Actorii Revolutiei Romane, din nou alaturi

Principalii „actori” ai Revoluţiei Române din decembrie 1989 s-au întâlnit miercuri pentru a-şi aduce aminte de cele mai „fierbinţi” momente care au marcat, în urmă cu 20 de ani, căderea regimului Ceauşescu.

Discuţiile au început cu un moment de reculegere în memoria eroilor din decembrie 1989.

În cadrul dezbaterii intitulate „Revoluţia din decembrie – certitudini şi controverse”, politicieni, istorici, analişti dar şi foştii preşedinţi ai României au evocat principalele evenimente care au marcat pentru totdeauna viaţa românilor, chiar dacă nu întotdeauna schimbările tranziţiei au fost şi benefice din punct de vedere social.

La unison, participanţii au fost de acord că Revoluţia Română nu poate fi considerată ca fiind o lovitură de stat, pentru că s-a manifestat din toate punctele de vedere, cu cauze şi efecte, ca o revoltă populară declanşată pe fondul nemulţumirilor create de regimul totalitar.

„În ţările din jurul României a avut loc o revoluţie de ‘catifea’, dar la noi nu a fost posibil. În ciuda unor intenţii, un complot care l-ar fi înlăturat pe Nicolae Ceauşescu ar fi fost benefic pentru ţară, pentru că ar fi fost evitate sacrificiile de vieţi omeneşti”, a argumentat fostul preşedinte Ion Iliescu, preşedinte al Institutului Revoluţiei din decembrie 1989, organizator al manifestării.

rev 1

El a criticat tendinţa „unor nostalgici şi veleitari” de a deturna sensul Revoluţiei şi de a jigni memoria celor care şiş-au sacrificat viaţa pentru libertate, prin afirmaţii potrivit cărora „Revoluţia ar fi fost un complot sau o lovitură de palat care a fost confiscată de un grup de nomenclaturişti”. „Revoluţia Română a fost punctul critic în care neşa adus imobilismul unui sistem opresiv, a avut caracter spontan, a demolat structurile statului ca un trăznet, şi a încheiat un capitol dramatic al istoriei poporului român”, a spus Ion Iliescu care a pledat pentru continuarea cercetărilor de către specialişti pe tema evenimentelor din 1989.

Fostul preşedinte a mai spus că schimbările care au marcat căderea regimului comunist, şi care au confirmat, în ultimii 20 ani, veridicitatea Revoluţiei, nu pot fi contestate. „Dar în ce măsură au fostz aceste schimbări benefice pentru toţi, aceasta este o altă problemă”, a adăugat Ion Iliescu.

Despre momentele din fostul Comitet Central, de la televiziune şi altele, şi-a amintit cu emoţie un alt „actor” al Revoluţiei, fostul premier Petre Roman. Tot cu emoţie, el a dorit să precizeze că îşi aminteşte şi de faptul că Revoluţia a produs, imediat după declanşare, emoţie şi solidaritatea lumii occidentale faţă de români. El şi-a exprimat părerea de rău că, ulterior, au existat tot felul de aspecte care au denigrat evenimentele din 1989, între care „zecile de miii de miorţi de la Timişoara” – informaţie vehiculată de un post de radio, dar şi anumite imagini de la procesul Ceauşeştilor.

Petre Roman crede că astăzi Revoluţia nu este la fel de apreciată şi nici folosită ca un argument de ţara noastră în plan internaţional, în condiţiile în care aceasta a avut chiar o importanţă geostrategică. Prin comparaţie, Petre Roman şi-.a exprimat regretul că ungurii se mândresc cu Revoluţia din 1956 chiar dacă aceasta a fost presărată cu crime atroce iar liderul acesteia este comunistul Imre Nagy. El a pledat pentru o formulă consensuală în privinţa evenimentelor de la Bucureşti care să salveze măcar acum imaginea evenimentelor care au schimbat faţa României dar care au avut şi un important impact în plan extern

Istoricul Adrian Cioroianu a făcut un apel la revoluţionari şi cercetătorii IRR să lase deoparte discuţiile din faţa camerelor de luate vederi şi să lase mărturii concrete celor care sunt acum studenţi. Cioroianu a evidenţiat rolul important ca factor de echilibru avut în evenimentele din 19989 de Ion Iliescu care a împiedicat declanşarea unor conflicte civile. „Putem ajunge la concluzia că, în martie 90, aveam la Târgu Mureş un conflict îngheţat care a fost depăşit cu calmul şi echilibrul de care a dat dovadă preşedintele de atunci”, a argumentat istoricul.

Adrian Cioroianu a remarcat la rândul său influenţele geopolitice pe care leşţa avut Revoluţia Română în condiţiile în care, în timp ce România se bucura de libertate, „fosta Uniune Sovietică considera că ţara noastră a intrat în zona sa de influenţă după căderea regimului Ceauşescu”.

Chiar dacă a avut idei diferite de Ion Iliescu, fostul preşedinte Emil Constantinescu a subliniat că s-a aflat alături de acesta ca cercetător. Fostul preşedinte a spus de altfel că a apărut de mai multe ori alături de Ion Iliescu tocmai pentru că, în ciuda ideologiei diferite, a avut cu acesta un dialog firesc în care încărcătura politică a fost mereu respectată.

Emil Constantinescu a pledat pentru continuarea cercetărilor pe tema Revoluţiei pentru aflarea adevărului complet în legătură cu acele evenimente. De asemenea, el a arătat că adevărul despre Revoluţie trebuie delimitat de pedeapsa din justiţie.

Revoluţia Română a constituit pentru generaţia mea o oportunitate a vieţii noastre, care ne-a deschis posibilităţi şi şanse nebănuite. Nimeni nu ar fi crezut, acum 20 de ani, că ne-am fi putut implica în viaţa politică şi socială aşa cum am făcut-o, iar acum ne aflăm în faţa unor alegeri istorice în care avem posibilitatea de a trimite 33 de oameni să ne reprezinte la Bruxelles”, a declarat pentru AGERPRES europarlamentarul Corina Creţu.

Ea a subliniat că istoria a făcut ca, timp de decenii, România să fie exclusă din procesul decizional de la Bruxelles. „Şi iată că acum este foarte important, şi depinde de noi, să trimitem oameni care pot reprezenta interesele ţării. S-a vorbit la această reuniune despre patriotism şi despre oamenii care au ieşit în stradă în decembrie 1989, şi cred că ar trebui ca acest concept să-l readucem în viaţa noastra politică şi mai ales conceptul de patriotism economic, pentru că la Bruxelles există o concurenţă foarte mare în legătură cu resursele care se alocă statului. Şi este important ca viitorii europarlamentari să facă un front comun pentru a apăra interesele cetăţenilor români dincolo de apartenenţa noastră politică”, a subliniat europarlamentarul PSD.

Au mai fost prezenţi, între alţii, revoluţionarii Cazimir Ionescu, Dumitru Dincă, Radu Ciuceanu, Gelu Voican Voiculescu, Octavian Ştireanu, Răzvan Theodorescu, istorici, analişti, jurnalişti. AGERPRES/(Cătălina Matei)

Anunțuri

Un gând despre “Actorii Revolutiei Romane, din nou alaturi

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s