Sunt gata să mediez deblocarea programului de cooperare româno-maghiară

P027261000202-187842

Discutând cu Excelența Sa Bogdan Lucian Aurescu posibile soluții pentru deblocarea programului de cooperare transfrontalieră româno-maghiară

Săptămâna aceasta am încercat să rezolv o problemă sensibilă: programul de cooperare transfrontalieră româno-maghiară este blocat. Din această neînțelegere dintre guverne, cei care pierd sunt cetățenii de ambele părți ale graniței. Sunt fonduri importante care așteaptă să poată fi accesate pentru îmbunătățirea vieții acestor oameni. Acest program există și funcționează din 2007 iar scopul său este întărirea coeziunii sociale şi economice în zona de frontieră româno-maghiară.

M-am întâlnit săptămâna trecută cu d-nul János Lázár, Ministrul Fondurilor Europene din Ungaria, care a ridicat problema acestui program de cooperare aflat momentan în impas din cauza neînțelegerilor dintre cele două state membre. Iar ieri, pe 19 ianuarie, am primit vizita Excelenței Sale, d-l Bogdan Aurescu, Ministrul Afacerilor Externe din România. Ambilor le-am transmis dorința Comisiei de a vedea acest program deplin funcțional din nou.

Acest program a fost creat să vindece răni, nu să le adâncească.

La solicitarea mea, Directorul General Walter Deffa le va cere celor două state membre un calendar al activităților propuse de fiecare pentru depășirea impasului. Le-am sugerat celor două guverne să se întâlnească la nivel de miniștri pentru rezolvarea acestei probleme și m-am oferit să mediez, dacă va fi nevoie, această întâlnire.

Cred cu tărie că rivalitățile ,,istorice’’ pot fi depășite prin bunăstarea adusă de proiecte reușite, gândite și duse până la capăt împreună, români și maghiari, europeni înainte de toate!

Combaterea sărăciei trebuie să fie o prioritate pentru România

Corina Cretu, Rovana Plumb

Discutând cu doamna Ministru Rovana Plumb cele mai grave probleme ale României

M-am întâlnit vinerea trecută la Bruxelles cu doamna Rovana Plumb, Ministrul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice din România. Am avut o discuție intensă despre unele din problemele cele mai grave ale României, probleme de care doamna Rovana Plumb se ocupă și pe care Comisia Europeană le urmărește îndeaproape.

Am salutat preocuparea doamnei Ministru pentru categoriile sociale defavorizate din România și eforturile depuse de dumneaei pentru ameliorarea situației acestora.

Cu peste 40% din populație aflată la limita sărăciei și a excluderii sociale, România are de gestionat o problemă socială foarte gravă, iar fondurile de dezvoltare regională trebuie folosite cu prioritate pentru rezolvarea acestei probleme.

Am discutat și tragica situație a abandonului copiilor, România fiind țara cu cei mai mulți copii abandonați din Europa. În fiecare zi, în România este abandonat un copil. I-am amintit doamnei Ministru de politică foarte fermă a Comisiei Europene de încurajare a trecerii de la centrele de tip vechi (orfelinate, centre de plasament) la creșterea copiilor în case de tip familial. Din păcate, în România, în perioada 2007 – 2013 a continuat să se finanțeze din bani europeni construcția de centre de tip vechi, sub toate guvernările care s-au succedat.

Mă bucur că, în perioada 2014 – 2020 România și-a luat angajamentul, prin semnarea Acordului de Parteneriat, de a nu mai finanța construcția acestor centre de tip vechi, iar eu voi veghea personal ca această promisiune să fie respectată.

Corina Cretu, Rovana Plumb

Cu doamna Ministru Rovana Plumb la Bruxelles

Mi-am exprimat îngrijorarea față de faptul că nu avem nici la ora actuală o hartă a priorităților pe infrastructură socială. Am recomandat Executivului de la București să încurajeze o mai bună colaborare între Ministerul Muncii, Ministerul Dezvoltării și Ministerul Fondurilor Europene pentru ca această pre-condiție a accesării fondurilor în perioada 20014 – 2020 să fie îndeplinită.

