Drepturile femeilor in Afganistan

In cadrul dezbaterilor din Parlamentul European despre situatia drepturilor omului in Afganistan, am avut urmatoarea interventie:

 

A oripilat si a revoltat intreaga lume civilizata vestea ca in Afganistan e pe cale sa intre in vigoare o lege care permite tratamente discriminatorii si degradante pentru femei in familie si in societate. „Noua lege pentru familia afgana”, dupa cum se intituleaza actul normativ, interzice femeilor sa refuze sa intretină raporturi sexuale cu sotii lor, sa paraseasca domiciliul familial fara acordul sotilor si da barbatilor toate drepturile cu privire la pastrarea copiilor, la divort si la mostenire.

 

Consider ca legiferarea unei asemenea umilinte contravine flagrant agendei pe care o promovam in Afganistan. Cu atat mai mult cu cat, in acest timp, majoritatea statelor NATO au anuntat, in urma Summit-ului aniversar de la inceputul acestei luni, suplimentarea participarii lor la efortul de stabilizare a Afganistanului. Desigur, dimensiunea militara a prezentei internationale in aceasta tara este foarte importanta, poate chiar determinanta. Dar cred ca e momentul sa ne punem problema intăririi componentei civile a acestei prezente. Nu este vorba doar de investiţiile in infrastructuri, foarte importante de altfel, ci de un proiect mult mai complex – modernizarea societatii afgane. Cred ca este cazul sa ne intrebam pentru cine construim scoli, cata vreme fetele afgane sunt discriminate si nu li se permite sa aiba acces la educatie.

 

Noua societate afgana nu trebuie sa fie o replica a societatilor occidentale. Dar nici nu putem sa inchidem ochii la abuzuri si la incalcari ale drepturilor omului, in numele respectarii identitatilor culturale locale. Poate ca ar avea un efect pozitiv daca si mai multi tineri afgani ar fi scosi din mediul acela si educati in tarile noastre, pentru a inţelege ca, in ultima instanta, sistemele noastre de valori morale nu sunt atat de deosebite si ca nu este vorba despre o ciocnire a civilizatiilor.

 

Inainte de toate, insa, cred ca institutiile europene, atat de implicate in pacificarea si reconstructia Afganistanului, au datoria de a transmite presedintelui Hamid Karzai protestul lor ferm fata de continutul acestei legi care incalca flagrant angajamentele democratice ale puterii de la Kabul si spiritul cooperarii acesteia cu Occidentul.

Anunțuri

9 gânduri despre “Drepturile femeilor in Afganistan

  1. Acest proiect de lege este, intr-adevar, sinistru. Dar, sincer, as fi mai interesat de o dezbatere referitoare la drepturile femeilor din Republica Moldova, mai ales in lumina ultimelor evenimente: femei arestate si violate de militieni. Sunt revoltat ca aceste acte de monstruoase nu revolta si nu oripileaza „lumea civilizata”, nici Parlamentul European, nici Consiliul de Ministri.

  2. Mi se pare o lege foarte cruda. Eradicarea discriminarii femeii trebuie sa devina scopul real al tuturor guvernelor, din orice societate moderna!

  3. D-na Corina Cretu, va multumesc pt. raspuns, eu nu v-am criticat (UE, Republica Moldova), cititi analiza lui Ion Cristoiu in cotidianul Jurnalul National, retoric imi da mie dreptate.

    Dar am vrut sa zic cu totul altceva.
    BLOGUL MRU SI A LUI ILIESCU A AJUNS LA CATAVENCU.

    http://stirea.wordpress.com/2009/04/24/catavencu/

    http://catavencu.ro/vineri_24_aprilie_blogul_cu_cea_mai_multa_informatie_adunata_de_kgb-7505.html

    ps. doamna Cretu, va invit la mine pe blog sa comentati.

  4. sorry ca tot revin off topic, corina cum comentezi acest clasament?

    Europarlamentarii români obţin punctaje bune la prezenţă, dar unele mediocre la activitatea parlamentară. Unul singur (Silvia-Adriana Ţicău) reuşeşte să obţină nota maximă, acordată în funcţie de prezenţă, luarea cuvântului, întrebări scrise şi rapoarte, în timp ce şapte dintre ei (Titus Corlăţean, Sorin Frunzăverde, Iuliu Winkler, Roberta Anastase, Cătălin-Ioan Nechifor, Daciana Sârbu şi Rovana Plumb) primesc zero.

