Modificarea proiectului de cercetare „Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics” (ELI-NP)

Visit by Corina Creţu to Bucharest

Photo credit: Vizită la șantierul de construcții IFIN-HH, 08/11/2014

Am aprobat săptămâna aceasta modificarea proiectului de cercetare „Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics” (ELI-NP), care se derulează la Măgurele, în România.

Decizia mea vizează în principal aprobarea unui nou calendar în ceea ce privește realizarea lucrărilor de construcție și instalarea echipamentelor necesare; includerea unor lucrări de construcții auxiliare în a doua fază de implementare; precum și achiziționarea unor echipamente suplimentare destinate activităților de cercetare științifică.

Este o decizie importantă, cred eu, pentru că este vorba de un proiect însemnat pentru România, pentru cercetarea științifică din țară. În același timp, este important ca acesta să se deruleze fără sincope pentru că este un foarte bun exemplu despre ce poate face România cu fondurile REGIO. Și aș vrea să reamintesc că este un proiect unic în Europa: realizarea unei instalații cu fascicule laser și gama, care va beneficia de tehnologii de ultimă generație, cu ajutorul cărora va putea fi studiat impactul radiației electromagnetice foarte intense asupra materiei.

Decizia de amendare a proiectului ELI-NP se referă la lucrările prevăzute a fi realizate în cadrul primei faze de implementare. Aceasta este cuprinsă pentru finanțare în perioada de programare 2007-2013, cu o valoare totală a cheltuielilor eligibile de 136,4 milioane de euro, din care 116,3 milioane de euro (85%) provin din Fondul de dezvoltare regională.

Proiectul major ELI-NP face parte din Programul Operațional Competitivitate pentru asistență structurală și se derulează prin Fondul european de dezvoltare regională. Implementarea proiectului ELI-NP a fost împărțită în două faze încă de la debutul acestuia.

Faza a doua a proiectului de cercetare ELI-NP este prevăzută a fi finalizată în 2018 și are o valoare totală a cheltuielilor eligibile de 174,5 milioane euro, din care 148 milioane de euro provin din Fondul european de dezvoltare regională.

Reamintesc doar faptul că „Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics” este un proiect de cercetare pan-european, găzduit de Republica Cehă, România și Ungaria, al cărui scop este să promoveze cercetarea națională și europeană prin crearea unei infrastructuri de cercetare de reputație internațională, deschisă specialiștilor din mediul științific universitar și privat, precum și din mediul întreprinderilor.

Fondurile UE sprijină creșterea competitivității IMM-urilor în România

Costin Borc on the right, was received by Corina Cretu

M-am întâlnit astăzi, 22 ianuarie 2016, la Bruxelles, cu viceprim-ministrul și ministrul Economiei, Comerțului și Relația cu Mediul de Afaceri, Costin Borc.

Am folosit acest prilej pentru a transmite autorităților române necesitatea implicării imediate a Ministerului Economiei în folosirea eficientă a fondurilor ESI, mai ales în direcția sprijinirii creșterii competitivității întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), care reprezintă motoarele economiei europene, cât și ale celei românești. Pentru perioada 2014-2020, România va beneficia, prin fondurile ESI, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), de peste 30 de miliarde de euro. Din această sumă, 4,6 miliarde de euro vor fi direcționate – prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune (FC) și Fondul social european (FSE) – pentru creșterea competitivității economice a țării, în domenii precum cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare, tehnologia informației și comunicațiilor, dar și încurajarea antreprenoriatului și adaptabilitatea și competitivitatea IMM-urilor. 2,2 miliarde de euro din acești bani provin din FEDR.

I-am solicitat viceprim-ministrului Borc sprijin pentru promovarea și facilitarea folosirii în România a acestor instrumente financiare. Mă refer în special de Inițiativa pentru IMM-uri, care urmează să fie adoptată în viitorul apropiat de către Comisia Europeană. Este important ca autoritățile române să conștientizeze că utilizarea acestor instrumente financiare multiplică impactul investițiilor europene, iar în cazul acestei inițiative, oferă garanții pentru acordarea de împrumuturi în condiții preferențiale, oferind astfel mediului de afaceri acces mai ușor la finanțare.