Am încheiat această întâlnire cu convingerea că drumurile și autostrăzile sunt importante pentru România, dar la fel importantă trebuie să fie combaterea sărăciei.

 

Prioritatea zero pentru 2015

În 2015, vom face tot posibilul pentru a ajuta statele membre să investească fondurile regionale deja contractate.

Corina Cretu Walter Deffa

Cu Walter Deffa, Director General al Direcției Generale Politici Regionale

Am început săptămâna aceasta, și anul de muncă 2015, cu o întâlnire a grupului de lucru pe care l-am creat anul trecut pentru a ajuta țările cu o rată de absorbție scăzută a fondurilor europene: Bulgaria, Cehia, Croația, Italia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria.

La sfârșitul anului trecut, un număr considerabil de state membre au fost dezamăgite de decizia Consiliului European de a nu prelungi termenul-limită de eligibilitate pentru perioada 2007-2013 dincolo de sfârșitul lui 2015.

Ca român, cunosc foarte bine dificultățile pe care aceste țări le întâmpină în managementul fondurilor și, sufletește, le înțeleg dezamăgirea. Dar responsabilitatea mea principală este față de Politica de Coeziune.

Sunt convinsă că decizia Consiliul European este cea mai bună decizie care putea fi luată, atât pentru prezent, cât și pentru viitor. Așa cum am spus și în Parlamentul European, aici nu este vorba de acțiuni de caritate, de sprijin bugetar pentru regiunile mai sărace, ci de o politică de dezvoltare economică în toată regula, al cărei scop este să genereze creștere economică și să creeze locuri de muncă. Politica de coeziune oferă oportunități, dar cere în schimb multă responsabilitate.

Dar asta nu înseamnă că discuția se încheie aici. Din contră, mi-am asumat în scris promisiunea față de statele membre că voi face tot posibilul pentru a le ajuta să investească în 2015 restul de fonduri deja contractate și este o promisiune pe care țin să o onorez.

Le-am spus colegilor din Direcția Generală Politică Regională și Urbană că mă bazez pe ei pentru a-mi ține promisiunea. Le-am cerut să facă tot ceea ce ține de ei pentru rezolvarea acestei probleme și i-am atenționat că nu mă voi mulțumi cu un simplu diagnostic general.

Acest grup de lucru nu va fi unul de complezență. Nu va veni cu soluții de tipul „aceeași Mărie cu altă pălărie”.

Am de gând să nu las nicio posibilitate neexplorată, să examinez fiecare posibilă opțiune pentru a accelera finalizarea investițiilor din 2007-2013 în aceste opt țări.

Am scris deja guvernelor acestor opt state membre cerându-le părerea despre cum îi putem ajuta mai eficient. I-am solicitat directorului general să aducă oameni noi și bine pregătiți în unitățile geografice care se ocupă de aceste țări, să trimită echipe de experți pe teren și să îmi raporteze direct rezultatele la întoarcere.

Știu că acolo unde este voință, vom găsi și calea de a reuși. Vreau să asigur guvernele statelor membre că aceasta este prioritatea zero pentru mine în 2015 și mai vreau să le cer să mă sprijine în acest efort cu tot ce le stă în putință. Împreună putem contribui la bunăstarea a milioane de cetățeni europeni.

Aceasta este promisiunea mea pentru noul an. La mulți ani tuturor!

meeting

Zis şi făcut

Când am preluat funcția de Comisar European, am făcut o promisiune. În Parlamentul European şi în Comitetul Regiunilor, în fața unor membri îngrijoraţi că o posibilă întârziere în adoptarea programelor operaționale ar avea consecințe dăunătoare pentru țările lor, am făcut promisiunea că vom adopta cât de multe programe vom putea până la sfârșitul lui 2014.

Timp de trei săptămâni, eu și echipa mea ne-am concentrat asupra acestui obiectiv și astăzi, în timp ce aprobăm ultimele programe operaţionale înaintea mult-așteptatelor sărbători de iarnă, sunt mândră de ceea ce am realizat.

Am adoptat mai mult de 100 de programe operaţionale în luna decembrie!

