Raspunsul Comisiei Europene despre situatia din Valea Jiului

Am primit raspunsul Comisiei Europene cu privire la posibilitatile si intentiile sale pentru imbunatatirea sigurantei muncii in industria miniera din România. Semnalul meu de alarma, in calitate de membra a Comisiei pentru Ocuparea Fortei de Munca si Afaceri Sociale a Parlamentului European, viza situatia critica din mineritul romanesc, asa cum a fost evidentiata de cele doua explozii din 15 noiembrie 2008, de la mina Petrila, in urma carora au decedat 13 mineri si alti 12 au fost grav raniti.

 

„Comisia deplange tragicul accident care a cauzat de curand un numar de decese si raniti printre minerii din România”, se arata in raspunsul scris al Comisarului pentru Munca si Afaceri Sociale, Vladimir Spidla. Reprezentantul Executivului european prezinta actele normative care stabilesc masurile de siguranta pentru prevenirea riscurilor profesionale, subliniind ca Romania a comunicat transpunerea acestor masuri in legislatia proprie si ca este de competența autorităților naționale sa aplice aceste norme. In raspuns se precizeaza ca „având în vedere gravitatea accidentului menționat de către distinsul membru și deoarece nu avem la dispoziție suficiente date, Comisia va contacta autoritățile române pentru a obține mai multe informații, inclusiv rezultatul eventualelor investigații și acțiuni desfășurate la nivel național de către autoritățile naționale de aplicare a legii”.

 

Consider salutara preocuparea Comisiei Europene pentru siguranta activitatii de exploatare miniera din Romania, care, dupa cum reiese din acest raspuns, este reglementata in conformitate cu standardele europene. Din pacate, in vreme ce in Uniunea Europeana accidentele mortale in minerit sunt, de o buna perioada de timp, rare exceptii, in Romania ne confruntam aproape anual cu un bilant tragic de vieti omenesti. Revine, asadar, autoritatilor romane responsabilitatea pentru respectarea normelor de siguranta a muncii in subteran, iar rezultatele anchetei, care este inca in curs, sper ca vor fi revelatoare pentru raspunderea celor implicati in activitatile soldate cu cele doua explozii de la mina Petrila.

 

Din pacate, raspunsul Comisiei Europene nu face deloc referire la posibilitatile de implicare in identificarea si punerea in practica a unor solutii pentru gravele probleme sociale si economice din Valea Jiului. Dupa cum aratam in intrebarea pe care am adresat-o, in aceasta zona persista un risc ridicat de noi accidente, de înrăutățire a stării economice a populației și de tensiuni sociale, fiind necesar un program complex de transformare socio-economică a intregii zone. E necesara o preocupare mai insistenta a autoritatilor locale, nationale si europene pentru ameliorarea conditiilor de munca din mineritul romanesc, dar si pentru contracararea saraciei din bazinul Vaii Jiului si diversificarea surselor de venit pentru o populatie dependenta de minerit, in contextul esecului evident al incercarilor de pana acum de reconversie profesionala.

 

Nu cred ca e normal sa ne amintim ca este o situatie grava in Valea Jiului numai atunci cand mor oameni, dupa care aceasta problema sa fie trecuta in uitare din nou. Voi aborda aceasta stare de fapt atat cu colegii mei din partid, cat si in continuare in fata institutiilor internationale, pentru ca nu putem sa inchidem ochii in fata greutatilor cu care se confrunta semenii nostri din aceasta zona, care ramane, in aceste conditii, un potential focar de instabilitate sociala.

 

De altfel, la nivelul intregii Europe exista o ingrijorare sporita fata de deteriorarea climatului social pe fondul crizei economice si financiare. In urma miscarilor de protest din ultima perioada, unele extrem de violente, din Bulgaria, Letonia, Lituania, Ungaria, Grecia si Islanda, pentru martie a si fost convocat un summit al liderilor tarilor UE. Acesta va fi consacrat identificarii de masuri rapide pentru a preveni revoltele sociale, in conditiile in care somajul e in crestere, iar guvernele recurg la reduceri drastice ale cheltuielilor bugetare.