Am discutat cu viceprim-ministrul român și despre importanța pregătirii la timp a proiectelor pentru perioada de programare 2014-2020, lucru care trebuie să fie realizat în paralel cu îndeplinirea condiționalităților ex-ante. Între acestea figurează și Strategia de Specializare Inteligentă, cu termen limită de finalizare la 31 decembrie 2016.

Cred că e important ca autoritățile române să fructifice șansa utilizării complementare a Fondului european pentru investiții strategice cu fondurile ESI și FEADR, în cadrul Planului Juncker. Fondul european pentru investiții strategice poate fi accesat de către statele membre pentru atingerea obiectivelor Planului de Investiții. Este vorba de complementaritatea acestor fonduri, iar utilizarea împreună a acestora poate fi valorificată atât la nivel de proiecte, cât și de finanțare.

Pentru perioada de programare 2007-2013, prin Programul Operațional sectorial „Creșterea competitivității economice”, FEDR a acordat sprijin în valoare de peste 1,5 miliarde de euro pentru cercetare-inovare și pentru sisteme de producție. Sprijinul a constat în investiții în IMM-uri, precum și în întreprinderi mari.

Pentru perioada 2014-2020, FEDR sprijină competitivitatea economiei românești investind peste 2,2 miliarde de euro prin intermediul a trei Programe Operaționale: Programul Operațional pentru Competitivitate, Programul Operațional Regional și Programul Operațional privind Inițiativa pentru IMM-uri.

În plus, pentru îmbunătățirea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării în România, FEADR va aloca 93,5 milioane de euro. Pentru creșterea competitivității IMM-urilor românești din sectoarele agricol și piscicol, FEADR și FEPAM alocă împreună aproape 2,29 miliarde de euro.

Comisia Europeană anunță continuarea Grupului de acțiune pentru Irlanda de Nord

Press point of Corina Creţu on the occasion of the signature of the PEACE programme

Corina Cretu, Emma Pengelly , Jennifer McCann, Declan Kelleher

La data de 14 ianuarie, m-am întâlnit cu doi dintre miniștrii Irlandei de Nord pentru a discuta despre continuarea activității Grupului de acțiune pentru Irlanda de Nord (Northern Ireland Task Force). Acesta va ajuta regiunea să beneficieze la maxim de politicile, programele și proiectele existente la nivelul UE; să participe mai activ în procesul politic al Uniunii; cât și să contribuie la procesul de consolidare a păcii și reconcilierii. Comunicatul de presă al Comisiei Europene oferă mai multe detalii.
La fel, mă bucur că am participat la semnarea programului PEACE IV pentru Irlanda și Irlanda de Nord. Programul urmăreşte consolidarea progresului către o societate a păcii şi stabilităţii şi promovarea reconcilierii în Irlanda de Nord şi Regiunea de graniţă a Irlandei. Urmăriți declarațiile de presă privind semnarea acestui program aici.

Prima întâlnire din acest an cu Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European

CRETU, Corina (EC)

Iskra Mihaylova, Președinte al Comisiei pentru Dezvoltare Regională, PE; Corina Creţu, Comisar European pentru Politică Regională, CE; Nicola De Michelis, șef de Cabinet, Cabinetul Comisarului European pentru Politică Regională, CE.

Am avut săptămâna aceasta prima întâlnire din 2016 cu Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European. Le-am prezentat membrilor Comisiei Comunicarea CE care a fost adoptată în decembrie 2015 privind contribuția Fondurilor Structurale și de Investiții Europene (ESI) la strategia de creștere a UE, Planul de Investiții și prioritățile Comisiei pentru următorul deceniu.

Este pentru prima oară când, prin această Comunicare, prezentăm angajamentele statelor membre în ceea ce privește obiectivele pe care și le-au propus pentru utilizarea fondurilor politicii regionale disponibile în perioada 2014-2020. Este, de asemenea, pentru prima dată când putem să spunem nu doar câți bani urmează să investim, ci și ce anume ne-am propus să obținem la finalul acestei perioade.