Astăzi sunt deja adoptate 148 din cele 311 programe operaţionale pe care le-am primit. Dintre acestea, 130 sunt programe de investiții pentru creștere economică și creare de locuri de muncă, iar 18 sunt programe de cooperare teritorială. Aceste programe cuprind investiții ale Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) și ale Fondului de Coeziune (FC), însumând astăzi 132,4 miliarde de euro. Pentru 19 țări europene au fost adoptatea toate programele FEDR/FC (Franța, Luxemburg, Irlanda, Marea Britanie, Croația, Slovenia, Olanda, Slovakia, Malta, Cipru, Grecia, Estonia, Finlanda, Letonia, Belgia, Portugalia, Danemarca, Suedia și Lituania), iar pentru Germania și Polonia am aprobat majoritatea programelor.

Am mai făcut atunci promisiunea că nu vom sacrifica, de dragul vitezei, calitatea. Am onorat și această promisiune. Adoptarea unui program operațional este un proces lung și minuțios, gândit pentru a obține cele mai bune rezultate pentru cetățeni. Programele de investiție adoptate până acum sunt solide, consistente și îndreptate către viitor. Scopul lor este să crească competitivitatea economică, să susțină trecerea către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon și să multiplice investițiile în cercetare, dezvoltare și inovație. Cu toții suntem mândri de aceste programe care vor avea un impact substanțial în viaţa de zi cu zi a oamenilor.

Faptul că am adoptat 148 de programe până la sfârșitul anului este o realizare extraordinară de care suntem cu toții mândri. Vreau să subliniez cât de importantă a fost cooperarea fructuoasă cu autoritățile naționale cu care am dezbătut aceste programe.

Acest început bun mă face să sper că și anii ce vor urma vor fi la fel, dacă nu mai buni.

Nu vreau să închei înainte de a le mulţumi colegilor mei din Directoratul General Politici Regionale şi Urbane (pe câţiva dintre ei îi puteţi recunoaşte în fotografia alăturată). Efortul şi seriozitatea de care au dat dovadă în aceste ultime săptămâni au făcut posibil acest rezultat.

Corina Cretu Walter Deffa Mikel Landabaso Gabriela Fesus

Intenționez să mențin acest ritm și în 2015, pentru a putea începe să implementăm aceste programe în teritoriu cât mai repede, și intenționez să adun în acest mandat cât mai multe promisiuni onorate.

Vă doresc tuturor un sfârșit de an cu cât mai multe promisiuni ținute!

Bucureştiul de poveste: cum să creşti într-un an cât alţii în zece!

Cu mare bucurie am participat joi la conferinţa „REGIO – realizări şi perspective în regiunea Bucureşti – Ilfov”, organizată de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov (ADRBI).

Bucuria mea a venit din dubla mea calitate, de Comisar European pentru Politică Regională dar şi de bucureştean.

Ştiţi probabil că m-am născut în acest oraş. Mi-am petrecut în Bucureşti copilăria, anii de şcoală şi prima parte a vieţii profesionale. Am avut şansa să văd acest oraş transformându-se. Îmi amintesc, în mod special, momentul în care am început cu toţii să observăm impactul fondurilor UE de pre-aderare.

Toate clădirile noi, dar şi clădirile de patrimoniu restaurate, investiţiile in infrastructură, au schimbat faţa Bucureştiului.

Calea Victoriei, pe care am traversat-o venind către această conferinţă, are acum o pistă de biciclişti cu două sensuri, o pistă de biciclişti demnă de orice infrastructură de metropolă europeană. Aşa ceva ar fi fost de neimaginat acum câţiva ani – şi din cîte ştiu sunt şi acum bucureşteni cărora le vine greu să înţeleagă că o astfel de modificare a arterelor bucureştene este o schimbare de care vom beneficia cu toţii.

Avem acum oportunitatea, pentru perioada 2014-2020, să regândim planurile de mobilitate, combinând diferite mijloace de transport cu scopul de a reduce traficul de maşini şi de a creşte folosirea bicicletelor şi a unui transport în comun de calitate. Aceasta este ceea ce fac deja alte mari oraşe europene şi mi-ar plăcea să văd că Bucureștiu le urmează tot mai des exemplul.