    La mijlocul clasamentului eurodeputaţilor români îi regăsim pe Sebastian Bodu (PD-L, locul 603 în clasamentul general), pe Daniel Dăianu (PNL, 649), Monica Maria Iacob-Ridzi (PD-L, 709), Adrian Cioroianu (PNL, 745, care şi-a încheiat mandatul în aprilie 2007), Corina Creţu (PSD, 772).

    În ultima treime a clasamentului eurodeputaţilor români se află Ioan Mircea Paşcu (PSD, 790), Vasile Dîncu (PSD, 815, care şi-a încheiat activitatea în decembrie 2007), Rovana Plumb (PSD, 842), Daciana Sârbu (PSD, 849).

  5. Pingback: Ce te recomanda pentru a fi politician? « Oana Niculescu-Mizil

  6. 1- Hristos a inviat Corina
    2- este vorba de o alta cultura. Coranul spune ca femeie e supusa barbatului (ca si Biblia) insa religia este mult mai importanta in Afganistan. Coranul este inspiratia pentru legislatia afgana si nu stiu cum outem schimba asta asa curand. este vorba de o mentalitate care a traversate secolele si nu te poti astepta ca aceasta sa se schimbe in cativa ani.
    Iar forta nu este cea mai buna solutie… schimbul cultural poate sa ajute dar nu pe termen scurt

    o zi buna si un weekend placut
    john

  7. @Cristi:
    Dupa cum am incercat sa va tin la curent, exista o preocupare tot mai mare a UE fata de situatia din Moldova. Incepand de azi, o misiune a Parlamentului European se afla la Chisinau, timp de trei zile, pentru informare si analiza a situatiei. In ultimele zile, la Chisinau s-au aflat, pe rand, premierul ceh Topolanek si inaltul reprezentant al UE pentru politica externa, Javier Solana. Luni si marti se vor intalni ministrii de externe din tarile Uniunii Europene si inteleg ca Romania va pune in discutie toate actiunile agresive ale Moldovei, inclusiv cel mai recent gest ostil al regimului comunist, de a respinge propunerea facuta de tara noastra pentru postul de ambasador in Republica Moldova. Refuzul acordului de numire a unui diplomat cu experienta lui Mihnea Constantinescu tradeaza, din pacate, lipsa de dorinta a partii moldovene pentru reluarea comunicarii intre cele doua state pe caile diplomatice uzuale si pentru normalizarea relatiilor bilaterale. Voi reveni pe acest subiect pe care-l urmaresc cu maxim interes, inclusiv in ceea ce priveste marturiile despre incalcarea drepturilor omului la care faci referire in comentariul tau.

    @mihaella1:
    Din pacate, Mihaela, se intampla discriminari ale femeilor pretutindeni in lume, intr-o masura mai mare sau mai mica. Nu putem sa ne mandrim nici ca in Romania avem o situatie complet roz din acest punct de vedere. Cred ca e nevoie de un efort constant, de lunga durata, asa cum a fost de-a lungul istoriei cand a fost vorba de drepturile femeilor.

    @Ovidiu:
    Felicitari pentru blog! Din pacate, in ultima vreme nu am reusit sa mai comentez asa cum as fi dorit pe alte bloguri, e o perioada destul de aglomerata, dar promit ca atunci cand timpul imi va permite sa revin cu comentarii si pe celelalte bloguri.