Conform Comunicării, Fondurile Structurale și de Investiții Europene sunt orientate către performanță, fiind totodată în acord cu recomandările din cadrul semestrului european, dar și cu cele specifice fiecărei țări. Aceste fonduri sunt direcționate spre patru sectoare-cheie care generează creștere economică: cercetarea și inovarea, tehnologiile digitale, sprijinul acordat economiei cu emisii reduse de dioxid de carbon și întreprinderilor mici.

Mi-am exprimat convingerea în fața membrilor Comisiei pentru Dezvoltare Regională a PE, că rezultatele estimate la încheierea exercițiului bugetar 2014-2020 vor fi atinse, mai ales că programele finanțate cu fonduri europene vizează în principal îmbunătățirea vieții de zi cu zi a cetățenilor europeni.

 Spre exemplu, în perioada 2014-2020, 121 de miliarde de euro vor fi investiți în cercetare și inovare; 2 milioane de întreprinderi vor primi finanțare europeană pentru a deveni mai competitive; 14 milioane de locuințe vor fi conectate la rețeaua de internet de mare viteză; 7.500 de kilometri de cale ferată vor fi realizați, din care 5.200 de kilometri în cadrul rețelei TEN-T; 10 milioane de șomeri vor fi sprijiniți să își găsească locuri de muncă, alte 3 milioane de cetățeni europeni vor putea să obțină o calificare în muncă, iar 40 de milioane de persoane vor beneficia, la sfârșitul perioadei, de servicii medicale mai bune.

Comunicarea pe care am prezentat-o Comisiei pentru Dezvoltare Regională a PE include și rezultatele negocierilor cu toate statele membre cu privire la Acordurile de Parteneriat și la programe, precum și provocările-cheie pentru fiecare țară.

În ceea ce privește România, pot să spun că sunt mulțumită că discuțiile privind Acordul de Parteneriat, precum și cele legate de Programele Operaționale pentru perioada 2014-2020, au condus la o imagine clară privind prioritizarea investițiilor, creșterea finanțărilor pentru cercetare și inovare, o abordare echilibrată a investițiilor în domeniul transporturilor și stabilirea unor obiective în conformitate cu țintele naționale pentru 2020 și cu recomandările din Semestrul European.

Am ținut să le reamintesc membrilor Comisiei parlamentare pentru Dezvoltare Regională de potențialul enorm de combinare a fondurilor ESI și a Fondului European pentru Investiții Strategice al Planului de Investiții. Din păcate, autoritățile locale și regionale nu reușesc întotdeauna să îl aibă în vedere. Tocmai pentru a ne asigura că statele membre valorifică cu adevărat această oportunitate, am anunțat că, împreună cu Vicepreședintele Jyrki Katainen, pregătim noi orientări referitoare la complementaritatea fondurilor, iar aceste orientări vor fi gata în perioada imediat următoare.

Fondurilor Structurale și de Investiții Europene (ESI) reprezintă o componentă importantă a investițiilor publice din UE pentru perioada 2014-2016, în medie de aproximativ 14 % din valoarea investițiilor publice totale, dar pot avea o pondere și de 70 % în cazul unor state membre.  Astfel, 454 de miliarde de euro din bugetul UE (637 de miliarde de euro în total cu cofinanțarea națională) vor fi investite în orașele și regiunile Europei în perioada 2014-2020, prin intermediul a mai mult de 500 de programe finanțate din fondurile ESI.

România a folosit integral fondurile europene alocate prin Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune

Astăzi, la Bruxelles, m-am întâlnit cu delegația Ministerului Fondurilor Europene din România, condusă de ministrul Aura Carmen Răducu.  Principalele teme de discuție au vizat situația implementării proiectelor din perioada de programare 2007-2013, finanțate prin Politica de Coeziune; prioritățile României pentru anul 2016, în vederea implementării cu succes a programelor din pe

Aura Carmen Raducu, to the left,  & Corina Creţu

Aura Carmen Raducu, to the left, & Corina Creţu

rioada 2014-2020 și includerea României în proiectul pilot privind dezvoltarea regiunilor.