Sinceră să fiu, prefer să văd oamenii muncind cu folos sau petrecând timp cu cei dragi decât pierzând timp preţios în ambuteiaje interminabile.

Corina Cretu BucurestiRegiunea Bucureşti-Ilfov este responsabilă pentru aproape un sfert din PIB-ul României. Începând cu acest an, este considerată o ,,regiune dezvoltată’’ în contextul politicii europene de coeziune. Ceea ce însemnă că este pe picior de egalitate cu alte mari capitale europene, precum Paris, Berlin sau Varşovia.

Am încredere că regiunea Bucureşti-Ilfov ar putea deveni un centru de excelenţă în România, motorul ei de creştere şi poate chiar un model pentru alte regiuni europene.

Dar regiunea Bucureşti-Ilfov nu poate face totul. Nicio regiune nu poate. Totuşi, se poate specializa în ceva ce face bine deja, cum ar fi de exemplu cercetarea ştiinţifică avansată şi inovaţia. Este remarcabil în acest sens centrul de fizică nucleară ELI-NP de la Măgurele, unde un număr important de companii ar putea începe deja să genereze creştere economică.

Mesajul meu pentru participanţi la această conferinţă a fost simplu şi direct: Avem fondurile. Acum avem nevoie și de proiecte.

Avem nevoie de proiecte bune pentru a obţine fonduri europene, mai ales în domeniile sprijinirii afacerilor, a mobilităţii urbane şi a incluziunii sociale.

Proiecte care să includă ce are mai bun de oferit această regiune. Proiecte care să încurajeze creşterea economică, crearea de locuri de muncă şi care să transforme viaţa de zi cu zi a noastră, a bucureştenilor şi a locuitorilor din jurul Bucureştiului.

Bucureştiul s-a schimbat enorm în ultimii 25 ani. Îmi doresc ca în următorii 25 să creştem cât alţii într-o sută!

Merg la vot

Corina Cretu European Parliament Dragi prieteni,

Începe un nou capitol în viața mea de om politic. Noile responsabilități, în cadrul Comisiei Europene, mă onorează și mă obligă. Prin tot ceea ce voi face, vreau să fac cinste ţării mele, să dovedesc că românii sunt capabili să facă față exigențelor unor astfel de demnități şi să contribuie la succesul procesului european.

Așteptările cetățenilor europeni sunt foarte mari. Venim după o criză economică și socială care a lăsat răni adânci. Ele nu se pot vindeca peste noapte. Trebuie să folosim toate instrumentele și resursele existente la nivelul Uniunii, dar și pe cele aflate la îndemâna statelor membre, pentru a relansa creșterea economică și pentru a reduce inegalităţile dintre Estul și Vestul continentului. Pentru asta este nevoie de solidaritate, de muncă asiduă şi mai ales de participare. Comisia Europeană nu poate de una singură să scoată pe nimeni din criză – fiecare dintre noi trebuie să pună umărul pentru a relansa economia europeană.

Același lucru este valabil și pentru România. Alegerea unui nou președinte este o oportunitate de a ne spune cuvântul în legătură cu viitorul pe care vrem să-l construim. Sper că fiecare dintre voi și-a făcut deja o opinie, a decis cu cine va vota. Sigur, democrația nu se reduce la vot, dar votul este instrumentul de bază al oricărei democrații. De aceea, mă aştept ca România să-şi exprime opţiunea pro-europeană printr-o participare cât mai largă la vot. Eu însămi am să merg să votez duminică dimineaţă, înainte de a decola spre Bruxelles.

Vă mulțumesc din suflet pentru încrederea voastră și pentru sprijinul pe care l-am primit din partea voastră în toți acești ani. A însemnat foarte mult pentru mine. Sper că mă voi bucura și de aici înainte de acest sprijin și de încrederea voastră.

Echipa mea

Cu noul meu şef de cabinet, la început de drum

Cu noul meu şef de cabinet, la început de drum

Mă bucur să pornesc la drum în noua mea calitate de Comisar European alături de o echipă de profesionişti cu experienţe şi rezultate remarcabile. I-am ales pe fiecare dintre ei pentru competenţele lor profesionale dar şi, mă bucur s-o spun, pentru calităţile lor umane. Avem o sarcină uriaşă în faţă şi am încredere că, împreună cu această echipă, vom reuşi să readucem creşterea economică şi să le oferim o viaţă mai bună oamenilor din regiunile cele mai puţin dezvoltate ale Europei.

