luptele pentru putere, pe de alta parte, risca sa compromita democratia, subrezind-o pana la stadiul optiunii intre un autoritarism cosmetizat si haosul generalizat. Este o perspectiva sumbra spre care riscam sa ne indreptam. Iar partea cea mai trista e ca am ajuns in aceasta situatie la exact doua decenii de la Revolutie.

Cursa electorala s-a incheiat. Cel putin pentru o vreme. Cred ca ar fi cazul ca, la acest final de an, sa aiba loc o ampla dezbatere nationala privind acesti 20 de ani, cu bunele si cu relele lor. Presedintele Basescu a evitat un bilant al mandatului sau. De regula, privirile retrospective se opresc strict asupra catorva momente din istoria acestor doua decenii, care sunt masiv exploatate politic. Lipseste insa o judecata de ansamblu asupra traseului sinuos al Romaniei de la comunism spre democratie, de la economia centralizata la cea de piata, de la Pactul de la Varsovia si CAER spre NATO si UE, de la speranta la emigrare, de la optimism la lehamite.

Ma tem ca exacerbarea conflictului politic ne va impiedica si de aceasta data sa ne vedem obiectiv asa cum suntem, pentru a intelege tot ceea ce ni s-a intamplat in acesti ani si ce urme au lasat aceste transformari asupra noastra ca oameni si ca societate. Fara un minim efort de a intelege, de a dialoga si a coopera, cred ca vom ramane prizonierii unei spirale a urii si intolerantei, a saraciei si subdezvoltarii, in care o democratie impinsa spre stadiul caricatural poate fi prima victima a disperarii si exasperarii.

Fie ca lumina sarbatorilor si amintirea celor ce-au platit cu viata pentru libertatea noastra sa ne arate calea spre normalitatea pe care am visat-o acum 20 de ani!

Locul potrivit

Am primit acest videoclip pe mail, de la un fost coleg de liceu. Lansat in aceasta saptamana, melodia se bucura deja de foarte mult succes in randul tinerilor.

Peste cateva zile se vor implini 20 de ani de la Revolutie. Cred ca bilantul cel mai amar al acestei perioade este sintetizat in refrenul pe care-l fredoneaza tinerii de azi: ”Nu ne-am nascut in locul potrivit”. Cum s-a ajuns aici?

Bătălia pentru democraţie

            Am scris, nu o dată, că miza alegerilor prezidentiale nu este doar fotoliul de la Cotroceni, ci mai ales democraţia. Din păcate, am avut dreptate. Pentru că în ultimii ani s-a petrecut o mutaţie periculoasă pentru democraţie: votul este doar aparent liber şi reflectă doar în mică măsură voinţa poporului.

            S-a pus la punct un sistem din ce în ce mai sofisticat de fraudare a rezultatelor votului. Se generează Coduri Numerice Personale false, după care se emit Cărţi de Identitate false, se modifică procesele verbale etc. Nu mai vorbesc despre cumpărarea votului. Se profită de sărăcia şi de lipsa de cultură civică ale unor categorii defavorizate, pentru a le influenta optiunea cu sume de bani sau cu bunuri materiale. Acum aflăm că la alegerile europene din vară s-au identificat peste 13.000 de persoane care ar fi votat multiplu. Şi asta la o analiză superficială.

            Acest sistem şi-a atins, se pare, apogeul cu ocazia turului doi al alegerilor prezidenţiale. Cred sincer că oricine ar fi fost în locul lui Mircea Geoană ar fi avut datoria morală să nu lase lucrurile aşa cum sunt. Pentru că în acest mecanism de fraudare au intrat, cu arme şi bagaje, instituţii ale statului, funcţionari publici, au fost folosite resurse umane şi bani publici.

            Este o evoluţie periculoasă. Votul nu este o marfă, supusa regulii cererii şi ofertei. Decizia de vot nu se formează în funcţie de cine dă mai mult, pentru că în acest fel dispare responsabilitatea cetăţeanului, iar procesul electoral devine unul formal şi chiar dăunător. Cine vrea să pună mâna pe o ţară şi să o golească de resursele ei poate face o investiţie de câteva sute de milioane de euro şi poate drena, prin acces privilegiat la banii publici, zeci de miliarde de euro.

