Pentru modelul european al Universitatii „Babes-Bolyai”

Am primit cu tristete invitatia colegilor europarlamentari Csaba Sogor si Kinga Gal de a participa, in 11 februarie, la conferinta “Memento 1959″, organizata la Parlamentul European cu ocazia implinirii a 50 de ani de la infiintarea Universitatii “Babes-Bolyai”, prin unificarea universitatilor “Babes” si “Bolyai”. In preambulul manifestarii, cei doi organizatori vorbesc despre “comemorarea” uneia din cele mai mari drame ale maghiarilor din Romania, precizand ca universitatea separata in limba maghiara ramane una din aspiratiile principale ale acestei comunitati.

Consider ca este cel putin regretabila aceasta maniera de abordare a trecutului uneia din cele mai prestigioase si mai reprezentantive institutii de invatamant superior din Romania, precum si de a readuce in discutie, profitand de aceasta aniversare, teza separarii pe criterii etnice intre romanii si maghiarii din Transilvania. Nu pot sa nu constat ca acest eveniment se inscrie intr-o suita ampla de manifestari si luari de pozitie in Parlamentul European ale unor reprezentanti ai comunitatii maghiare din Romania, care, in mod constant, prezinta distorsionat relatiile interetnice din tara noastra si pledeaza pentru segregarea minoritatii maghiare.

Universitatea “Babes-Bolyai” ofera un model de performanta academica reprezentantiv pentru beneficiile spiritului multicultural si ale multilingvismului ce stau la baza activitatii acestei institutii de invatamant superior care oglindeste intr-o maniera atat de armonioasa diversitatea umana si culturala a vestului Romaniei. In forma sa actuala, cu cele patru linii de studii – romana, maghiara, germana si studii iudaice – organizate in programe universitare complete (licenta, masterat, doctorat), Universitatea “Babes-Bolyai” este o expresie a ratiunii, a cooperarii si a dialogului.

 

A proslavi un trecut izolationist si conflictual pe criterii etnice, marcat de rani dureroase de ambele parti, romana si maghiara, inseamna, in contextul actualului proces de integrare, un atentat la profilul european si multicultural al acestui simbol al reconcilierii romano-maghiare care este Universitatea “Babes-Bolyai”.

Anunțuri

12 gânduri despre “Pentru modelul european al Universitatii „Babes-Bolyai”

  1. Corecta pozitia! Nu mai demult de citeva zile dl. sef de la UDMR (scuze nu ii retin numele,, e vorba de domnul care seamana cu Lenin) baga gaz pe foc incercind sa incite spiritele cum ca, daca UDMR nu mai e in Guvern, o sa apara tensiuni inter-etnice in Romania. Acest domn este unul din politicienii iresponsabili maghiari care incita pe fata cetatenii Romaniei pe baze etnice. Ce sa mai zicem de dl Presedinte al Ungariei care acum doua zile ii spunea lui Basescu ca el sprijina autonomia teritoriala a ungurilor din Romania, dar , atentie, in ‘limitele Constitutiei Romaniei’. Pai asta e un fel de dubla negatie, pentru ca, daca dl presedinte al Ungariei ar fi citit-o cu atentie ar fi vazut ca Romania este stat unitar.

  2. Capete înfierbântate… Poate îi tentează pe cei doi europarlamentari legile segregaționiste și un nou apartheid. După diktatul de la Viena, elita intelectualității ardelene, în frunte cu Lucian Blaga, s-a autoexilat (a se citi s-a refugiat) la Sibiu. După re-revenirea Ardealului la România, profesorii maghiari nu au fost epurați potrivit criteriilor etnice. Ci, la fel ca și cei români, pe criteriul apartenenței la PCR. Dacă ne aruncăm o scurtă privire în statistici, constatăm că profesorii maghiari deveniseră, din oportunism, în proporție de peste 80% membri ai PCR. În timp ce Lucian Blaga se ascundea de securitate în subsolul fostului cămin Avram Iancu, aproape de UBB, abia fiind scăpat de închisoare la intervențiile lui Mihail Ralea, iar Bartolomeu Anania, student la medicină, era asediat de clasa muncitoare (a se citi masele de manevră maghiare care sperau să „recupereze” Clujul) în același cămin, profesorii maghiari se instalau în casele confiscate ale românilor. Ca student la UBB, am participat la BCU la conferințele medicului Anania. Nu s-a prevalat de calitatea sa bisericească, ci a venit ca fost student al UBB. Cu numele de mirean Valeriu Anania. Le recomand celor doi colegi ai tăi, Corina, să citească Luntrea lui Caron și memoriile intelectualului Anania. Prin multiculturalism, Andrei Marga a venit cu o idee nu europeană, ci derivată din civilizație și cultură autentică. Pentru că Andrei Marga este un Intelectual și un Profesor. Ideea de deschidere și de acceptare a alterității trebuie să prevaleze fanatismului și discriminării. Ca fost student al UBB în perioada tulbure a anilor ’90 aș avea multe de spus. Prefer să tac…