Şeful de cabinet, Dr. Mikel Landabaso, este un specialist spaniol cu aproape 30 de ani de experienţă în domeniul dezvoltării regionale. Membrii cabinetului provin, în schimb, cu precădere din Estul Europei, unde se află cele mai multe dintre regiunile Uniunii vizate de politica de dezvoltare regională. Împreună cu asistenţii lor, membrii cabinetului meu reprezintă şase state membre şi vorbesc zece limbi oficiale ale Uniunii Europene.

Cabinetul Comisarului pentru Politici Regionale

Mikel Landabaso-1200Dr. Mikel LANDABASO, Şef de Cabinet, conduce Centrul de Competenţă pentru Dezvoltare Inteligentă şi Durabilă al Direcției Generale Politică Regională și Urbană (DG Regio). Este de profesie economist şi a lucrat în domeniul dezvoltării din 1986 şi la Comisia Europeană – DG Regio din 1990. În 2004, i-a fost acordat Premiul Christiane Bom de către Asociaţia Europeană a Agenţiilor de Dezvoltare Regională (EURADA) pentru contribuţia sa în inovarea politicilor regionale europene. Are un doctorat în economie de la Universitatea Ţării Bascilor şi a predat dezvoltare regională la University of North Carolina at Chapel Hill, Universitatea Liberă din Bruxelles şi Universitatea din Deusto.

Gabriel Onaca 1200Gabriel ONACA, Şef de Cabinet Adjunct, are o vastă expertiză în afaceri europene la nivelul administraţiei publice centrale. Începând cu 2013, a condus cu succes eforturile României de creştere a ratei de absorbţie a fondurilor europene, ca Secretar de Stat în Ministerul Fondurilor Europene. S-a alăturat Guvernului României după patru ani de activitate de consilier juridic la Comisia Europeană, Direcţia Generală pentru Traduceri. Între 2004 şi 2009, şi-a asumat responsabilităţi consultative în cadrul Guvernului României, pentru doi Vice-Prim-miniştri şi pentru Ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul. Între 2002 şi 2004 a fost expert la Preşedinţia României în relaţii internaţionale şi europene al Programului de Dezvoltare al ONU. Gabriel Onaca are licenţa în dreptul european şi un master în studii europene la Universitatea Pierre Mendès-France din Grenoble.

Ioana RusIoana RUS, Membru al Cabinetului, Expert, are o bogată experienţă în diplomaţie şi afaceri europene. În 2004 a început să lucreze ca diplomat la Reprezentanţa Permanentă a României la UE, unde s-a implicat activ în procesul de aderare a României. Din 2008 a fost consilier la Parlamentul European în domeniul politicilor de dezvoltare regională iar în iulie 2014 a fost numită consilier al Vicepreşedintelui Parlamentului European. Ioana Rus este de profesie economistă, specializată în marketing la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj. A obţinut un master în management şi comunicare în afaceri la SNSPA (Bucureşti) şi, din 2013, este coach profesionist, având studii de profil în Vancouver, British Columbia şi Florida.

Dragos Bucurenci-1200Dragoş BUCURENCI, Membru al Cabinetului, Consilier de Comunicare, este consultant şi trainer de comunicare, jurnalist şi activist civic. Înainte de a obţine un MBA de la Universitatea Stanford (2013), a construit două dintre cele mai importante ONG-uri de mediu din România, Salvaţi Delta Dunării şi MaiMultVerde, declanşând o campanie naţională de conştientizare care a schimbat radical atitudinea românilor faţă de voluntariat şi faţă de mediu. Are 12 ani de experienţă ca editorialist în presa scrisă şi a produs şi prezentat, timp de 7 ani, emisiuni de televiziune pentru canale publice şi private. Şi-a început cariera la British Council Romania unde a coordonat programele new media şi a fost director de comunicare al UK-SE European Forum.