Anunțuri

21 de gânduri despre “Raspunsul Comisiei Europene despre situatia din Valea Jiului

  1. Trebuie in primul rand o preocupare sporita a autoritatilor locale si nationale pentru imbunatatirea situatiei din zona si abia apoi dupa aceea sa ne bazam pe interventia externa…asta e una din problemele principale la noi in tara,sa asteptam ajutor (ceea ce e bine) dar sa nu facem nimic la randul nostru pentru a veni in intampinarea acestui ajutor…

  2. nu sunt cunoscator in problematica dar ar fi poate bine ca, dupa ce va consultati cu experti in domeniu, sa ridicati problema investitiilor in carbune curat.

  3. In Romania o sa fie cel mai rau . Ma refer la revoltele sociale de o violenta extrema care au loc in tot blocul balcanic si in europa de est. O sa fie exact ca la ,,Revolutia din 1989″,toate tarile vecine au rezolvat problema comunismului in pace si liniste prin dialog si revolutii de catifea. Numai la noi a fost nevoie de sange mult ,mult sange degeaba. Poate avem noroc si tata Ilici mai regizeaza ceva ,ca tot intra Miron Cosma in scena asa puternic in ultimele zile .
    Va fi greu , pentru ca daca in celelalte tari revoltele oamenilor simpli au la baza neincrederea in clasa politica considerata corupta la noi se mai adauga un factor , FOAMEA. Lumea moare de foame in Romania .

  4. Doamna Cretu, corect din partea europenilor, a te pronunta inainte de concluziile anchetei inseamna a specula pe marginea intimplarilor si responsabilitatilor.
    A sosit si momentul sa recunoastem esecul total al legii zonelor defavorizate, zonele defavorizate tot defavorizate au ramas. Imi aduc aminte ca i-am propus, ca idee, dlui Nastase initierea unui proiect de lege al zonelor emergente, il voi intreba astazi daca exista vreun progres.
    Oricit ne-am plia dupa limbajul politic, pina la urma va trebui sa punem problema transant si sec, pentru ca altfel ne-o vor pune europenii si ne vom face de ris. Care au fost cauzele esecului legii zonelor defavorizate in Valea Jiului? In afara unor firme care au profitat, nu prea multe ca numar, ce s-a intimplat acolo? Nu vor si oamenii de acolo sa faca si ei niste eforturi pentru a-si schimba situatia si asteapta sa primeasca de-a gata de la altii, ori organismele statului care trebuiau sa vegheze la reusita legii nu si-au facut datoria? Prin facilitati acordate in zonele definite ca defavorizate, statul roman a pierdut niste bani, teoretic in folosul oamenilor din zonele respective. Nu raspunde nimeni pentru esec? Parchetarii romanesti nu sunt in stare sa priveasca si altfel decit sunt directionati spre pixuri si termopane? Acolo unde statul a fost cu adevarat pagubit ei nu se uita? Pai poate reusiti sa ii faceti sa se uite, fiindca altfel statul o sa tot piarda bani ajutind in zadar, iar noi o sa tot deplingem noi explozii si explozii, putem sa ne facem de pe acum comentarii generice la care sa schimbam numai data.

  5. intrebarea de baza e nu daca vor fi bani mai multi in minerit, ca pot veni bani si de la UE, si de la Bucuresti, de oriunde. problema cea mare e ce se face cu acei bani. ca bani au mai fost investiti in minerit. si care au fost rezultatele – zero barat! nu s-a vazut nicio imbunatatire a sigurantei muncii in subteran. de ce? ma intreb cine are CURAJ sa faca o ancheta serioasa in valea jiului. ma refer la autoritatile statului, evident.

  6. @Andrei Bugeac:

    Aveti dreptate, nu putem astepta, vorba Instalatorului, sa vina altcineva sa dea cu matura in curtea noastra. Eu am tras acel semnal de alarma si pentru ca am dorit exercitarea unei presiuni din partea Comisiei Europene asupra autoritatilor noastre. Nu e deloc placut sa recunoastem acest lucru, dar o data cu incetarea monitorizarii europene dupa aderare in multe domenii de activitate a fost incetinit ritmul de adaptare la standardele europene.

    @toader:

    Multumesc pentru sugestie.