  3. Agresivitatea ungureasca este politica de stat, dupa cum se poate vedea din declaratiile presedintelui Ungariei ca sprijina aspiratia la autonomie a ungurilor din Romania.
    Din interior Marko Bela contesta intr-o declaratie de azi caracterul national unitar al statului roman.
    La Bruxelles europarlamentari ce reprezinta teoretic Romania actioneaza pentru denigrarea ei si formarea unei imagini trunchiate despre pretinsa discriminare a maghiarilor din Romania.
    Fara sa pomeneasca nimeni despre deznationalizarea romanilor din Ungaria al caror numar a scazut de 10 ori in ultima suta de ani, deci au fost decimati la propriu.
    Nici macar un reprezentant simbolic in parlamentul de la Budapesta nu au, cum au toti minoritarii din Romania.
    Si vin sa ne dea lectii de europenism acesti sovini?
    Felicitari pt aceasta reactie prompta, ferma, dar echilibrata!

  4. Cateva date despre romanii din Ungaria, aceste probleme de ce nu le-a ridicat mai clar Basescu, iar ne-au pus la zid cu autonomia si conducatorii nostri nu pot sa contraatace aparandu-si conationalii? La UBB incearca de ani de zile sa bage zazanie si sa rupa universitatea dar profesorii si studentii maghiari nu sustin nici ei ideea separarii. Foarte bine ca ati luat atitudine, politica pasilor marunti pe care o aplica e foarte periculoasa!

    În Ungaria trăieşte o comunitate românească formată din aproximativ 25-27.000 de membri (această cifră fiind susţinută de liderii organizaţiilor româneşti), în timp ce statisticile oficiale ungare, publicate în urma recensământului populaţiei prezintă numărul etnicilor români ca fiind mult mai mic: după naţionalitate circa 10.740, iar după limbă maternă circa 8.730.

    Explicaţia faptului că o comunitate care, la începutul acestui secol, număra pe teritoriul actual al Ungariei aproximativ 200.000 de persoane, a scăzut atât de drastic, se datorează procesului de asimilare şi maghiarizare forţată la care au fost supuşi românii, ca de altfel toate celelalte minorităţi din această ţară, atât din partea guvernelor interbelice, cât şi a celor comuniste şi succesoare căderii regimului în 1989.

    Cei 27.000 de etnici români trăiesc în prezent răsfiraţi pe aproape întreg teritoriul Ungariei de astăzi, divizarea şi împrăştierea fiind un fenomen care se desfăşoară şi astăzi într-un ritm alarmant.

    Comunitatea greco-catolică a românilor din Ungaria, care cândva număra în jur de 150.000 de membri, a fost cea mai afectată de procesul asimilării forţate. În prezent, aceştia sunt maghiarizaţi în proporţie de 98-99%.

    Biserica Greco-Catolică din Ungaria a constituit ţinta prioritară a procesului de deznaţionalizare, materializat în dispariţia acesteia şi înlocuirea sa de către Biserica Greco-Catolică Maghiară, o creaţie artificială a autorităţilor ungare, ce avea ca obiectiv principal maghiarizarea românilor.

    Astfel numărul parohiilor a scăzut îngrijorător şi, deşi statul maghiar numeşte aceasta „asimilare naturală”, se poate observa caracterul forţat al acestui proces, fie şi prin simpla analizare a cifrelor statistice.

    Reprezentarea în Parlament a minorităţilor din Ungaria constituie în continuare un element de dispută politică care nu şi-a găsit încă rezolvare.

    În Legea privind minorităţile naţionale şi etnice s-a făcut referire la subiectul utilizării numelor tradiţionale în art. 12 în care a fost prevăzut dreptul minorităţilor de a folosi numele tradiţionale, urmând a fi înregistrate ca atare în actele de identitate.

    Cu toate acestea, autorităţile ungare practică sistematic înscrierea numelor românilor cu grafie maghiară în absolut toate documentele de identitate (certificate de naştere, buletine de identitate, carnete de note, foi matricole, diplome de studii, etc.). Singurele nume scrise până de curând în limba română erau cele de pe crucile din cimitire.