Jan DzieciolowskiJan Mikolaj DZIĘCIOŁOWSKI, Membru al Cabinetului, s-a născut la Buenos Aires, Argentina. Are un master în economie la Marseille Business School, un master în ştiinţe politice la Institut d’Études Politiques de Paris şi un master în studii europene interdisciplinare la College of Europe. A absolvit deasemenea cursul de pregătire internaţional la École Nationale d’Administration. Şi-a început cariera în biroul Comitetului pentru Integrarea Europeană a Poloniei ca expert al Negociatorului Principal al Poloniei pentru aderarea la UE. S-a alăturat Comisiei Europene în 2005, mai întâi la Secretariatul General, iar din 2008 lucrează în Direcția Generală Politică Regională și Urbană.

Tomas NejdlTomáš NEJDL, Membru al Cabinetului, este un expert ceh în politici de coeziune, cu o experienţă de 16 ani la nivel naţional, internaţional (serviciu diplomatic) şi la Comisia Europeană. A participat la negocierile de aderare ale Republicii Cehe şi a lucrat apoi ca secretar de politică regională la Reprezentanţa Permanentă a Cehiei la UE. S-a alăturat apoi Comisiei Europene ca expert naţional detaşat în echipa de coordonare a DG Regio. În 2014, a revenit la Reprezentanţa Permanentă a Cehiei pentru a contribui la închiderea programelor operaţionale 2007-2013 ale Cehiei. Are un master în geografie la Universitatea Carolină din Praga, unde a studiat geografia socială şi dezvoltarea regională.

Mathieu Fichter 1200Mathieu FICHTER, Asistent de Politici, este conducătorul echipei care se ocupă de creştere durabilă în cadrul Centrului de Competenţă pentru Dezvoltare Inteligentă şi Durabilă al Direcției Generale Politică Regională și Urbană (DG Regio). Este expert în dezvoltare durabilă, mai ales în energie, climă şi mediu, lucrând în acest domeniu din 2006, inclusiv în Parlamentul European. S-a alăturat Comisiei Europene – DG Regio în 2008. A lucrat vreme de câţiva ani ca analist de afaceri şi marketing project manager într-o importantă companie multinaţională. Are un master în managementul mediului la Universitatea Liberă din Bruxelles şi un master in economie şi sociologie la Universitatea din Strasbourg.

În acest document găsiți mai multe detalii despre fiecare membru al cabinetului.

La drum!

Comisarul European pentru Politici Regionale Corina CretuSunt onorată şi recunoscătoare pentru votul acordat astăzi de Parlamentul European, care mi-a încredințat mandatul politicii regionale în noua Comisie Juncker.

Politica regională este un instrument esenţial cu ajutorul căruia putem creşte competitivitatea Uniunii Europene, putem readuce creşterea economică şi putem crea locuri de muncă pentru a ieşi din criză.

Am trăit cea mai mare parte a vieţii mele într-o ţară care s-a bucurat de o creştere economică impresionantă graţie instrumentelor de pre-aderare ale UE și am văzut cu ochii mei efectele pe care politicile de coeziune le au asupra vieţilor oamenilor obişnuiţi.

Dar, odată cu criza, motoarele economice ale Europei au încetinit, discrepanţele economice dintre regiunile Europei au crescut şi acum trebuie să muncim de două ori mai mult pentru a readuce economia pe făgaşul său şi pentru a genera locurile de muncă atât de necesare în toate regiunile noastre.

Schimbare de sus în jos

Vă pot asigura că acest mandat nu va fi unul convenţional. Mi-am propus să facem reformă, nu doar să vorbim despre reformă. Schimbării de jos în sus eu vreau să-i răspundem cu o schimbare de sus în jos, începând de la cel mai înalt nivel.

Vreau să subliniez că Politica Regională nu este, din punctul meu de vedere, un simplu transfer de fonduri de la regiunile mai dezvoltate către regiunile mai puţin dezvoltate.

Politica Regională înseamnă ca regiunile Europei să devină mai puternice, să ne ajutăm unii pe alţii, să învăţăm unii de la alţii, să ne dezvoltăm împreună într-o Europă mai puternică şi mai competitivă.