    @neinfectat de comunism:
    E a doua intrebare binevenita in ultimele zile. Apreciez foarte mult aceasta schimbare de ton si stil. La prima, legata de munca de europarlamentar, am incercat un raspuns in editorialul pentru Amos News din aceasta saptamana, fara pretentia de a fi epuizat subiectul, asa ca voi mai reveni.
    In ceea ce priveste acest ”clasament”, trebuie sa marturisesc ca am fost dezamagita cand am vazut cu cata aviditate s-a aruncat presa romaneasca asupra unor cifre vehiculate anapoda, fara a exista o minima preocupare pentru a mai verifica macar dintr-o sursa informatia respectiva.
    Mai intai, vreau sa precizez ca ”topul” nu e rezultatul unui studiu, ci provine de pe un blog al unui fost asistent parlamentar al unui membru italian al Parlamentului European. E vorba, asadar, de o evaluare subiectiva, nu de una profesionista a activitatii europarlamentare. Cat de serioasa a fost initiativa s-a vazut din faptul ca blogul a fost inchis dupa ce a facut putina valva, scopul balacaririi la gramada a unor parlamentari si a laudarii altora fiind atins: http://blog.parlorama.eu/fr/
    Dar nu neg dreptul oricui de a intreprinde un asemenea demers. Din pacate, acesta a avut la baza criterii absolut cantitative, ajungandu-se la rezultate hilare. Un exemplu: acum a intrat in atentia mass-media, fiind citat de presa din Europa, un nume usor necunoscut pana si noua, europarlamentarilor, al unui coleg britanic, aflat in varful ierarhiei interventiilor scrise in plen. Am intrat din curiozitate pe pagina lui de pe site-ul Parlamentului European. Era vorba, de fapt, de intrebari scrise catre Comisia Europeana, de fapt, nu de intervenii scrise in plen. Din 2005, Robert Kilroy-Silk, caci asa se numeste eurodeputatul respectiv, nu mai luase deloc cuvantul in Parlamentul European, dupa 7 interventii in primii doi ani ai mandatului. In schimb, a depus 1844 (!!!) intrebari scrise catre Comisia Europeana, de 1 sau 2 randuri fiecare, in conditiile in care de regula acest instrument al activitatii parlamentare presupune o anumita rigoare, argumentatie si gravitate, pentru a nu pune Comisia Europeana in situatia de a se ocupa de lucruri mai putin relevante! Numai in 6 aprilie a adresat 32 de intrebari catre Comisie. Iata cateva exemple:
    – „What are the Commission’s predictions for the political stability of Ukraine?”
    – „What knowledge does the Commission have of the Chinese cyber espionage network codenamed Ghost Net?”

    – „Is the Commission aware if any pistachios from the Sefton Farms in California, alleged to be infected with salmonella are on sale in the EU?”

    E clar un hiperactivism fara rost, dincolo de dreptul oricarui europarlamentar de a recurge la asemenea instrumente. Conform unei asemenea viziuni pur cantitative, cine face zece lucruri nesemnificative e mai activ decat cineva care face unul si bun, iar cine e prezent mereu dar e complet inactiv e mai ”eficient” decat cineva care vine la trei sedinte din patru si munceste efectiv, ocupandu-se de lucrurile esentiale.

    Delegatia europarlamentara a PSD a pus la dispozitia publicului romanesc un ghid al activitatii europarlamentare, care poate fi accesat la: http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_14152/Ghid-pentru-evaluarea-activitatii-europarlamentarilor.html

    @Oana Niculescu Mizil:
    Draga Oana, cred ca intreaga mea activitate de pana acum, preocuparile mele pentru cateva din grijile majore ale compatriotilor mei si faptul ca nu pot sa fiu indiferenta fata de suferinta si raul care macina vietile multor oameni – iata cateva din lucrurile care cred ca ma recomanda pentru a fi om politic. Mult succes!

    @Ioan Bistriteanul:
    Impartasesc acelasi sentiment de revolta.

    @McGogoo:
    Adevarat a Inviat!
    Asa e, nu putem ignora influenta religioasa extrem de puternica asupra vietilor musulmanilor. De aceea e nevoie de un schimb cultural constant, cu bataie lunga in timp, asa cum propuneam si eu in interventia mea.

    Va multumesc pentru preocuparea fata de aceste subiecte si va doresc o duminica placuta!

  8. Este revoltator si este bine sa luam act de aceste asa-zise legi. Ce putem face pe plan intern in Afganistan, ce putem face pt populatia din Afganistan? Cam putine cred si asta pt ca este greu din punct de vedere diplomatic, suveran si cultural sa schimbi aceste aspecte, indiferent de sanctiunile care se pot impune.
    Un singur lucru cred ca este posibil, in opinia mea, si anume sa oferim protectie cetatenilor afgani care solicita acest lucru in tarile UE.
    As dori sa trag un semn de alarma insa cu privire la protectia acordata de statul roman cetatenilor afgani care solicita azil in Romania. Ce se intampla cu cei care sunt respinsi? Care este politica statului roman in ceea ce priveste persoanele care nu primesc o forma de protectie?
    Probabil sunt tolerati pe teritoriul Romaniei dar nu au nicun alt drept; nu au dreptul la asistenta medicala, asigurari medicale, dreptul la munca, dreptul de a avea un document, dreptul de a incheia un act juridic de orice fel, nu au nicun drept in concluzie.
    Si atunci intrebarea care se pune este: care este diferenta dintre Romania – stat membru UE – si Afganistan, in situatia in care ambele restrang, limiteaza, interzic si nu acorda anumite drepturi esentiale oricarei fiinte umane?
    Si aici nu vorbim doar despre cetateni afgani dar si despre cetateni (inclusiv familii monoparentale, femei singure) din Iran, Irak, Somalia.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s