Sănătatea şi combaterea sărăciei în România: sprijin european pentru dezvoltare

Sănătatea şi îngrijirea copiilor sunt domenii cu o mare nevoie de modernizare, iar fondurile europene pot contribui din plin la aceasta.

Zilele trecute am avut ocazia de a reveni în România pentru o nouă vizită oficială. De această dată domeniile asupra cărora mi-am concentrat atenţia au fost sănătatea şi protecţia copiilor. Fără îndoială că sănătatea şi îngrijirea celor mici sunt domenii în care s-au făcut progrese de la Revoluţie încoace. Astăzi, ca ţară membră a Uniunii Europene, România este datoare să asigure standarde înalte de îngrijire pentru copii, bătrâni sau pentru cei aflaţi în nevoie. Şi totuşi, mai sunt încă multe de făcut şi fiecare dintre noi putem contribui cu ceva. În calitate de Comisar European pentru Politică Regională mi-am propus să mă întâlnesc cu factori de decizie din ţară tocmai pentru a da un impuls implementării reformelor şi programelor cu finanţare europeană din domeniul sănătăţii şi al îngrijirii copiilor.

Corina Cretu in Bucharest on May 20, 2016

Întâlnire cu d-ul Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene, vineri, 20 mai 2016, Bucureşti. AFP

În cadrul primei zile a vizitei m-am întâlnit cu dl. Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene, pentru a discuta cu el despre modul în care Fondurile europene structurale şi de investiţii pot fi folosite în abordarea provocărilor legate de sărăcia copiilor din România. Din păcate, datele statistice sunt dure: viaţa a mai mult de jumătate dintre copiii din România este plină de lipsuri, iar aceşti copii sunt în mare pericol de a cădea pradă sărăciei. Cred că este cu adevărat nevoie de un efort susţinut din partea autorităţilor române pentru a implementa Pachetul anti-sărăcie pe care l-au pregătit. Am transmis conducerii Ministerului Fondurilor Europene că, atât eu şi serviciile din subordinea mea, vom continua să sprijinim eforturile autorităţilor române în această direcţie.

Fondurile europene structurale şi de investiţii reprezintă o foarte bună şi sigură sursă de finanţare pentru proiectele de reformă în domeniul îngrijirii copiilor. De altfel, România are alocate pentru perioada 2014-2020, prin Fondul european de dezvoltare regională, peste 520 de milioane de euro în cadrul Programului Operațional Regional pentru proiecte ce vizează incluziunea socială și reducerea sărăciei. De asemenea, mai bine de 360 de milioane de euro sunt destinate, tot prin FEDER, educației, iar pentru regenerarea zonelor urbane defavorizate au fost prevăzute 50 de milioane de euro. Dacă toţi aceşti bani ar fi folosiţi în mod eficient, am putea îmbunătăţi calitatea vieţii pentru aproximativ 75 de mii de copii, 10 mii de persoane cu dizabilități și 62 de mii de vârstnici. Mă refer aici la posibilitatea construirii de centre de zi, cantine, centre pentru servicii sociale și medicale. Aceasta ar însemna şi dezinstituționalizarea a 750 de copii și a peste 500 de persoane cu dizabilități.

Visit by Corina Cretu to Bucharest

Întâlnire cu privire la stadiul de pregătire a spitalelor regionale de urgență care urmează să fie finanțate în cadrul Programului Operațional Regional, luni, 23 mai 2016, Bucureşti.

Sănătatea este un domeniu care este mereu în atenţia românilor, iar în ultimele săptămâni avem dovada importanţei pe care trebuie să o acordăm sistemului de sănătate. Cred că aici este nevoie de mai multă eficiență, de îmbunătăţirea accesibilităţii la servicii de sănătate, în special pentru comunitățile dezavantajate și izolate, dar și de reducerea utilizării excesive a serviciilor spitalicești prin dezvoltarea asistenţei ambulatorii şi redimesionarea actualei reţele de unităţi spitaliceşti.

Toate aceste lucruri sunt cu adevărat posibile. Spun aceasta cu încredere, reamintind că statul român are la dispoziţie 326 de milioane de euro din Fondul european de dezvoltare regională disponibile pentru dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor de sănătate. Iar jumătate din această sumă este prevăzură pentru construirea a trei spitale regionale de urgenţă. În ultima zi a vizitei mele am discutat cu dl. Vasile Dîncu, Viceprim-ministru şi Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice, dl. Vlad Vasile Voiculescu, Ministrul Sănătăţii, dl. Cristian Ghinea, Ministrul Fondurilor Europene, şi dl. Raed Arafat, Secretar de Stat în Ministerul Afacerilor Interne, precum şi cu reprezentanţi ai Băncii Mondiale şi ai Băncii Europene de Investiţii, pe marginea unui viitor plan de acţiune pentru demararea construcţiei celor trei spitale regionale cât mai curând posibil. A fost o întâlnire utilă şi consider că este important faptul că toate părțile implicate în această discuție au fost de acord în legătură cu urgenţa deblocării situației privind aceste spitale regionale. Mă bucură angajamentul asumat de autoritățile naționale în privința următorilor pași atât de necesari pentru construcția spitalelor regionale cât mai curând posibil şi faptul că termenul anunțat de vicepremierul Vasile Dîncu, începutul lunii octombrie, pentru realizarea hărții serviciilor medicale și a studiilor de fezabilitate pentru cele 3 spitale va fi respectat.

Visit by Corina Cretu to Bucharest

Alături de d-ul Vasile Dîncu, viceprim-ministru şi ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, la întâlnirea cu privire la stadiul de pregătire a spitalelor regionale de urgență care urmează să fie finanțate în cadrul Programului Operațional Regional, luni, 23 mai 2016, Bucureşti.