În Uniune nu există State Membre care doar plătesc, aşa cum nu există State Membre care doar beneficiază. Există în schimb cetăţeni şi companii care beneficiază împreună de solidaritate, solidaritate născută din înţelegerea corectă a interesului fiecăruia. Cu toții ne dorim să punem umărul la constuirea unei economii europene puternice. Această politică „win-win“ este vitală pentru eforturile de integrare europeană şi pentru binele întregii Uniuni. O Uniune în care întregul este mai mare decât suma părţilor, o Uniune capabilă să îşi menţină locul în economia globală fără să arunce pe nimeni peste bord.

Prioritățile mele

Cele trei priorităţi ale mandatului pentru care m-am angajat în faţa Parlamentului European sunt:

1

Prioritatea noastră absolută astăzi este să facem o treabă bună în negocierea programelor operaţionale care vor determina investiţiile publice europene pentru următorii şapte ani, mai ales în acele regiuni şi ţări care au cel mai mult nevoie de ele. Aceasta este cheia către ieşirea din criză pentru Uniune. Fondurile noastre sunt singurii bani noi pe care-i avem la dispoziţie pentru eforturile de investiţie atât de necesare în economia reală.

Vreau să spun răspicat: calitatea programelor nu trebuie şi nu va fi compromisă – trebuie să fim siguri că ele au impact economic. Avem nevoie să traducem bunele intenţii bune din acordurile de parteneriat în realităţi operaţionale care pot aduce schimbare. Trebuie să ne asigurăm că proiectele sunt adoptate la timp, fără să compromitem calitatea lor.

Mai mult, vom căuta noi căi pentru a creşte absorbţia fondurilor europene de către statele membre prin transferul de bune practici dinspre state precum Polonia şi Portugalia către state precum Romania şi Bulgaria.

2

Vreau ca Statele Membre să ştie că perioada 2014-2020 nu va fi una oarecare. Este o oportunitate unică pe care trebuie s-o fructificăm la maximum, folosind cu chizbuinţă fiecare euro din bugetul Comunităţii. Pentru a reuşi, avem nevoie ca fiecare Stat Membru să folosească din plin instrumente financiare inovatoare, cum ar fi împrumuturile şi garanţiile în locul granturilor, pentru a putea finanţa mai multe proiecte, pentru a potenţa investiţiile private şi pentru a crea noi locuri de muncă.

Capacitatea instituţională şi buna guvernare stau la baza oricărui efort de dezvoltare reuşit. Convingerea mea este că acestea sunt mai importante decât banii şi sunt o pre-condiţie pentru ca politicile noastre să aibă succes. Iată de ce intenţionez să pun la dispoziție toată asistenţa tehnică şi instituţională de care va fi nevoie pentru a facilita apariţia unor proiecte de calitate. Aceasta va include diseminarea cât mai largă a bunelor practici, colaborarea inter-regională şi stimularea producerii de propuneri de proiecte relevante.

3

Nu în ultimul rând, avem nevoie de simplificarea procedurilor şi a birocraţiei, cu păstrarea unei bune gestiuni administrative şi financiare şi unei politici strice de toleranţă zero pentru fraudă.

Ştiu că este un obiectiv foarte dificil, dar nu mai vreau să aud că un IMM sau altul nu mai este interesat să obţină finanţările noastre pentru că i se par procedurile mult prea lungi, prea birocratice şi prea greoaie.

Preşedintele Juncker a spus că există în Uniunea Europeană un al 29-lea Stat Membru, cel al şomerilor, majoritatea dintre ei oameni tineri, de care trebuie să fim cu toţii conştienţi în timpul acestui mandat. Vreau să îi asigur că la ei mă gândesc astăzi când îmi suflec mânecile şi mă apuc de treabă.

Comisia Juncker la Parlamentul European

Comisia Juncker la Parlamentul European

Întâlnire cu Preşedintele PES Serghei Stanişev

Am discutat astăzi la Strasbourg cu Preşedintele Partidului Socialiştilor Europeni, dl Serghei Stanişev. L-am asigurat că una dintre priorităţile mele dacă voi fi aleasă Comisar va fi să ajut regiunile mai puţin dezvoltate ale Europei să recupereze decalajul faţă de celelalte regiuni.