În 2015, România a reușit să folosească integral fondurile europene alocate prin Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune. Implementarea proiectelor finanțate prin Politica de Coeziune din perioada de programare 2007-2013 în România, ca nou stat membru al Uniunii Europene, a avut un start slab, dar progresele au fost vizibile în a doua parte a perioadei. Aceasta am apreciat în special la întâlnirea de astăzi cu ministrul Fondurilor Europene din România.

La fel, sunt mulțumită de faptul că, în urma măsurilor propuse de Grupul de lucru pentru o mai bună implementare pe care l-am inițiat anul trecut, România a reușit să evite, în 2015, dezangajarea sumei de 1 miliard de euro, pe care țara a avut-o la dispoziție prin Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune. Grupul de lucru pentru o mai bună implementare a avut peste 30 de întâlniri cu autoritățile române în 2015, în urma cărora s-au stabilit planuri de acțiune pentru programele de Mediu, Transport, Competitivitate și pentru Programul Operațional Regional. Au fost identificate 80 de proiecte care urmează să fie fazate și ne așteptăm ca România să trimită la începutul acestui an mai mult de 40 de solicitări de modificare de proiecte, tocmai ca urmare a acceptării fazării. Totodată, Comisia Europeană a aprobat până în prezent 7 proiecte majore de transport retrospective sau alternative pentru România, în valoare de 776 milioane de euro, iar alte 5 proiecte din cadrul Programului Operațional de Transport, în valoare de peste 190 de milioane de euro, sunt în evaluare la nivelul Comisiei.

Acum, însă, este important ca România să aloce resurse financiare și umane necesare finalizării în condiții cât mai bune a programelor din 2007-2013 și demararea celor din perioada bugetară 2014-2020. La fel ca orice alt stat membru al Uniunii Europene care a experimentat pentru prima oară finanțarea europeană, România a avut nevoie de timp pentru a se adapta provocărilor. Cu toate acestea, rezultatele investițiilor realizate în țară în perioada 2007-2013, prin Politica de Coeziune, sunt bune. Au fost create peste 8.100 de noi locuri de muncă, dintre care mai bine de 600 în domeniul cercetării, iar mai mult de 1.250 de IMM-uri au beneficiat de granturi directe. Totodată, au fost îmbunătățite semnificativ infrastructura de transport și accesibilitatea, prin construcția a 124 de km de autostradă și reabilitarea a peste 900 de kilometri de drumuri naționale. Banii europeni au mai fost folosiți pentru modernizarea a 400 de spitale, școli și alte infrastructuri sociale, precum și pentru asigurarea de servicii la standarde europene în aceste domenii.

Tot la întâlnirea de astăzi cu delegația Ministerului Fondurilor Europene din România, am recomandat să se acorde atenție sporită demarării la timp a implementării noii perioade de programare 2014-2020, precum și să se stabilească mecanisme eficiente de monitorizare. Mai mult chiar, îndeplinirea condiționalităților ex-ante în domeniul achizițiilor publice, al managementului deșeurilor, al infrastructurii de sănătate și al Master Planului de transport este de maximă importanță pentru România. Iar elementele cheie care vor influența implementarea programelor noii perioade sunt nivelul de pregătire al administrației publice și buna guvernanță.

În final, sper foarte mult ca în scurt timp să fie demarat proiectul pilot pentru dezvoltarea regiunilor, propus recent de DG REGIO. Două regiuni din România, cea de Nord-Est și Nord-Vest, alături de alte două din Polonia, au fost incluse în proiect. Acesta care urmărește să identifice și să analizeze factorii care duc la decalaje sistemice în dezvoltarea regiunilor, precum și să găsească soluții pentru îmbunătățirea performanțelor acestora în privința folosirii fondurilor europene.

N.B.: Pentru perioada 2007-2013, Comisia Europeană a pus la dispoziția României, prin fondurile Politicii de Coeziune, 19,7 miliarde de euro. Alocările pentru perioada de programare 2014-2020 se ridică la 22,4 miliarde de euro prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune, la care se adaugă 106 milioane de euro prin Inițiativa pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Alte 8 miliarde de euro din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală sunt destinate dezvoltării sectorului agricol și zonelor rurale. Iar alocările pentru Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime sunt, pentru aceeași perioadă, de 168 de milioane de euro.