Autorităţile române trebuie acum să se asigure că sunt respectate toate condițiile pentru a derula investițiile pe care şi le-au asumat în domeniul sănătăţii. Reamintesc faptul că, în continuare, Comisia Europeană rămâne alături de România în eforturile sale de implementare a reformelor. Sper ca data viitoare când voi reveni în ţară să pot constata şi afirma că au fost realizate progrese remarcabile în domeniul sănătăţii, al îngrijirii copiilor, precum şi în implementarea programelor şi proiectelor europene în general.

O noua vizită în România: un impuls eforturilor de îmbunătăţire a absorbţiei

O nouă vizită oficială în România, o altă ocazie de a impulsiona absorbţia fondurilor europene şi de a strânge relaţia dintre autorităţile române şi Comisia Europeană.

Cele patru zile pe care le-am petrecut în România au fost o bună ocazie de a discuta cu autorităţile române, dar şi o deosebită plăcere de a-mi revedea ţara şi foştii colegi. Consider această vizită ca fiind o misiune îndeplinită în dorinţa de a întări legăturile dintre Comisie şi autorităţile române, cât şi de a impulsiona efortul celor din urmă în găsirea de soluţii la problemele cu care se confruntă România în absorbţia fondurilor europene.

Am întreprins vizita în România cu dorinţa de a transmite un mesaj clar autorităţilor în acest an electoral. Pentru România este important ca investiţiile să continue, ca ţara să îşi îndeplinească obiectivele asumate în faţa Comisiei Europene şi să nu existe blocaje în plăţi. Cred că acestea sunt obiective pe care atât Comisia, cât şi autorităţile de la Bucureşti, le împărtăşesc. Fondurile structurale și de coeziune sprijină creșterea economică și crearea de locuri de muncă pentru români, acestea jucând un rol capital în dezvoltarea economică și socială sustenabilă a României.

România trebuie să accelereze ritmul absorbției fondurilor europene, iar aici niciun minut nu e de pierdut. Pentru că orice întârziere generează un risc important asupra propriei economii. Am mers în România cu convingerea că aceste idei sunt împărtăşite de autorităţile române.

Am avut o agendă încărcată, plină de întâlniri şi evenimente interesante, la care mi-a făcut plăcere să particip. Joi, 5 mai, am participat la seminarul ,,Simplificarea Fondurilor structurale şi de investiţii europene”, organizat la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Seminarul a fost dedicat, aşa cum sugerează şi numele, eforturilor de a elimina complicaţiile întâlnite în procedurile şi formalităţile aplicaţiilor pentru fonduri europene. Există o dorinţă din partea beneficiarilor de a avea mai puţină birocraţie şi mai multă eficienţă, o dorinţă pe care şi eu o împărtăşesc. De aceea am înfiinţat un Grup de experţi independenţi care să realizeze procesul de simplificare. Desigur, acesta nu a fost decât un prim pas şi munca trebuie continuată. De asemenea, avem nevoie de un acord politic la nivelul instituţiilor UE şi mă bucură faptul că simplificarea este un punct important pe agenda Parlamentului European. Desigur, aceasta nu înseamnă că autorităţile naţionale trebuie să rămână în expectativă. Am încurajat, şi de aceasta data, eforturile susţinute pentru a îmbunătăţi absorbţia fondurilor puse la dispoziţie.

ROMANIA CRETU

Prânz de lucru cu Vasile Dîncu, vice prim-ministru şi ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în Bistriţa, România, 6 mai 2016.

Mă bucură întotdeauna să văd rezultatele proiectelor pe care autorităţile române, fie ele de orice nivel, împreună cu actorii locali şi regionali, le obţin cu sprijinul acestor fonduri. În cadrul vizitei de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa Năsăud am fost martora beneficiilor finanţării într-un sector de mare importanţă pentru toţi românii. O clădire ce a fost dată în folosinţă în 1969, Centrul de îngrijire ambulatorie integrată din cadrul Spitalului Județean de Urgență Bistriţa Năsăud, a fost recent modernizată. Un astfel de proiect ne arată pe ce trebuie să punem accent în continuare. Cred că investiţia în sănătate şi în grija pentru copii reprezintă decizii corecte, înţelepte, de care o Românie solidară, o Românie europeană are nevoie. Proiecte de acest tip sunt esenţiale pentru a le da românilor mai multă demnitate şi a le asigura o anumită calitate a vieţii.

ROMANIA CRETU

Vizită la un proiect finanţat de UE, Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa, 6 mai 2016.

Vizita mea în România a coincis cu o zi importantă pentru Europa – 9 mai. Aceasta este o aniversare a Uniunii Europene, o sărbătoare a păcii şi unităţii ce a devenit, din fericire, şi o sărbătoare pentru România. Am participat la recepţiile organizate de Administraţia Prezidenţială şi de Reprezentanța Comisiei Europene în România cu ocazia Zilei Europei. Contează foarte mult pentru mine faptul că românii sunt ataşaţi proiectului european, că înţeleg care sunt beneficiile şi responsabilităţile apartenenţei noastre la UE.

Recepţia organizată de Reprezentanţa CE în România

Recepţia organizată de Reprezentanţa CE în România cu ocazia Zilei Europei, 9 mai 2016, Bucureşti.

Uniunea Europeană a creat un climat de siguranţă pentru toţi cetăţenii europeni şi acesta rămâne un deziderat la baza căruia continuăm să construim. Am subliniat în discursul meu faptul că lupta împotriva inegalităților, eforturile de a reduce polarizarea în Europa, de a oferi șanse concrete de dezvoltare regiunilor sărace rămân obiective cruciale. Iar România, ca țară membră cu drepturi depline a Uniunii Europene, merită sprijin total pentru a merge într-o direcție de prosperitate pentru cetățenii săi.