    @Tiberiu Bucur:

    Actiunea guvernamentala in directia imbunatatirii situatiei sociale trebuie sa aiba ca prima ratiune exercitarea unei datorii firesti fata de cetateni, abia apoi teama de eventuale revolte. Exista si la noi pericolul unor dezechilibre sociale, dar eu sper ca vom sti sa le prevenim.
    Cat despre regizat, nu inteleg despre ce vorbiti. Pacat ca sunteti tributar unor clisee mincinoase, altfel observatiile sunt foarte pertinente.

    @Instalatorul:

    Am exact aceeasi temere: nu cumva sa ne regasim in jurul aceluiasi subiect, peste ceva vreme, deplangand alte vieti strivite in mina. Doamne fereste!
    Ati atins cateva puncte foarte sensibile, care ar merita analizate fiecare in parte, pentru ca sunt posibilele cauze ale starii de fapt din Valea Jiului. Adoptarea formala a unor masuri, neurmata de efecte concrete in planul vietii oamenilor, preocuparea celor ce ar trebui sa vegheze la interesul comun pentru propria inavutire speculand contexte prielnice lor, mentalitatea de asistati a multor cetateni – sunt cateva elemente ale unui tablou reprezentantiv la nivel national, dar care are tusele puternic ingrosate in zone ca Valea Jiului.
    Dincolo de siguranta muncii in mina, problemele de acolo sunt mult mai grave si mai complexe, de aceea e nevoie de o strategie guvernamentala si de fapte concrete.
    In plus, in multe zone sarace ale tarii incep sa se intoarca acasa cei plecati sa lucreze in strainatate, ramasi fara locuri de munca din cauza recesiunii. Dupa o perioada de gratie in care consuma ceea ce au agonisit, ce se intampla cu ei daca nu isi gasesc de lucru nici in tara? Putem vorbi mult si bine despre cate judete ar trebui sa aiba Romania sau despre tipul de republica pe care il vrem. Dar nu facem decat sa fugim de problema fundamentala, care se amplifica si mai mult daca e ignorata: saracia oamenilor.

    @Dan Gheorghe:

    Asa este, s-au aruncat bani, foarte multi bani in Valea Jiului. Poate ar trebui doua anchete. Pe langa cea privind cauzele accidentului, alta care sa vizeze buzunarele in care au intrat acei bani publici…

    @bursazvonurilor politice:
    Trebuie!

    Multumesc mult, numai bine!

  7. Vremea şi vrerea lui Ciocan s-au terminat

    Vine vremea Secerii!