Sunt gata să mediez deblocarea programului de cooperare româno-maghiară

P027261000202-187842

Discutând cu Excelența Sa Bogdan Lucian Aurescu posibile soluții pentru deblocarea programului de cooperare transfrontalieră româno-maghiară

Săptămâna aceasta am încercat să rezolv o problemă sensibilă: programul de cooperare transfrontalieră româno-maghiară este blocat. Din această neînțelegere dintre guverne, cei care pierd sunt cetățenii de ambele părți ale graniței. Sunt fonduri importante care așteaptă să poată fi accesate pentru îmbunătățirea vieții acestor oameni. Acest program există și funcționează din 2007 iar scopul său este întărirea coeziunii sociale şi economice în zona de frontieră româno-maghiară.

M-am întâlnit săptămâna trecută cu d-nul János Lázár, Ministrul Fondurilor Europene din Ungaria, care a ridicat problema acestui program de cooperare aflat momentan în impas din cauza neînțelegerilor dintre cele două state membre. Iar ieri, pe 19 ianuarie, am primit vizita Excelenței Sale, d-l Bogdan Aurescu, Ministrul Afacerilor Externe din România. Ambilor le-am transmis dorința Comisiei de a vedea acest program deplin funcțional din nou.

Acest program a fost creat să vindece răni, nu să le adâncească.

La solicitarea mea, Directorul General Walter Deffa le va cere celor două state membre un calendar al activităților propuse de fiecare pentru depășirea impasului. Le-am sugerat celor două guverne să se întâlnească la nivel de miniștri pentru rezolvarea acestei probleme și m-am oferit să mediez, dacă va fi nevoie, această întâlnire.

Cred cu tărie că rivalitățile ,,istorice’’ pot fi depășite prin bunăstarea adusă de proiecte reușite, gândite și duse până la capăt împreună, români și maghiari, europeni înainte de toate!

Combaterea sărăciei trebuie să fie o prioritate pentru România

Corina Cretu, Rovana Plumb

Discutând cu doamna Ministru Rovana Plumb cele mai grave probleme ale României

M-am întâlnit vinerea trecută la Bruxelles cu doamna Rovana Plumb, Ministrul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice din România. Am avut o discuție intensă despre unele din problemele cele mai grave ale României, probleme de care doamna Rovana Plumb se ocupă și pe care Comisia Europeană le urmărește îndeaproape.

Am salutat preocuparea doamnei Ministru pentru categoriile sociale defavorizate din România și eforturile depuse de dumneaei pentru ameliorarea situației acestora.

Cu peste 40% din populație aflată la limita sărăciei și a excluderii sociale, România are de gestionat o problemă socială foarte gravă, iar fondurile de dezvoltare regională trebuie folosite cu prioritate pentru rezolvarea acestei probleme.

Am discutat și tragica situație a abandonului copiilor, România fiind țara cu cei mai mulți copii abandonați din Europa. În fiecare zi, în România este abandonat un copil. I-am amintit doamnei Ministru de politică foarte fermă a Comisiei Europene de încurajare a trecerii de la centrele de tip vechi (orfelinate, centre de plasament) la creșterea copiilor în case de tip familial. Din păcate, în România, în perioada 2007 – 2013 a continuat să se finanțeze din bani europeni construcția de centre de tip vechi, sub toate guvernările care s-au succedat.

Mă bucur că, în perioada 2014 – 2020 România și-a luat angajamentul, prin semnarea Acordului de Parteneriat, de a nu mai finanța construcția acestor centre de tip vechi, iar eu voi veghea personal ca această promisiune să fie respectată.

Corina Cretu, Rovana Plumb

Cu doamna Ministru Rovana Plumb la Bruxelles

Mi-am exprimat îngrijorarea față de faptul că nu avem nici la ora actuală o hartă a priorităților pe infrastructură socială. Am recomandat Executivului de la București să încurajeze o mai bună colaborare între Ministerul Muncii, Ministerul Dezvoltării și Ministerul Fondurilor Europene pentru ca această pre-condiție a accesării fondurilor în perioada 20014 – 2020 să fie îndeplinită.