Dezideratul prosperităţii este unul care se află la baza fondurilor făcute disponibile de Uniunea Europeană. Din păcate, în România ne confruntăm cu probleme în absoarbţia acestor fonduri. Le-am transmis din nou autorităţilor române, premierului, noului ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, îngrijorarea mea cu privire la întârzierile înregistrate în implementarea noii perioade de programare. România are nevoie de fondurile europene pentru a genera creștere economică și pentru a crea noi locuri de muncă, iar autoritățile române trebuie să depună eforturi mai susţinute pentru a dinamiza absorbția fondurilor europene. În pofida întârzierilor și a sincopelor, România are în continuare mari șanse să recupereze decalajele de dezvoltare, iar Comisia Europeană rămâne alături de România în acest efort.

Dezvoltarea infrastructurii de depistare a cancerului la sân în zonele de graniţă dintre România şi Ungaria: o dovadă clară a impactului pozitiv al cooperării transfrontaliere

Mai bine de o treime din populaţia bătrânului continent trăieşte în zonele de frontieră ale statelor membre. Chiar dacă în mare parte frontierele fizice interne în UE au fost eliminate, ele continuă totuși să creeze probleme si obstacole în viața de zi cu zi a oamenilor. Cooperarea între aceste zone este susţinută de Comisia Europeană tocmai pentru că permite găsirea unor soluţii comune pentru problemele comune, dar și pentru a impulsiona creşterea economică şi pentru a asigura dezvoltarea armonioasă a Uniunii. De aceea, în calitate de Comisar European pentru Politică Regională, este foarte important pentru mine ca, în cadrul misiunilor în statele membre, să iau pulsul proiectelor de cooperare transfrontalieră. Aşa s-a întâmplat şi în cazul vizitei recente pe care am făcut-o în Ungaria.

În cea de-a doua zi a vizitei în Ungaria, pe 8 aprilie, în localitatea Makó, situată în apropierea graniţei dintre Ungaria şi România, m-am întâlnit cu reprezentanţi ai autorităţilor române şi ungare, pentru a vedea care sunt rezultatele proiectului ,,Dezvoltarea infrastructurii pentru screening mamografic regulat în Microregiunea Hódmezovásárhely, Szentes și Arad.” Mulţumită acestui proiect de cooperare, organizaţia comună de sănătate formată din Hódmezővásárhely-Makó, Spitalul regiunii Csongrád din Szentes şi Universitatea Vasile Goldiş din Arad şi-au unit forţele pentru a promova prevenţia în domeniul sănătăţii prin investiţii în sistemele lor de diagnostic mamografic.

Visit by Corina Cretu to Budapest

Vizită la Proiectul Transfrontalier ,,Dezvoltarea infrastructurii de screening periodic mamografic” în Makó, Ungaria, 8 aprilie

Concret, personalul medical din unităţile spitaliceşti din Arad (România), respectiv Hódmezővásárhely şi Szentes (Ungaria), a urmat cursuri de specialitate. Asistenţii, de asemenea, au fost instruiţi în cadrul unor traininguri de comunicare, pentru a şti cum să le transmită pacientelor, într-un mod eficient şi profesionist, cele mai importante informaţii privind această boală, dar şi pentru a le putea convinge de importanţa examinării.

Totodată, spitalele situate în aceste localităţi de frontieră au fost dotate cu echipamente medicale de ultimă generatie. Numai la Arad, de exemplu, la Centrul de Screening Mamar, dezvoltat de partea română în cadrul acestui proiect, a fost achiziţionată aparatură medicală performantă de peste 350.000 euro.

Mai mult decât atât, în cadrul proiectului a fost pusă în funcţiune o unitate mobilă de examinare mamografică, cu ajutorul căreia femeile care trăiesc în Arad, precum şi în localitățile Hódmezővásárhely şi Szentes din Ungaria, beneficiază de examinări gratuite pentru depistarea timpurie a cancerului la sân. Şi nu e vorba doar de femeile din zonele urbane, ci şi de femeile care locuiesc în zone mai greu accesibile, situate în regiunea de frontieră, pentru că noua metodă dezvoltată de citire la distanţă a analizelor medicale a creat posibilitatea pentru specialiştii din cele trei localităţi să asigure consultaţii de specialitate oricând este necesar.

Visit by Corina Cretu to Budapest

Vizită la Proiectul Transfrontalier ,,Dezvoltarea infrastructurii de screening periodic mamografic” în Makó, Ungaria, 8 aprilie

Ca în cazul oricărui tip de cancer, diagnosticul timpuriu este esenţial. Aşa că m-am bucurat să constat că în cadrul proiectului ,,Dezvoltarea infrastructurii pentru screening mamografic regulat în Microregiunea Hódmezovásárhely, Szentes și Arad” aproape două treimi dintre femeile cu vârsta cuprinsă între 45 şi 65 de ani din Hódmezővásárhely-Makó au beneficiat de consultaţii gratuite. Este un lucru extraordinar, ţinând cont că, potrivit statisticilor, mai puţin de jumătate din totalul femeilor de aceeaşi vârstă din Ungaria au fost examinate în vederea depistării cancerului la sân. Sunt ferm convinsă că acest proiect va contribui în mod substanţial la reducerea numărului de cazuri în aceste regiuni.

Cred că proiectul de cooperare transfrontalieră între România şi Ungaria în domeniul sănătăţii, finanţat de Uniunea Europeană în perioada 2007-2013 cu aproape 1,6 milioane de euro, este o dovadă convingătoare a nevoii de a investi în continuare în cooperare.