    La această situaţie se adaugă faptul că minoritatea română suferă încă de „complexul de a fi român”, la autorităţile locale înregistrându-se puţine cereri pentru înscrierea de nume pur româneşti.

    În ce priveşte folosirea limbilor minorităţilor în administraţia publică locală, Legea minorităţilor naţionale şi etnice stipulează, la art. 52, pct. a şi b că:

    „Reprezentanţii minorităţilor pot folosi limba maternă în Adunarea Naţională”;

    „Reprezentanţii minorităţilor au dreptul de a folosi limba maternă în cadrul reprezentanţelor administraţiei locale”.

    Cu toate că legea conţine aceste prevederi, autorităţile locale nu le aplică, argumentând prin faptul că populaţia minoritară (în speţă, cea română) nu mai cunoaşte suficient de bine limba maternă, dovedind mai multă uşurinţă în folosirea limbii maghiare.

    În datele statistice ungare este folosit termenul de „Şcoala generală pentru minoritatea română”, realitatea demonstrând că aceste unităţi de învăţământ reprezintă, de fapt, şcoli frecventate şi de etnici români.

    Aceste şcoli generale funcţionează în următoarele localităţi: Aletea, Apateu, Bătania, Bedeu, Cenadul-Unguresc, Jula, Chitighaz, Lokoshaza, Micherechi, Otlaca-Pustă şi Săcal.

    În nici una dintre aceste şcoli nu se foloseşte limba română la predarea tuturor materiilor din programa de învăţământ, doar în câteva unităţi se predau în limba română ştiinţele naturii, geografia şi desenul. În plus, sunt alocate săptămânal 1-2 ore de limba şi literatura română.

    Se remarcă faptul că programa nu prevede pentru etnicii români funcţionarea nici măcar a unei unităţi de învăţământ la nivel primar, gimnazial sau liceal, cu predare integrală în limba română, deşi acestea ar putea funcţiona în cel puţin 2-3 localităţi: Micherechi, unde etnicii români reprezintă peste 87% din cei circa 3.000 de locuitori, Chitighaz, cu o populaţie românească de aproximativ 70%, şi, mai ales, Jula, unde există aşa-zisul liceu românesc „Nicolae Bălcescu” şi în care, în ciuda faptului că majoritatea elevilor sunt etnici români, se predau în limba maternă numai geografia şi ştiinţele naturii.

    De altfel, cu diferite prilejuri, liderii marcanţi ai comunităţii româneşti au exprimat opinia potrivit căreia, în actuala situaţie, şcolile în care învaţă etnicii români nu contribuie cu nimic la cultivarea elementelor specifice ale identităţii naţionale româneşti, procesul de asimilare fiind atât de intens, încât în multe familii de etnici români nu se mai vorbeşte limba maternă, iar tradiţiile şi obiceiurile specifice nu se mai respectă.

    Deşi cadrul legal permite înfiinţarea de şcoli şi desfăşurarea învăţământului în limba română, se constată o lipsă de voinţă din partea Autoguvernării româneşti, care este de fapt şi de drept un organism administrativ al statului maghiar.

  5. Declaratiile presedintelui Ungariei si ale liderului UDMR Marko Bela sunt, intr-adevar, revoltatoare. Primul declara raspicat de fata cu presedintele Romaniei ca va sustine in continuare aspiratia pentru autonomie teritoriala a maghiarilor din Romania, iar al doilea contesta, iarasi, caracterul national al statului roman. Ignorand un trecut pe care pe buna dreptate il evoca Agnosticus si un prezent foarte precis conturat in comentariul semnat „Romanii din Ungaria”, ingnorand acestea asadar iata ca asistam la o campanie concertata pentru a impune o solutie secesionista pe criterii etnice. Conferinta de care vorbeam e doar una din multele actiuni propagandistice, organizate la Bruxelles mai ales de Tokes Laszlo. In aceasta seara au loc dezbateri pe tema drepturilor minoritatilor, in plenul Parlamentului, si imi voi spune punctul de vedere in aceasta privinta.

    Va multumesc pentru comentarii, numai bine!

  6. @agnosticus

    ce bine ar fi, Calin, sa nu taci, pentru ca experientele tale merita sa fie cunoscute. Noi, cei din Regat, nici nu avem habar ce inseamna cu adevarat pericolul maghiar, in timp ce voi, putinii ardeleni care ati ramas cu adevarat in arena luptei de ide, – si imi permit sa spun asta pt ca vad ce portocaliu a devenit aproape totul acolo, portocaliul politic fiind acum un semn al tradarii de neam, dupa parerea mea, – stiti foarte multe pe care ar trebui sa le spuneti in gura mare. Te rog, Calin, vorbeste despre UBB, chiar as vrea sa stiu ce e cu adevarat acolo!