            Cred că astfel de lucruri se întâmplă deja la o scară mai mică, la nivelul administraţiilor locale. Baronii locali, indiferent de culoarea lor politică, sunt o realitate. Ar fi îngrozitor dacă acest lucru s-ar petrece la vârful statului român, dacă un grup de interese economice ar investi în falsificarea alegerilor, pentru a controla robinetul banilor publici.

            Sunt sincer îngrijorată de derivele totalitare ale preşedintelui Traian Băsescu şi ale PDL, care sunt cauţionate de jurnalişti şi de intelectuali publici. „Mogulii” sunt o realitate. Dar nu doar pentru România. Capitalismul a produs batalioane de moguli, peste tot în lume. Mulţi, de fapt cei mai mulţi, şi-au făcut averea şi din bani publici, evident, cu complicitatea politicienilor. Dar de aici până la a intra în logica „luptei de clasă”, în a-i face pe “moguli” duşmani ai poporului, a-i demoniza pe ei, şi apoi pe toţi cei care intră în contact cu ei, exerciţiile de ură colectivă la care ne-a invitat Traian Băsescu, în lipsă de proiect de viitor, dar şi în loc de bilanţ al primului mandat, au falsificat şi ele votul.

            Unor oameni săraci Traian Băsescu le-a spus că de vină pentru sărăcia lor sunt trei oameni, care fură banii publici, şi oamenii politici apropiaţi lor. Şi le-a promis că dacă el va câştiga un nou mandat, îi va spulbera pe cei trei şi pe politicienii „complici”, pentru a le da lor banii „mogulilor”.

            Decizia Curţii Constituţionale, de a cere re-numărarea voturilor declarate nule, este un semn de speranţă că democraţia este încă funcţională în România. Dar nu e suficient, cata vreme suspiciunile vizeaza o sfera mult mai larga de voturi. Cred că Traian Băsescu ar trebui sa fie mai interesat de renumarare decât toţi ceilalţi competitori în cursa electorală, pentru că, dacă i se validează mandatul, şi va persista suspiciunea că l-a câştigat prin fraudă, mandatul lui va fi practic ilegitim şi prin urmare foarte slab. Acest mandat „ilegitim” va fi sursa viitoarelor crize politice şi sociale. De aceea Curtea Constitutionala trebuie să facă tot ce depinde de ea pentru a îndepărta orice suspiciune de fraudă electorală.

            Iar noi, oamenii politici, avem datoria de a trage concluziile care se impun şi de a actiona pentru luarea măsurilor legale necesare pentru ca astfel de incidente să nu se mai repete. Altminteri vom ajunge un soi de parodie de regim sud-american din anii 70 ai secolului trecut. Şi o paria a Europei. Ceea ce nu ne putem permite!

Pe marginea prapastiei

In timp ce Curtea Constitutionala este chemata sa se pronunte daca alegerile prezidentiale au fost fraudate sau nu, principala agentie de analiza geopolitica din lume avertizeaza ca Romania risca sa cada prada “unor miscari sociale grave”, care pot culmina cu violente de strada.

In ceea ce priveste acuzatia de frauda, exista numeroase dovezi de turism electoral si vot multiplu, de voturi valabile anulate si voturi cu CNP-uri false, procese verbale falsificate si declaratii ale unor persoane ce nu au votat, dar apar pe liste ca ar fi votat. PSD estimeaza la peste 100.000 cifra voturilor fraudate. Celor care privesc cu scepticism aceasta evaluare poate le da de gandit faptul ca Autoritatea Electorala Permanenta a anuntat ieri ca a sesizat Politia in 11.329 de cazuri de vot multiplu la alegerile europarlamentare, urmand ca verificarile sa continue pentru alte 2.500 de persoane. La prezidentiale, exista suspiciuni ca frauda a fost pe masura mizei.