Visit by Corina Cretu to Hungary

Alături de Patriciu-Andrei Achimaș-Cadariu, Ministru al Sănătăţii din România, şi János Lázár, Ministru în Biroul Prim Ministrului Ungariei, în Makó, Ungaria, 8 aprilie

Dar acesta este doar un exemplu dintre multe alte proiecte de calitate. În perioada 2007-2013 UE a investit 224 milioane de euro pentru a promova transportul şi comunicarea, pentru a susţine protecţia naturii, pentru a îmbunătăţi prognoza şi prevenirea inundaţiilor, cât şi pentru a îmbunătăţi competitivitatea economică transfrontalieră prin dezvoltarea mediului de afaceri şi îmbunătăţirea resurselor umane. UE va continua să susţină cooperarea dintre Ungaria şi România în perioada de programare 2014-2020, 230 de milioane euro, dintre care 190 de milioane din Politica de coeziune, sunt pregătiţi pentru a susţine proiecte de interes comun pentru ambele ţări.

Proiectul cu finanțare europeană dezvoltat în comun de România şi Ungaria în domeniul sănătăţii este un bun exemplu de cooperare a regiunilor situate în zonele de frontieră. Încurajez atât autorităţile romane, cât şi cele maghiare, să menţină aprinsă flacăra cooperării transfrontaliere, pentru că, întotdeauna, Comisia Europeană îi va susţine pe cei care lucrează pentru integrare europeană.

Despre vizita în România: un succes pentru repornirea absorbției fondurilor europene și o plăcere deosebită să mă întorc acasă!

Mă bucur foarte mult că am avut ocazia să mă întorc în România cu ocazia vizitei oficiale de joi și vineri. Am venit cu o agendă plină de evenimente și întâlniri, dar totodată cu o plăcere deosebită știind că mă întorc pentru scurt timp acasă și voi avea ocazia să îmi revăd foștii colegi și prieteni. Dincolo de impresia personală pe care zilele acestea mi-au lăsat-o, cred că am îndeplinit toate obiectivele pe care le aveam în rol de comisar pentru politică regională și am făcut importanți pași înainte pentru relația sprijin și colaborare între Comisia Europeană și România.

Fondurile structurale și de investiții reprezintă o sursă principală de finanțare pentru proiectele publice care asigură dezvoltarea României. Ele reduc pe termen lung efectele decalajelor economice față de alte state din Uniunea Europeană, ajutând la crearea de noi locuri de muncă, la modernizarea infrastructurii, la modernizarea sistemelor de Sănătate și de Educație și la sporirea potențialului de creștere al țării noastre. Astfel, este important ca 2016 să nu fie un an pierdut din punct de vedere al absorbţiei fondurilor europene, pentru că ritmul de îmbunătățire a vieții cetățenilor români depinde direct de performanțele noastre în domeniu.

Aceasta este convingerea cu care am întreprins în perioada 3-4 martie vizita oficială în România, unul dintre obiectivele mele strategice fiind să dau un semnal de sprijin autorităților naționale care supervizează proiectele de dezvoltare finanţate din fonduri europene. Iar în acest sens, consider că am avut discuții foarte utile cu Președintele Klaus Iohannis, cu vicepremierul Vasile Dîncu și cu ceilalți membrii ai Guvernului și autorităților locale cu care am avut întrevederi. Închei așadar prima mea vizită din 2016 în România având încredere în faptul că am găsit soluții de durată pentru problemele ce afectează absorbţia acestor fonduri în regiunile mai puţin dezvoltate.

Agenda mea a fost una încărcată, dar plină de evenimente și întâlniri interesante, la care am participat cu plăcere! Joi, 3 martie, la începutul vizitei mele am participat la deschiderea conferinței „Evaluarea impactului Programului Operațional Regional 2007-2013”, alături de vicepremierul și ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Vasile Dîncu, de actualul ministru al fondurilor europene Aura Răducu, de foști miniștri ai Dezvoltării și de specialiștii din domeniu cu care colaborez cu toată deschiderea și bunăvoința.

Visit by Corina Creţu, Member of the EC, to Bucharest

Discurs la conferința „Evaluarea impactului Programului Operațional Regional 2007-2013

Conferinţa a marcat sfârșitul perioadei de implementare 2007-2013 cu o absorbție de circa 74% (peste 2,8 miliarde euro din Fondul European de Dezvoltare Regională) la finalul anului trecut, un rezultat bun ținând cont de întârzierile inițiale. Știu că unele mesaje pe care le-am transmis au fost percepute într-o cheie critică, dar toate au avut un rol cât se poate de pozitiv pentru țară: vreau să colaborăm mai strâns, să ne mobilizăm mai bine, să devenim una dintre țările care folosesc cel mai eficient sprijinul oferit de Comisia Europeană!

Pentru a încuraja autoritățile să evite greșelile din trecut am lansat în România proiectul-pilot „Regiuni mai puțin dezvoltate”, din care fac parte regiunile Nord-Est şi Nord-Vest ale țării, care are drept scop utilizarea expertizei cumulate pe parcursul anilor trecuți pentru a sprijini autoritățile locale să îmbunătăţească absorbţia și să investească în proiecte folositoare pentru cetățeni. Iniţiativa permite Comisiei să colaboreze mai strâns cu responsabilii de pe plan local pentru a identifica problemele de ordin structural care împiedică sau încetinesc dezvoltarea acestor regiuni.

Am participat la ambele evenimente de joi alături de vicepremierul Vasile Dîncu, căruia îi mulțumesc pentru primirea călduroasă în țară și pentru tot sprijinul acordat. Suntem la începutul unei noi perioade de programare (2014-2020), iar în acest context cred că este foarte important să avem o cât mai bună colaborare între Comisia Europeană și Guvernul României. Punerea în aplicare a programelor strategice trebuie să fie o prioritate absolută pentru ambele părți, iar acest lucru este posibil doar dacă învățăm din experiența precedentului ciclu financiar european și ne îmbunătățim performanțele.