Am încheiat această întâlnire cu convingerea că drumurile și autostrăzile sunt importante pentru România, dar la fel importantă trebuie să fie combaterea sărăciei.

 

Prioritatea zero pentru 2015

În 2015, vom face tot posibilul pentru a ajuta statele membre să investească fondurile regionale deja contractate.

Corina Cretu Walter Deffa

Cu Walter Deffa, Director General al Direcției Generale Politici Regionale

Am început săptămâna aceasta, și anul de muncă 2015, cu o întâlnire a grupului de lucru pe care l-am creat anul trecut pentru a ajuta țările cu o rată de absorbție scăzută a fondurilor europene: Bulgaria, Cehia, Croația, Italia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria.

La sfârșitul anului trecut, un număr considerabil de state membre au fost dezamăgite de decizia Consiliului European de a nu prelungi termenul-limită de eligibilitate pentru perioada 2007-2013 dincolo de sfârșitul lui 2015.

Ca român, cunosc foarte bine dificultățile pe care aceste țări le întâmpină în managementul fondurilor și, sufletește, le înțeleg dezamăgirea. Dar responsabilitatea mea principală este față de Politica de Coeziune.

Sunt convinsă că decizia Consiliul European este cea mai bună decizie care putea fi luată, atât pentru prezent, cât și pentru viitor. Așa cum am spus și în Parlamentul European, aici nu este vorba de acțiuni de caritate, de sprijin bugetar pentru regiunile mai sărace, ci de o politică de dezvoltare economică în toată regula, al cărei scop este să genereze creștere economică și să creeze locuri de muncă. Politica de coeziune oferă oportunități, dar cere în schimb multă responsabilitate.

Dar asta nu înseamnă că discuția se încheie aici. Din contră, mi-am asumat în scris promisiunea față de statele membre că voi face tot posibilul pentru a le ajuta să investească în 2015 restul de fonduri deja contractate și este o promisiune pe care țin să o onorez.

Le-am spus colegilor din Direcția Generală Politică Regională și Urbană că mă bazez pe ei pentru a-mi ține promisiunea. Le-am cerut să facă tot ceea ce ține de ei pentru rezolvarea acestei probleme și i-am atenționat că nu mă voi mulțumi cu un simplu diagnostic general.

Acest grup de lucru nu va fi unul de complezență. Nu va veni cu soluții de tipul „aceeași Mărie cu altă pălărie”.

Am de gând să nu las nicio posibilitate neexplorată, să examinez fiecare posibilă opțiune pentru a accelera finalizarea investițiilor din 2007-2013 în aceste opt țări.

Am scris deja guvernelor acestor opt state membre cerându-le părerea despre cum îi putem ajuta mai eficient. I-am solicitat directorului general să aducă oameni noi și bine pregătiți în unitățile geografice care se ocupă de aceste țări, să trimită echipe de experți pe teren și să îmi raporteze direct rezultatele la întoarcere.

Știu că acolo unde este voință, vom găsi și calea de a reuși. Vreau să asigur guvernele statelor membre că aceasta este prioritatea zero pentru mine în 2015 și mai vreau să le cer să mă sprijine în acest efort cu tot ce le stă în putință. Împreună putem contribui la bunăstarea a milioane de cetățeni europeni.

Aceasta este promisiunea mea pentru noul an. La mulți ani tuturor!

meeting

Zis şi făcut

Când am preluat funcția de Comisar European, am făcut o promisiune. În Parlamentul European şi în Comitetul Regiunilor, în fața unor membri îngrijoraţi că o posibilă întârziere în adoptarea programelor operaționale ar avea consecințe dăunătoare pentru țările lor, am făcut promisiunea că vom adopta cât de multe programe vom putea până la sfârșitul lui 2014.

Timp de trei săptămâni, eu și echipa mea ne-am concentrat asupra acestui obiectiv și astăzi, în timp ce aprobăm ultimele programe operaţionale înaintea mult-așteptatelor sărbători de iarnă, sunt mândră de ceea ce am realizat.