  7. Corina, cu tot respectul pe care ți-l port, nu pot ignora trecutul. Uitând trecutul, riscăm să-l repetăm. Iar bunicii mei nu ar fi tocmai bucuroși să fie fugăriți prin păduri de hoardele horthyste. 1941. România. Transilvania. Ardeal. Și nici nu ar fi tocmai încântați să-și găsească fiul cel mare spânzurat de poarta casei. S-a întâmplat. Și, ironia soartei, soțul surorii mele este maghiar. Cetățean român. Iar tatăl cumnatului meu, mergând la sora lui în Ungaria, a fost tratat ca „țigan român”. Asta e realitatea. Maghiarii de aici sunt tratați ca persoane de rang secund în țara de dincolo de Tisa. Când liderii maghiarimii din Ardeal, orbiți de ură, le vor spune celor de aici cum vor fi tratați în Ungaria „mamă”, atunci îmi voi scoate pălăria și voi spune: „În sfârșit, se recunoaște o stare de fapt!”

  8. Stai că nu cred că am priceput… ei vor să aibă o universitate maghiară(adică numai în limba maghiară)? Asta-i chiar culmea… parcă până acum vroiau să fim uniţi… să fim o comunitate… sau mi s-a părut mie… nu ăsta ar trebui să fie idealul românilor şi ungurilor din Transilvania? Pentru că altfel nu văd cum ne-am înţelege… pentru că cu idei de autonomie şi universităţi separate nu cred că mergem pe drumul cel bun… ceea ce trebuie să facem este să facem totul împreună… să învăţăm… să muncim… să trăim împreună…nu? sunt eu prea idealist? Ce crezi Corina?

  9. @Agnosticus:

    Ignorarea trecutului dureros si a unui prezent deloc favorabil romanilor din Ungaria vine din partea radicalilor maghiari. Ma tem ca nu m-am facut suficient de bine inteleasa. Ca salajeanca la origini, stiu foarte bine ce rani adanci a lasat teroarea horthysta in Ardeal. Culmea e ca tot calaii sunt cei care dezgroapa trecutul! Astfel de extremisti pun in pericol orice proiect de reconciliere romano-maghiara.

    @Maria Barbu:

    Din pacate, Maria, ai dreptate. In general, in tara nu sunt discutate astfel de probleme grave si ne pierdem timpul cu nimicuri de senzatie care vin si trec, fara sa fim atenti la politica pasilor marunti pe care o aplica, in mod consecvent, extremistii maghiari.

    @Nea Costache:

    Multumesc frumos. Le multumesc tuturor celor care m-au nominalizat pentur acest concurs.

    @instalatorul:

    Asa am gandit si eu o clipa aseara, in timpul dezbaterii din Parlamentul European. Doar ca nu trebuie lasata fara raspuns o asemenea obraznicie.

    @Dacy:

    Pana nu de mult invocau Europa si standardele europene pentur a-si sustine revendicarile exagerate. Iata ca acum cand au drepturi peste media europeana, incearca sa obtina sprijin ascunzandu-se dupa teorii autonomiste – mai bine pe criterii etnice, decat pe criteriul subsidiaritatii, care e aplicat cu succes in UE. De fapt, e o politica de izolare, dupa cum ai remarcat, care nu face deloc bine nici armoniei interetnice, nici comunitatii maghiare in sine. Vedeti in ce stadiu de inapoiere au ramas judetele din centrul tarii, transformate in feude ale unor politicieni radicali.

  10. Aşa e … pentru că până la urmă politicienii, radicali sau nu, sunt de vină… pentru că nu cred că baciul István sau tanti Judith din vârful dealului vor sau ştiu măcar cei aia autonomie.. sau ceva din ce vorbeşte Markó Béla, pentru că el este cel mai radical dintre toţi, din câte am văzut eu… pentru că pe majoritatea oamenilor nu-i interesează aşa de mult unde trăiesc(adică în ce ţară, regiune autonomă sau nu) atâta vreme cât au ce pune pe masă… părerea mea… că aşa ar face nişte oameni normali la cap…
    Este vine politicienilor care nu realizează nici acum că utopia lor cu autonomia ar trebui lăsată la o parte şi ar trebuie să se axeze pe probleme mai uşor de rezolvat… ca de exemplu pe convieţuirea cât mai armonioasă a românilor cu etnici maghiari în zonele unde aceştia locuiesc… nu numai unde sunt majoritari…
    Sper să se trezească la realitate şi discuţiile de genul acesta să nu mai trebuiască să mai existe! 😀

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s