Visit by Corina Creţu, Member of the EC, to Bucharest

Împreună cu Vasile Dîncu, vice prim-ministru și ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

Ştiu că o prea mare parte din populația României încă se luptă cu sărăcia și este departe de standardul de viață occidental. Dar avem un potenţial de creştere extraordinar pe care vreau să îl punem în valoare! Am discutat despre acest aspect și în cadrul întrevederii de vineri cu preşedintele Klaus Iohannis și am subliniat că Educația și Sănătatea sunt, în mod special, priorități de investiții europene – cele două domenii au alocate împreună circa 500 de milioane de euro pentru perioada 2014-2020. Din acest motiv am pus accent în cadrul mesajelor pe care le-am transmis pe importanța modernizării unităților de învățământ, construcției de creșe în mediul rural, precum și pe construcția celor trei spitale regionale la standarde europene în România, care au la dispoziție o finanțare de 150 de milioane de euro. Alături de acestea, pentru următorii ani sunt prevăzute alte circa 280 de investiţii pentru unităţi sanitare şi ambulatorii de specialitate în sate şi oraşe, cât şi pentru 35 de unităţi de urgenţă în cadrul spitalelor judeţene. Planurile există, dar trebuie să progresăm în privința execuției!

De altfel, mi-am încheiat vizita în România vizitând Institutul Național de Endocrinologie „C. I. Parhon”, care a beneficiat pe parcursul ultimilor 3 ani de o asistență financiară din partea Comisiei Europene de circa 36,6 milioane de lei pentru proiectul „Laboratorul de cercetare Moleculară, Celulară și Structurală Endocrinologie – ENDOCED”. Este un exemplu pentru modul în care a reușit să se modernizeze și să dezvolte rețeaua de cercetare care este atât de necesară pentru domeniul sanitar, un proiect care va contribui concret la îmbunătățirea vieții oamenilor.

Visit by Corina Creţu, Member of the EC, to Bucharest

Vizită la Institutul Național de Endocrinologie C. I. Parhon

În concluzie, am certitudinea că toate strategiile de dezvoltare ale României trebuie însoțite de proiecte mature și de calitate, iar investițiile și inițiativele de atragere a finanțărilor europene trebuie să aibă la bază cât mai multă stabilitate și muncă, nu controverse. 2016 este un an plin de oportunități, iar dacă vom reporni absorbția fondurilor europene putem continua ritmul de dezvoltare bun din ultimii ani.

Modificarea proiectului de cercetare „Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics” (ELI-NP)

Visit by Corina Creţu to Bucharest

Photo credit: Vizită la șantierul de construcții IFIN-HH, 08/11/2014

Am aprobat săptămâna aceasta modificarea proiectului de cercetare „Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics” (ELI-NP), care se derulează la Măgurele, în România.

Decizia mea vizează în principal aprobarea unui nou calendar în ceea ce privește realizarea lucrărilor de construcție și instalarea echipamentelor necesare; includerea unor lucrări de construcții auxiliare în a doua fază de implementare; precum și achiziționarea unor echipamente suplimentare destinate activităților de cercetare științifică.

Este o decizie importantă, cred eu, pentru că este vorba de un proiect însemnat pentru România, pentru cercetarea științifică din țară. În același timp, este important ca acesta să se deruleze fără sincope pentru că este un foarte bun exemplu despre ce poate face România cu fondurile REGIO. Și aș vrea să reamintesc că este un proiect unic în Europa: realizarea unei instalații cu fascicule laser și gama, care va beneficia de tehnologii de ultimă generație, cu ajutorul cărora va putea fi studiat impactul radiației electromagnetice foarte intense asupra materiei.

Decizia de amendare a proiectului ELI-NP se referă la lucrările prevăzute a fi realizate în cadrul primei faze de implementare. Aceasta este cuprinsă pentru finanțare în perioada de programare 2007-2013, cu o valoare totală a cheltuielilor eligibile de 136,4 milioane de euro, din care 116,3 milioane de euro (85%) provin din Fondul de dezvoltare regională.

Proiectul major ELI-NP face parte din Programul Operațional Competitivitate pentru asistență structurală și se derulează prin Fondul european de dezvoltare regională. Implementarea proiectului ELI-NP a fost împărțită în două faze încă de la debutul acestuia.

Faza a doua a proiectului de cercetare ELI-NP este prevăzută a fi finalizată în 2018 și are o valoare totală a cheltuielilor eligibile de 174,5 milioane euro, din care 148 milioane de euro provin din Fondul european de dezvoltare regională.

Reamintesc doar faptul că „Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics” este un proiect de cercetare pan-european, găzduit de Republica Cehă, România și Ungaria, al cărui scop este să promoveze cercetarea națională și europeană prin crearea unei infrastructuri de cercetare de reputație internațională, deschisă specialiștilor din mediul științific universitar și privat, precum și din mediul întreprinderilor.

Fondurile UE sprijină creșterea competitivității IMM-urilor în România

Costin Borc on the right, was received by Corina Cretu

M-am întâlnit astăzi, 22 ianuarie 2016, la Bruxelles, cu viceprim-ministrul și ministrul Economiei, Comerțului și Relația cu Mediul de Afaceri, Costin Borc.

Am folosit acest prilej pentru a transmite autorităților române necesitatea implicării imediate a Ministerului Economiei în folosirea eficientă a fondurilor ESI, mai ales în direcția sprijinirii creșterii competitivității întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), care reprezintă motoarele economiei europene, cât și ale celei românești. Pentru perioada 2014-2020, România va beneficia, prin fondurile ESI, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), de peste 30 de miliarde de euro. Din această sumă, 4,6 miliarde de euro vor fi direcționate – prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune (FC) și Fondul social european (FSE) – pentru creșterea competitivității economice a țării, în domenii precum cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare, tehnologia informației și comunicațiilor, dar și încurajarea antreprenoriatului și adaptabilitatea și competitivitatea IMM-urilor. 2,2 miliarde de euro din acești bani provin din FEDR.