    De vreo lună încoace, circa 90% din membrii Delegaţiei Permanente şi ai Biroului Executiv Judeţean Satu Mare nu mai vor să audă şi nu mai vor să-l vadă pe Gheorghe Ciocan în fruntea organizaţiei judeţene a PSD. Cu toţii îl acuză pe Ciocan de dictatură şi incultură, de primitivism şi analfabetism, de baronie şi mîrlănie. Deşi organizaţia judeţeană a PSD a obţinut cele mai bune rezultate din istoria sa atît la alegerile locale cît şi la cele parlamentare şi prezidenţiale, succesele nu se datorează în primul rînd preşedintelui Ciocan ci implicării ministrului şi deputatului Ioan Mircea Paşcu, a preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valer Dorneanu, coordonator al organizaţiei judeţene a PSD, şi a numeroşi lideri şi activişti de la nivel judeţean, din oraşe şi comune, precum şi concursului presei locale. În ce priveşte prestaţia şi prestanţa lui Ciocan este sugestiv că la alegerile locale PSD a pierdut postul de primar şi majoritatea în consiliul local al comunei natale Certeze, iar la alegerile generale la Certeze şi la Negreşti Oaş au fost înregistrate cele mai reduse prezenţe la vot şi cele mai slabe rezultate din judeţ. Ori, cînd nici în comuna natală şi în oraşul adoptiv nu te bucuri de respect şi de audienţă înseamnă că ai intrat în comă politică. Conform unor sondaje realizate de presa locală, PSD a pierdut în municipiul Satu Mare atît la alegerile locale cît şi la cele generale datorită prestaţiei şi imaginii de ceară a lui Ciocan, care nu a fost agreat de zona intelectuală şi de tineret. La alegerile locale, Ciocan a adus deservicii PSD şi prin lansarea cu mare întîrziere a candidatului partidului pentru Primăria municipiului Satu Mare, întîrziere datorată ambiţiei sale ascunse de a candida pentru această funcţie autoflatîndu-se că ar fi singurul candidat român ce-l putea învinge pe candidatul UDMR. Şi-a comandat chiar un sondaj de opinie, care l-a creditat cu doar 3% (trei la sută!) din opţiunile de vot ale sătmărenilor pentru primăria municipiului reşedinţă de judeţ, astfel că i-a trecut pofta de a deveni primar de Satu Mare. Şi-a fixat pe urmă drept obiectiv pentru alegerile locale cîştigarea cu orice preţ a funcţiei de preşedinte al Consiliului Judeţean, trecînd pe planul doi alegerile pentru primării, îndeosebi pentru municipiul Satu Mare, dar a eşuat şi în acest proiect datorită grabei cu care a încheiat un protocol local cu UDMR. Astfel că după ce, din cauza lui, candidatul PSD n-a intrat în turul doi, datorită acestui protocol încheiat cu UDMR pentru a-şi satisface ambiţiile sale oşeneşti, românii au pierdut pentru prima oară Primăria Sătmarului, pentru cîştigarea căreia au fost reprezentaţi în finală de candidatul PNL Radu Bud, acesta fiind învins de candidatul UDMR Iuliu Ilyes. Majoritatea colegilor de partid îi reproşează lui Ciocan că şi-a folosit funcţia şi relaţiile de partid doar pentru ascensiunea şi îmbogăţirea sa şi a clanului său. Desconsiderarea totală a colegilor de Delegaţie Permanentă şi de Birou Executiv Judeţean a dovedit-o cu o săptămînă în urmă cînd a semnat declaraţia de la Cluj împotriva fondatorului PSD, Ion Iliescu, fără să se consulte şi să fie mandatat de aceştia. La Bucureşti a declarat însă că nu a semnat această declaraţie şi că liderii reformişti de la Cluj l-au păcălit întrucît nu i-au citit declaraţia. Ambele afirmaţii sînt minciuni sfruntate întrucît rezumatul declaraţiei a fost prezentat tuturor participanţilor şi a semnat-o cu mînuţa proprie. Ciocan a încercat să joace însă, ca întotdeauna, la două capete, respectiv atît cu gruparea Năstase cît şi cu gruparea Iliescu, dar se pare că de data asta s-a desconspirat şi i s-a înfundat. În ultima vreme Ciocan a afectat imaginea PSD atît la nivel local cît şi la nivel central prin afacerile şi scandalurile în care a fost implicat. În ce priveşte studiile declarate, Ciocan nu se găseşte pe nici un tablou de absolvenţi la Liceul Agricol din Livada, unde susţine că şi-a luat bacalaureatul, iar diploma sa de licenţă în ştiinţe juridice nu a fost văzută de nimeni la Prefectură sau la Ministerul Administraţiei şi Internelor, în perioada cît a fost prefect, şi nici la Consiliul Judeţean, unde exercită funcţia de vicepreşedinte din iunie 2004. Nici cartea sa de muncă nu a prea fost văzută de cineva pînă acum. Recent, au apărut în presa centrală, respectiv în ultimul număr al Academiei Caţavencu, dezvăluiri privind afaceri de sute de miliarde de lei ale lui Ciocan şi ale ginerelui său cu benzină şi motorină de la RAFO Oneşti (prin firma Imperial Oil a lui Corneliu Iacubov), cu îndiguiri şi ecologizări de cursuri de apă din bazinul hidrografic Transilvania (cu concursul fostului ministru al Mediului şi Apelor, Ion Aurel Ilie) şi cu minele de cărbune din Valea Jiului. La ora actuală există mai multe sesizări şi chiar dosare la Poliţie şi la Parchet privind unele afaceri veroase ale clanului Ciocan.