Am adoptat mai mult de 100 de programe operaţionale în luna decembrie!

Astăzi sunt deja adoptate 148 din cele 311 programe operaţionale pe care le-am primit. Dintre acestea, 130 sunt programe de investiții pentru creștere economică și creare de locuri de muncă, iar 18 sunt programe de cooperare teritorială. Aceste programe cuprind investiții ale Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) și ale Fondului de Coeziune (FC), însumând astăzi 132,4 miliarde de euro. Pentru 19 țări europene au fost adoptatea toate programele FEDR/FC (Franța, Luxemburg, Irlanda, Marea Britanie, Croația, Slovenia, Olanda, Slovakia, Malta, Cipru, Grecia, Estonia, Finlanda, Letonia, Belgia, Portugalia, Danemarca, Suedia și Lituania), iar pentru Germania și Polonia am aprobat majoritatea programelor.

Am mai făcut atunci promisiunea că nu vom sacrifica, de dragul vitezei, calitatea. Am onorat și această promisiune. Adoptarea unui program operațional este un proces lung și minuțios, gândit pentru a obține cele mai bune rezultate pentru cetățeni. Programele de investiție adoptate până acum sunt solide, consistente și îndreptate către viitor. Scopul lor este să crească competitivitatea economică, să susțină trecerea către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon și să multiplice investițiile în cercetare, dezvoltare și inovație. Cu toții suntem mândri de aceste programe care vor avea un impact substanțial în viaţa de zi cu zi a oamenilor.

Faptul că am adoptat 148 de programe până la sfârșitul anului este o realizare extraordinară de care suntem cu toții mândri. Vreau să subliniez cât de importantă a fost cooperarea fructuoasă cu autoritățile naționale cu care am dezbătut aceste programe.

Acest început bun mă face să sper că și anii ce vor urma vor fi la fel, dacă nu mai buni.

Nu vreau să închei înainte de a le mulţumi colegilor mei din Directoratul General Politici Regionale şi Urbane (pe câţiva dintre ei îi puteţi recunoaşte în fotografia alăturată). Efortul şi seriozitatea de care au dat dovadă în aceste ultime săptămâni au făcut posibil acest rezultat.

Corina Cretu Walter Deffa Mikel Landabaso Gabriela Fesus

Intenționez să mențin acest ritm și în 2015, pentru a putea începe să implementăm aceste programe în teritoriu cât mai repede, și intenționez să adun în acest mandat cât mai multe promisiuni onorate.

Vă doresc tuturor un sfârșit de an cu cât mai multe promisiuni ținute!

Bucureştiul de poveste: cum să creşti într-un an cât alţii în zece!

Cu mare bucurie am participat joi la conferinţa „REGIO – realizări şi perspective în regiunea Bucureşti – Ilfov”, organizată de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov (ADRBI).

Bucuria mea a venit din dubla mea calitate, de Comisar European pentru Politică Regională dar şi de bucureştean.

Ştiţi probabil că m-am născut în acest oraş. Mi-am petrecut în Bucureşti copilăria, anii de şcoală şi prima parte a vieţii profesionale. Am avut şansa să văd acest oraş transformându-se. Îmi amintesc, în mod special, momentul în care am început cu toţii să observăm impactul fondurilor UE de pre-aderare.

Toate clădirile noi, dar şi clădirile de patrimoniu restaurate, investiţiile in infrastructură, au schimbat faţa Bucureştiului.

Calea Victoriei, pe care am traversat-o venind către această conferinţă, are acum o pistă de biciclişti cu două sensuri, o pistă de biciclişti demnă de orice infrastructură de metropolă europeană. Aşa ceva ar fi fost de neimaginat acum câţiva ani – şi din cîte ştiu sunt şi acum bucureşteni cărora le vine greu să înţeleagă că o astfel de modificare a arterelor bucureştene este o schimbare de care vom beneficia cu toţii.