I-am solicitat viceprim-ministrului Borc sprijin pentru promovarea și facilitarea folosirii în România a acestor instrumente financiare. Mă refer în special de Inițiativa pentru IMM-uri, care urmează să fie adoptată în viitorul apropiat de către Comisia Europeană. Este important ca autoritățile române să conștientizeze că utilizarea acestor instrumente financiare multiplică impactul investițiilor europene, iar în cazul acestei inițiative, oferă garanții pentru acordarea de împrumuturi în condiții preferențiale, oferind astfel mediului de afaceri acces mai ușor la finanțare.

Am discutat cu viceprim-ministrul român și despre importanța pregătirii la timp a proiectelor pentru perioada de programare 2014-2020, lucru care trebuie să fie realizat în paralel cu îndeplinirea condiționalităților ex-ante. Între acestea figurează și Strategia de Specializare Inteligentă, cu termen limită de finalizare la 31 decembrie 2016.

Cred că e important ca autoritățile române să fructifice șansa utilizării complementare a Fondului european pentru investiții strategice cu fondurile ESI și FEADR, în cadrul Planului Juncker. Fondul european pentru investiții strategice poate fi accesat de către statele membre pentru atingerea obiectivelor Planului de Investiții. Este vorba de complementaritatea acestor fonduri, iar utilizarea împreună a acestora poate fi valorificată atât la nivel de proiecte, cât și de finanțare.

Pentru perioada de programare 2007-2013, prin Programul Operațional sectorial „Creșterea competitivității economice”, FEDR a acordat sprijin în valoare de peste 1,5 miliarde de euro pentru cercetare-inovare și pentru sisteme de producție. Sprijinul a constat în investiții în IMM-uri, precum și în întreprinderi mari.

Pentru perioada 2014-2020, FEDR sprijină competitivitatea economiei românești investind peste 2,2 miliarde de euro prin intermediul a trei Programe Operaționale: Programul Operațional pentru Competitivitate, Programul Operațional Regional și Programul Operațional privind Inițiativa pentru IMM-uri.

În plus, pentru îmbunătățirea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării în România, FEADR va aloca 93,5 milioane de euro. Pentru creșterea competitivității IMM-urilor românești din sectoarele agricol și piscicol, FEADR și FEPAM alocă împreună aproape 2,29 miliarde de euro.

Comisia Europeană anunță continuarea Grupului de acțiune pentru Irlanda de Nord

Press point of Corina Creţu on the occasion of the signature of the PEACE programme

Corina Cretu, Emma Pengelly , Jennifer McCann, Declan Kelleher

La data de 14 ianuarie, m-am întâlnit cu doi dintre miniștrii Irlandei de Nord pentru a discuta despre continuarea activității Grupului de acțiune pentru Irlanda de Nord (Northern Ireland Task Force). Acesta va ajuta regiunea să beneficieze la maxim de politicile, programele și proiectele existente la nivelul UE; să participe mai activ în procesul politic al Uniunii; cât și să contribuie la procesul de consolidare a păcii și reconcilierii. Comunicatul de presă al Comisiei Europene oferă mai multe detalii.
La fel, mă bucur că am participat la semnarea programului PEACE IV pentru Irlanda și Irlanda de Nord. Programul urmăreşte consolidarea progresului către o societate a păcii şi stabilităţii şi promovarea reconcilierii în Irlanda de Nord şi Regiunea de graniţă a Irlandei. Urmăriți declarațiile de presă privind semnarea acestui program aici.

Prima întâlnire din acest an cu Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European

CRETU, Corina (EC)

Iskra Mihaylova, Președinte al Comisiei pentru Dezvoltare Regională, PE; Corina Creţu, Comisar European pentru Politică Regională, CE; Nicola De Michelis, șef de Cabinet, Cabinetul Comisarului European pentru Politică Regională, CE.

Am avut săptămâna aceasta prima întâlnire din 2016 cu Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European. Le-am prezentat membrilor Comisiei Comunicarea CE care a fost adoptată în decembrie 2015 privind contribuția Fondurilor Structurale și de Investiții Europene (ESI) la strategia de creștere a UE, Planul de Investiții și prioritățile Comisiei pentru următorul deceniu.

Este pentru prima oară când, prin această Comunicare, prezentăm angajamentele statelor membre în ceea ce privește obiectivele pe care și le-au propus pentru utilizarea fondurilor politicii regionale disponibile în perioada 2014-2020. Este, de asemenea, pentru prima dată când putem să spunem nu doar câți bani urmează să investim, ci și ce anume ne-am propus să obținem la finalul acestei perioade.

Conform Comunicării, Fondurile Structurale și de Investiții Europene sunt orientate către performanță, fiind totodată în acord cu recomandările din cadrul semestrului european, dar și cu cele specifice fiecărei țări. Aceste fonduri sunt direcționate spre patru sectoare-cheie care generează creștere economică: cercetarea și inovarea, tehnologiile digitale, sprijinul acordat economiei cu emisii reduse de dioxid de carbon și întreprinderilor mici.

Mi-am exprimat convingerea în fața membrilor Comisiei pentru Dezvoltare Regională a PE, că rezultatele estimate la încheierea exercițiului bugetar 2014-2020 vor fi atinse, mai ales că programele finanțate cu fonduri europene vizează în principal îmbunătățirea vieții de zi cu zi a cetățenilor europeni.