    Mai poate un asemenea ciocoi să rămînă preşedintele organizaţiei judeţene a PSD? Organizaţia de bază

  8. sa vedem ce scrie despre ciocan chiar gnv ziarul condus de colegul sau actualul senatorul valer marian in 18 ianuarie 2005 :Un Ciocan la disperare

    La mare disperare după articolul supraintitulat “Vremea şi vrerea lui Ciocan s-au terminat”, (încă) preşedintele organizaţiei judeţene PSD Satu Mare, Gheorghe Ciocan, a convocat ieri Biroul Executiv Judeţean cu speranţa că acesta îi va cînta în strune. Numai că o parte dintre membri nu au dat curs invitaţiei sale iar majoritatea celor prezenţi i-au dat de înţeles că ar trebui să-i lase în pace ca să-şi vadă de idealurile social-democrate, iar el să-şi continue afacerile cripto-comuniste. Mai mulţi vicepreşedinţi şi-au declarat intenţia de a se autosuspenda, iar un vicepreşedinte primar de oraş şi-a anunţat chiar demisia din toate funcţiile de partid. În sprijinul lui Ciocan au sărit doar gunoiul comunist Chirilă Gherman din Turţ şi primar cînd bozgoraş cînd românaş Ioşcuţă din Pişcolt. După ce a întinat idealurile nobile ale comunismului ca primar şi şef de CUASC la Turţ înainte de 1989 şi după ce a îngropat PSD Turţ la ultimele trei ediţii ale alegerilor locale, la care a pierdut fără drept de apel postul de primar, Chirilă Gherman s-a simţit dator să fie solidar cu Ciocan pentru că în ultimii ani l-a uns inspector zonal de finanţe şi i-a săltat cele două fiice în funcţii mari în Sătmar, pe una secretar la Prefectură, iar pe cealaltă inspector în învăţămînt şi preşedinte a organizaţiei municipale PSD de femei. Cît despre primarul Ioşcuţă, acesta este disperat că trebuie să dea cu subsemnatul pentru nişte potlogării şi mişelii făcute sub acoperirea lui Ciocan. Cert este că organizaţia PSD Satu Mare a ajuns la clocot mare şi că dacă lui Ciocan nu i se pune punct şi de la capăt se va produce o mare scindare care se va concretiza în primă fază prin demisia a şase dintre cei 13 consilieri judeţeni şi prin retragerea a cel puţin zece primari. Profitînd de ocazie, sesizăm Parchetul, Poliţia şi serviciile speciale că preşedintele Ciocan s-a exprimat într-un cerc restrîns că poate angaja rackeţi ucraineni cu 5-10.000 de parai pentru lichidarea unor ziarişti incomozi de la Gazeta de Nord-Vest şi Informaţia Zilei. Avertizăm că noi sîntem pregătiţi şi că vom face uz de drepturile conferite de instituţia legitimei apărări

  9. Doamna Cretu, dumneavoastra ati facut ceea ce trebuia sa faceti, dar nici cu o floare atit de mindra ca dvs. nu se face primavara romaneasca in Europa. Iar eu nu mi-as fi permis sa comentez altfel decit am comentat daca nu as fi avut incredere si stima pentru dumneavoastra. Si mai este ceva: trebuie ca Romania sa devina, nu doar scriptic ci si faptic, a 7-a tara europeana (daca nu ma insel), adica o tara situata cum ar veni in biroul permanent european, ca sa ma inspir din organigramele partidelor, adica o tara al carei cuvint sa conteze si sa nu existe nici o problema in care Romaniei sa nu i se ceara opinia. Asta incepe si cu comportamentul nostru de acasa, nu doar cu efortul europarlamentarilor. Imi aduceam aminte de un sfat scris mult timp pe fiecare carnet de elev: respecta-te si vei fi respectat si de ceilalti. Sa incepem sa ne respectam ca tara , facindu-ne ordine in ograda proprie si vom fi respectati si de Europa.

  10. Exact, doamna Cretu, ati sesizat foarte bine ceea ce cred si anume ca poate in cazul succesului, macar acolo, al legii zonelor defavorizate, poate ca acest accident nu s-ar fi produs. Fiindca sucesul unei astfel de legi ar fi schimbat acolo mentalitati si atitudini, atit printre mineri cit si printre manageri (principalele posibile cauze ale accidentului, o cauza pur tehnica ori una tinind de ghinionul de a fi mai multe intimplari simultan avind o probabilitate mai mica). Minerii, traind o altfel de viata in zona, ar fi fost mai atenti la propriul comportament de munca, iar managerii ar fi fost mai atenti la conditiile de lucru. Eu cred ca intre numarul de accidente de acolo si starea zonei exista o strinsa legatura. Pina la urma, accidente si explozii in minerit se petrec si in SUA, unde conditiile sunt altele, la noi este ingrijorator numarul lor.