Avem acum oportunitatea, pentru perioada 2014-2020, să regândim planurile de mobilitate, combinând diferite mijloace de transport cu scopul de a reduce traficul de maşini şi de a creşte folosirea bicicletelor şi a unui transport în comun de calitate. Aceasta este ceea ce fac deja alte mari oraşe europene şi mi-ar plăcea să văd că Bucureștiu le urmează tot mai des exemplul.

Sinceră să fiu, prefer să văd oamenii muncind cu folos sau petrecând timp cu cei dragi decât pierzând timp preţios în ambuteiaje interminabile.

Corina Cretu BucurestiRegiunea Bucureşti-Ilfov este responsabilă pentru aproape un sfert din PIB-ul României. Începând cu acest an, este considerată o ,,regiune dezvoltată’’ în contextul politicii europene de coeziune. Ceea ce însemnă că este pe picior de egalitate cu alte mari capitale europene, precum Paris, Berlin sau Varşovia.

Am încredere că regiunea Bucureşti-Ilfov ar putea deveni un centru de excelenţă în România, motorul ei de creştere şi poate chiar un model pentru alte regiuni europene.

Dar regiunea Bucureşti-Ilfov nu poate face totul. Nicio regiune nu poate. Totuşi, se poate specializa în ceva ce face bine deja, cum ar fi de exemplu cercetarea ştiinţifică avansată şi inovaţia. Este remarcabil în acest sens centrul de fizică nucleară ELI-NP de la Măgurele, unde un număr important de companii ar putea începe deja să genereze creştere economică.

Mesajul meu pentru participanţi la această conferinţă a fost simplu şi direct: Avem fondurile. Acum avem nevoie și de proiecte.

Avem nevoie de proiecte bune pentru a obţine fonduri europene, mai ales în domeniile sprijinirii afacerilor, a mobilităţii urbane şi a incluziunii sociale.

Proiecte care să includă ce are mai bun de oferit această regiune. Proiecte care să încurajeze creşterea economică, crearea de locuri de muncă şi care să transforme viaţa de zi cu zi a noastră, a bucureştenilor şi a locuitorilor din jurul Bucureştiului.

Bucureştiul s-a schimbat enorm în ultimii 25 ani. Îmi doresc ca în următorii 25 să creştem cât alţii într-o sută!

Merg la vot

Corina Cretu European Parliament Dragi prieteni,

Începe un nou capitol în viața mea de om politic. Noile responsabilități, în cadrul Comisiei Europene, mă onorează și mă obligă. Prin tot ceea ce voi face, vreau să fac cinste ţării mele, să dovedesc că românii sunt capabili să facă față exigențelor unor astfel de demnități şi să contribuie la succesul procesului european.

Așteptările cetățenilor europeni sunt foarte mari. Venim după o criză economică și socială care a lăsat răni adânci. Ele nu se pot vindeca peste noapte. Trebuie să folosim toate instrumentele și resursele existente la nivelul Uniunii, dar și pe cele aflate la îndemâna statelor membre, pentru a relansa creșterea economică și pentru a reduce inegalităţile dintre Estul și Vestul continentului. Pentru asta este nevoie de solidaritate, de muncă asiduă şi mai ales de participare. Comisia Europeană nu poate de una singură să scoată pe nimeni din criză – fiecare dintre noi trebuie să pună umărul pentru a relansa economia europeană.

Același lucru este valabil și pentru România. Alegerea unui nou președinte este o oportunitate de a ne spune cuvântul în legătură cu viitorul pe care vrem să-l construim. Sper că fiecare dintre voi și-a făcut deja o opinie, a decis cu cine va vota. Sigur, democrația nu se reduce la vot, dar votul este instrumentul de bază al oricărei democrații. De aceea, mă aştept ca România să-şi exprime opţiunea pro-europeană printr-o participare cât mai largă la vot. Eu însămi am să merg să votez duminică dimineaţă, înainte de a decola spre Bruxelles.

Vă mulțumesc din suflet pentru încrederea voastră și pentru sprijinul pe care l-am primit din partea voastră în toți acești ani. A însemnat foarte mult pentru mine. Sper că mă voi bucura și de aici înainte de acest sprijin și de încrederea voastră.