 Spre exemplu, în perioada 2014-2020, 121 de miliarde de euro vor fi investiți în cercetare și inovare; 2 milioane de întreprinderi vor primi finanțare europeană pentru a deveni mai competitive; 14 milioane de locuințe vor fi conectate la rețeaua de internet de mare viteză; 7.500 de kilometri de cale ferată vor fi realizați, din care 5.200 de kilometri în cadrul rețelei TEN-T; 10 milioane de șomeri vor fi sprijiniți să își găsească locuri de muncă, alte 3 milioane de cetățeni europeni vor putea să obțină o calificare în muncă, iar 40 de milioane de persoane vor beneficia, la sfârșitul perioadei, de servicii medicale mai bune.

Comunicarea pe care am prezentat-o Comisiei pentru Dezvoltare Regională a PE include și rezultatele negocierilor cu toate statele membre cu privire la Acordurile de Parteneriat și la programe, precum și provocările-cheie pentru fiecare țară.

În ceea ce privește România, pot să spun că sunt mulțumită că discuțiile privind Acordul de Parteneriat, precum și cele legate de Programele Operaționale pentru perioada 2014-2020, au condus la o imagine clară privind prioritizarea investițiilor, creșterea finanțărilor pentru cercetare și inovare, o abordare echilibrată a investițiilor în domeniul transporturilor și stabilirea unor obiective în conformitate cu țintele naționale pentru 2020 și cu recomandările din Semestrul European.

Am ținut să le reamintesc membrilor Comisiei parlamentare pentru Dezvoltare Regională de potențialul enorm de combinare a fondurilor ESI și a Fondului European pentru Investiții Strategice al Planului de Investiții. Din păcate, autoritățile locale și regionale nu reușesc întotdeauna să îl aibă în vedere. Tocmai pentru a ne asigura că statele membre valorifică cu adevărat această oportunitate, am anunțat că, împreună cu Vicepreședintele Jyrki Katainen, pregătim noi orientări referitoare la complementaritatea fondurilor, iar aceste orientări vor fi gata în perioada imediat următoare.

Fondurilor Structurale și de Investiții Europene (ESI) reprezintă o componentă importantă a investițiilor publice din UE pentru perioada 2014-2016, în medie de aproximativ 14 % din valoarea investițiilor publice totale, dar pot avea o pondere și de 70 % în cazul unor state membre.  Astfel, 454 de miliarde de euro din bugetul UE (637 de miliarde de euro în total cu cofinanțarea națională) vor fi investite în orașele și regiunile Europei în perioada 2014-2020, prin intermediul a mai mult de 500 de programe finanțate din fondurile ESI.

România a folosit integral fondurile europene alocate prin Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune

Astăzi, la Bruxelles, m-am întâlnit cu delegația Ministerului Fondurilor Europene din România, condusă de ministrul Aura Carmen Răducu.  Principalele teme de discuție au vizat situația implementării proiectelor din perioada de programare 2007-2013, finanțate prin Politica de Coeziune; prioritățile României pentru anul 2016, în vederea implementării cu succes a programelor din pe

Aura Carmen Raducu, to the left,  & Corina Creţu

Aura Carmen Raducu, to the left, & Corina Creţu

rioada 2014-2020 și includerea României în proiectul pilot privind dezvoltarea regiunilor.

În 2015, România a reușit să folosească integral fondurile europene alocate prin Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune. Implementarea proiectelor finanțate prin Politica de Coeziune din perioada de programare 2007-2013 în România, ca nou stat membru al Uniunii Europene, a avut un start slab, dar progresele au fost vizibile în a doua parte a perioadei. Aceasta am apreciat în special la întâlnirea de astăzi cu ministrul Fondurilor Europene din România.

La fel, sunt mulțumită de faptul că, în urma măsurilor propuse de Grupul de lucru pentru o mai bună implementare pe care l-am inițiat anul trecut, România a reușit să evite, în 2015, dezangajarea sumei de 1 miliard de euro, pe care țara a avut-o la dispoziție prin Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune. Grupul de lucru pentru o mai bună implementare a avut peste 30 de întâlniri cu autoritățile române în 2015, în urma cărora s-au stabilit planuri de acțiune pentru programele de Mediu, Transport, Competitivitate și pentru Programul Operațional Regional. Au fost identificate 80 de proiecte care urmează să fie fazate și ne așteptăm ca România să trimită la începutul acestui an mai mult de 40 de solicitări de modificare de proiecte, tocmai ca urmare a acceptării fazării. Totodată, Comisia Europeană a aprobat până în prezent 7 proiecte majore de transport retrospective sau alternative pentru România, în valoare de 776 milioane de euro, iar alte 5 proiecte din cadrul Programului Operațional de Transport, în valoare de peste 190 de milioane de euro, sunt în evaluare la nivelul Comisiei.

Acum, însă, este important ca România să aloce resurse financiare și umane necesare finalizării în condiții cât mai bune a programelor din 2007-2013 și demararea celor din perioada bugetară 2014-2020. La fel ca orice alt stat membru al Uniunii Europene care a experimentat pentru prima oară finanțarea europeană, România a avut nevoie de timp pentru a se adapta provocărilor. Cu toate acestea, rezultatele investițiilor realizate în țară în perioada 2007-2013, prin Politica de Coeziune, sunt bune. Au fost create peste 8.100 de noi locuri de muncă, dintre care mai bine de 600 în domeniul cercetării, iar mai mult de 1.250 de IMM-uri au beneficiat de granturi directe. Totodată, au fost îmbunătățite semnificativ infrastructura de transport și accesibilitatea, prin construcția a 124 de km de autostradă și reabilitarea a peste 900 de kilometri de drumuri naționale. Banii europeni au mai fost folosiți pentru modernizarea a 400 de spitale, școli și alte infrastructuri sociale, precum și pentru asigurarea de servicii la standarde europene în aceste domenii.