În calitate de Comisar, voi lucra împreună cu Statele Membre pentru ca ele să utilizeze cât mai eficient fondurile din programele 2007-2013 până la sfârşitul anului viitor. Împreună, vom negocia programe pentru următoarea decadă care să ajute economia reală şi să contribuie la o bună strategie de ieşire din criză la nivelul UE.

Despre candidatura lui Victor Ponta

Decizia lui Victor Ponta de a se angaja în lupta pentru alegerea noului Președinte al României este una pe care o salut, pentru că România are nevoie de o schimbare la vârful statului. Nu este vorba doar de o persoană, ci de un mod de a face politică și, mai ales, de raportare la instituții și la cetățeni.

Știu că nu a fost o decizie ușoară, însă Victor Ponta are un puternic simț al responsabilității, în primul rând față de cei care și-au pus speranțele în decembrie 2012 în USL. Programul acestei construcții politice trebuie dus mai departe, iar PSD trebuie să se angajeze acum cu toate forțele sale, alături de partenerii de guvernare, în sprijinirea candidaturii lui Victor Ponta. Suntem un partid puternic și avem un candidat puternic, recomandat în primul rând de rezultatele guvernării.

Românii vor înțelege cu siguranță că această campanie este dincolo de obișnuita dispută stânga – dreapta. Președintele României trebuie să dovedească un lucru esențial: că are capacitatea de a construi un consens în jurul marilor proiecte ale țării, că poate dialoga cu toate forțele politice, precum și cu societatea civilă, cu toți actorii economici și sociali.
Victor Ponta poate reda instituției Președintelui autoritatea și credibilitatea pierdute în acești zece ani ai celor două mandate eșuate ale lui Traian Băsescu. Cred sincer că poate fi Președintele de care avem nevoie, cu adevărat al tuturor românilor!

Ucraina între pace și război

Sunt profund întristată de tragedia din Ucraina și vreau, înainte de orice, să transmit sincerele mele condoleanțe rudelor și apropiaților celor care au pierit ca urmare a prăbușirii avionului companiei malaeziene. Este un act laș, care nu servește nicio cauză și care nu poate fi justificat în niciun fel. Cei care au tras asupra avionului, indiferent cărei tabere aparțin, trebuie să ajungă în fața justiției și să dea socoteală pentru crima lor.

Acum este esențial ca părțile aflate în conflict să permită o anchetă internațională cât mai completă și să coopereze cu toate organismele implicate în anchetarea acestei tragedii aeriene. Rolul principal în anchetă revine statului ucrainean, prin instituțiile și agențiile specializate. Separatiștii din estul Ucrainei au obligația de a permite accesul echipelor de anchetă la locul catastrofei, fără niciun fel de condiții.

Am sperat – și nu sunt singura – că alegerile prezidențiale din Ucraina, din 25 mai, vor deschide calea unei soluții pașnice a conflictului. Din păcate, în loc de soluții, ma tem ca avem parte de o escaladare a conflictului.

Federația Rusă are obligația morală să contribuie la degajarea unei soluții pașnice, folosind influența pe care o are asupra liderilor separatiști. Dacă vrea să dovedească faptul că acționează cu bună-credință, acum are prilejul s-o facă, facilitând ancheta și, în același timp, dialogul separatiștilor cu puterea legitimă de la Kiev.

Ucraina se află pe muchie de cuțit, între pace internă și război civil generalizat. Uniunea Europeană și aliații săi americani și-au asumat partea lor de responsabilitate în rezolvarea acestui conflict, ajutând Kievul să treacă peste greutățile în plan economic și social. Federația Rusă trebuie să procedeze la fel. Este în interesul tuturor să avem o Ucraină suverană și integră, în care toate grupurile etnice să se simtă în siguranță. Nu putem accepta repetarea tragediei iugoslave în Ucraina.

Toate gândurile noastre se îndreaptă către familiile victimelor din avionul prăbușit și sper să aibă tăria să treacă peste această grea încercare. Este obligația noastră să ne asigurăm că astfel de evenimente tragice nu se vor repeta, că oameni nevinovați nu vor mai cădea pradă violenței și actelor iresponsabile!