Ar trebui sa dea de gandit si faptul ca numarul voturilor anulate este dublu fata de diferenta dintre cei doi candidati, ca prezenta la urne a fost cu 1% mai mare decat estimarile initiale, dar si cresterea masiva a numarului de voturi din diaspora intre cele doua tururi, de la 90.000 la 147.000, la care se adauga inexplicabila sporire a numarului alegatorilor din sectiile speciale in turul II – circa 145.000 in plus fata de primul tur. Doar in judetul Cluj, spre exemplu, in turul II au fost cu peste 10.000 de voturi in plus in sectiile speciale. Numai voturile insumate din sectiile speciale din trei judete – Timis, Ilfov si Cluj – depasesc deja diferenta de 70.000 de voturi dintre candidati. Nu stiu altii cum gandesc, dar mie mi se pare cel putin ciudat ca atat de multi romani – 625.000 – au fost nevoiti sa voteze in sectii speciale. La fel de bizar e ca la fiecare scrutin aceste sectii nasc semne de intrebare, dar nu se iau nici un fel de masuri pentru eliminarea eventualelor suspiciuni.

Intr-o tara profund divizata si incrancenata la capatul unei campanii electorale extrem de tensionate, cred ca este esentiala certitudinea ca viitorul sef al statului a fost ales in mod corect. Altfel, clivajul se va adanci, ceea ce va determina noi tensiuni nu doar la nivelul clasei politice, ci si in societatea romaneasca. In aceasta directie se indreapta avertismentul principalului furnizor de analize geopolitice din lume, agentia Stratfor, supranumita “CIA din umbra”, ai carei experti furnizeaza analize atat pentru companii private, cat si pentru departamente guvernamentale din SUA si din numeroase alte tari.

N-am sa intru in detaliul interpretarilor despre Romania, unele tributare unei logici ce aminteste de Razboiul Rece, doar am sa ma opresc la concluzia lor: criza politica, suprapusa peste cea economica, risca sa declanseze lupte de strada in tara cea mai corupta din UE, lipsita de guvern, buget si sprijin financiar extern. Aceasta situatie “ar putea genera o luna decembrie foarte incendiara in Romania”, apreciaza Stratfor, avertizand ca “multi romani vor iesi in strada din cauza recesiunii economice”. Este avansata chiar si data probabila a declansarii unor miscari de strada – 16 decembrie, comemorarea Revolutiei putand constitui pretextul unor violente comparabile cu revolta antiguvernamentala de la Budapesta, din octombrie 2006, la a 50-a comemorare a revoltei antisovietice.

Alimentarea unei logici conflictuale – atat printr-o retorica agresiva de tipul celei practicate de Traian Basescu si PD-L, cat si prin neclarificarea neregulilor majore din procesul electoral – risca, asadar, sa ne arunce in plin dezastru. Si nu o mai spun politicieni romani, de aceasta data, ci observatori straini. Sper sa nu fie in zadar si avertismentele lor…

Rezultatele Biroului Electoral Central

Traian Basescu a obtinut 50,37% din voturi, iar Mircea Geoana 49,62%, dupa cum a anuntat Biroul Electoral Central, in urma centralizarii voturilor din peste 99% din sectiile de votare.

Mircea Geoana, Presedinte!

Mircea Geoana a castigat alegerile prezidentiale, conform primelor estimari date publicitatii la inchiderea urnelor. Romanii au iesit masiv la vot, in numar mai mare ca in primul tur, confirmand interesul lor pentru soarta tarii. Rezultatele exit-poll-urilor arata ca votul lor a fost pentru schimbare, decenta, bun simt, democratie si normalizare. Dar sa asteptam rezultatele finale.

Din pacate, deocamdata, Traian Basescu arata ca nu stie sa piarda. Sper ca electoratul sau se va dovedi mai matur decat el.

La multi ani!

Astazi, il sarbatorim pe Sfantul Nicolae, Facatorul de Minuni, al carui nume il poarta numerosi români. La Multi Ani tuturor, sanatate, bucurii si implinirea tuturor dorintelor! Fie ca aceasta sarbatoare importanta a crestinatatii sa ne calauzeasca pasii spre lumina si speranta, spre intelegere si iubire!