  11. Speram ca raspunsul Comisiei Europene despre situatia din Valea Jiului sa fie altul.
    Daca ne lasam pe seama autoritatilor locale si nationale,slabe sperante ca situatia se va schimba.
    Am scris pe blogul meu un articol despre accidentul de la mina Petrila si am transmis condoleante familiilor indurerate.Am fost surprinsa cand am vazut ca foarte multi oameni au fost alaturi de mineri si familiile lor,unii au scris mai multe despre ce se intampla acolo si si-au exprimat speranta ca se va afla cine-i vinovatul.
    Voi adauga acest raspuns la articolul meu despre mineri.
    Multa sanatate si ma bucur sa aflu ca europarlamentarii romani fac mai multe pentru Romania decat politicienii care ne conduc aici.
    Toate cele bune,Corina.

  12. Pingback: Condoleante familiilor minerilor morti in accidentul din mina Petrila « my heart to your heart

  13. Pingback: Mesaje de condoleante pe blogul meu « Supravietuitor’s Blog

  14. @toader: Multumesc si aici pentru includerea in acea categorie. Am retinut si critica, desi nu sunt intru totul de acord cu ea.In ceea ce priveste observatia despre locul pe care ar trebui sa-l ocupe Romania, am sa va dau un exemplu. In institutiile europene suntem inca foarte departe de a avea atatia romani angajati cati s-ar cuveni sa fie proportional cu locul 7, dupa dimensiuni, al tarii noastre. La Parlamentul European, sper ca se va remedia situatia dupa alegerile din vara. Vom avea, in continuare, si un comisar – sper sa reusim sa obtinem, totusi, un post mai important decat multilingvismul. Dar problema aceasta a reprezentarii romanilor trebuie rezolvata si la nivelul angajatilor din institutii, dar si la acela al cresterii influentei si rolului nostru ca tara membra a UE prin actiunile factorilor politici nationali. Numai cu o deplasare periodica la Consiliul European a capilor executivului nu se face politica la nivel european.Referitor la Valea Jiului, indiferent de concluziile acestei anchete in curs, ar trebui sa se puna, cred, la modul serios problema legaturii dintre starea generala a Vaii Jiului si aceste accidente.
    @g1b2i3 si supravietuitor: Va multumesc inca o data pentru interesul vostru pentru acest raspuns al Comisiei si va impartasesc dezamagirea pentru lipsa sa de reactie la problemele social-sconomice din Valea Jiului, pe care le-am semnalat in intrebarea scrisa. Eu sper ca din toamna, cand isi va incepe mandatul noua Comisie Europeana, aceasta sa aiba o componenta si un program mai orientate spre noile state membre. Depinde, insa, foarte mult de noi sa ne facem cunoscute problemele si sa insistam pentru rezolvarea lor intr-un cadru mai complex si mai eficient de masuri, care, in acest moment, cred ca depasesc puterile noastre proprii.

  15. Raspunsul Comisiei Europene este un raspuns diplomatic.
    Din curiozitate, as dori sa vad toate masurile dispuse la nivelul inspectiei muncii, in urma producerii unor evenimente deosebite.
    Transpunerea legislatiei UE la nivelul tarii nostre ar putea avea efectul scontat, numai in momentul in care controlul respectarii legilor ar fi eficient.
    Nu inteleg de ce pe site-ul ministerului muncii sau al inspectiei muncii, nu se regasesc macar anunturi oficiale, legate de evenimente produse in tara. Asistam doar la „povesti” jurnalistice, care nu se stie cui folosesc.
    Cum se poate avea acces direct (in limba romana) la documente emise de catre comisariatul european pentru munca si afaceri sociale ? Aceste documente nu pot fi prezentate oficial, in Romania, prin site-ul ministerului muncii, cu posibilitati de copiere ? Pot fi utilizate drept materiale de instruire a lucratorilor.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s