Tot la întâlnirea de astăzi cu delegația Ministerului Fondurilor Europene din România, am recomandat să se acorde atenție sporită demarării la timp a implementării noii perioade de programare 2014-2020, precum și să se stabilească mecanisme eficiente de monitorizare. Mai mult chiar, îndeplinirea condiționalităților ex-ante în domeniul achizițiilor publice, al managementului deșeurilor, al infrastructurii de sănătate și al Master Planului de transport este de maximă importanță pentru România. Iar elementele cheie care vor influența implementarea programelor noii perioade sunt nivelul de pregătire al administrației publice și buna guvernanță.

În final, sper foarte mult ca în scurt timp să fie demarat proiectul pilot pentru dezvoltarea regiunilor, propus recent de DG REGIO. Două regiuni din România, cea de Nord-Est și Nord-Vest, alături de alte două din Polonia, au fost incluse în proiect. Acesta care urmărește să identifice și să analizeze factorii care duc la decalaje sistemice în dezvoltarea regiunilor, precum și să găsească soluții pentru îmbunătățirea performanțelor acestora în privința folosirii fondurilor europene.

N.B.: Pentru perioada 2007-2013, Comisia Europeană a pus la dispoziția României, prin fondurile Politicii de Coeziune, 19,7 miliarde de euro. Alocările pentru perioada de programare 2014-2020 se ridică la 22,4 miliarde de euro prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune, la care se adaugă 106 milioane de euro prin Inițiativa pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Alte 8 miliarde de euro din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală sunt destinate dezvoltării sectorului agricol și zonelor rurale. Iar alocările pentru Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime sunt, pentru aceeași perioadă, de 168 de milioane de euro.

Sunt gata să mediez deblocarea programului de cooperare româno-maghiară

P027261000202-187842

Discutând cu Excelența Sa Bogdan Lucian Aurescu posibile soluții pentru deblocarea programului de cooperare transfrontalieră româno-maghiară

Săptămâna aceasta am încercat să rezolv o problemă sensibilă: programul de cooperare transfrontalieră româno-maghiară este blocat. Din această neînțelegere dintre guverne, cei care pierd sunt cetățenii de ambele părți ale graniței. Sunt fonduri importante care așteaptă să poată fi accesate pentru îmbunătățirea vieții acestor oameni. Acest program există și funcționează din 2007 iar scopul său este întărirea coeziunii sociale şi economice în zona de frontieră româno-maghiară.

M-am întâlnit săptămâna trecută cu d-nul János Lázár, Ministrul Fondurilor Europene din Ungaria, care a ridicat problema acestui program de cooperare aflat momentan în impas din cauza neînțelegerilor dintre cele două state membre. Iar ieri, pe 19 ianuarie, am primit vizita Excelenței Sale, d-l Bogdan Aurescu, Ministrul Afacerilor Externe din România. Ambilor le-am transmis dorința Comisiei de a vedea acest program deplin funcțional din nou.

Acest program a fost creat să vindece răni, nu să le adâncească.

La solicitarea mea, Directorul General Walter Deffa le va cere celor două state membre un calendar al activităților propuse de fiecare pentru depășirea impasului. Le-am sugerat celor două guverne să se întâlnească la nivel de miniștri pentru rezolvarea acestei probleme și m-am oferit să mediez, dacă va fi nevoie, această întâlnire.

Cred cu tărie că rivalitățile ,,istorice’’ pot fi depășite prin bunăstarea adusă de proiecte reușite, gândite și duse până la capăt împreună, români și maghiari, europeni înainte de toate!

Combaterea sărăciei trebuie să fie o prioritate pentru România

Corina Cretu, Rovana Plumb

Discutând cu doamna Ministru Rovana Plumb cele mai grave probleme ale României

M-am întâlnit vinerea trecută la Bruxelles cu doamna Rovana Plumb, Ministrul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice din România. Am avut o discuție intensă despre unele din problemele cele mai grave ale României, probleme de care doamna Rovana Plumb se ocupă și pe care Comisia Europeană le urmărește îndeaproape.

Am salutat preocuparea doamnei Ministru pentru categoriile sociale defavorizate din România și eforturile depuse de dumneaei pentru ameliorarea situației acestora.

Cu peste 40% din populație aflată la limita sărăciei și a excluderii sociale, România are de gestionat o problemă socială foarte gravă, iar fondurile de dezvoltare regională trebuie folosite cu prioritate pentru rezolvarea acestei probleme.

Am discutat și tragica situație a abandonului copiilor, România fiind țara cu cei mai mulți copii abandonați din Europa. În fiecare zi, în România este abandonat un copil. I-am amintit doamnei Ministru de politică foarte fermă a Comisiei Europene de încurajare a trecerii de la centrele de tip vechi (orfelinate, centre de plasament) la creșterea copiilor în case de tip familial. Din păcate, în România, în perioada 2007 – 2013 a continuat să se finanțeze din bani europeni construcția de centre de tip vechi, sub toate guvernările care s-au succedat.

Mă bucur că, în perioada 2014 – 2020 România și-a luat angajamentul, prin semnarea Acordului de Parteneriat, de a nu mai finanța construcția acestor centre de tip vechi, iar eu voi veghea personal ca această promisiune să fie respectată.

Corina Cretu, Rovana Plumb

Cu doamna Ministru Rovana Plumb la Bruxelles

Mi-am exprimat îngrijorarea față de faptul că nu avem nici la ora actuală o hartă a priorităților pe infrastructură socială. Am recomandat Executivului de la București să încurajeze o mai bună colaborare între Ministerul Muncii, Ministerul Dezvoltării și Ministerul Fondurilor Europene pentru ca această pre-condiție a accesării fondurilor în perioada 20014 – 2020 să fie îndeplinită.

Am încheiat această întâlnire cu convingerea că drumurile și autostrăzile sunt importante pentru România, dar la fel importantă trebuie să fie combaterea sărăciei.