Fonduri, justitie si campanie

Intamplarea, ma tem ca numai intamplarea face ca principala tema de discutie a debutului de campanie electorala sa fie una „europeana”. In vreme ce ne lansam candidaturile pentru europarlamentare, ne-am trezit cu sabia taierii fondurilor europene deasupra capului. Unii nu si-au revenit nici acum din socul acestei vesti, de parca ea ar fi picat din senin, in vreme ce altii s-au grabit sa o exploateze in folos politic, ignorand evidentele.

Joia trecuta, Parlamentul german a adoptat o rezolutie prin care cere UE sistarea fondurilor europene pentru Romania, din cauza deficientelor din justitie, reprosand tarii noastre ritmul reformelor si stadiul combaterii coruptiei. Anterior, aparusera informatii potrivit carora Comisia Europeană adoptase un memorandum intern care propunea conditionarea imprumutului de 5 miliarde de euro destinat Romaniei de progresele in reforma Justiţie si in lupta anti-coruptie. Informatiile privind blocarea fondurilor europene pentru Romania, respectiv conditionarea imprumutului in urma raportului de evaluare al Comisiei Europene din iulie vin pe fondul incertitudinilor provocate de criza economica. Confirmarea temerilor actuale referitoare la banii europeni ar determina o agravare periculoasa a crizei economice si a efectelor sale in plan social.

In acest context, nu mi s-a parut deloc linistitor faptul ca ministrul Justitiei a tinut sa ne asigure ca singura sanctiune formal stipulata pentru eventuala incetinire a performantelor in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare este nerecunoasterea hotararilor instantelor noastre in statele membre ale Uniunii Europene si ca aceasta clauza poate fi activata pana la sfarsitul acestui an. Asa cum preciza si ministrul Catalin Predoiu, este vorba despre singura sanctiune formal stipulata. Ceea ce nu inseamna deloc ca sunt excluse alte tipuri de sanctiuni. Exista si un precedent foarte aproape de noi: anul trecut, Comisia Europeana a blocat Bulgariei fonduri europene insumand 800 de milioane de euro, din care ulterior a retras definitiv 220 de milioane de euro, restul banilor ramanand blocati, din cauza masurilor insuficiente luate impotriva coruptiei. Conform motivatiei oficialilor europeni, decizia a fost luata pentru protejarea intereselor financiare ale contribuabililor europeni, inclusiv a celor bulgari. A fost pentru prima data cand un stat al Uniunii Europene a fost privat astfel de fondurile europene.

In ceea ce priveste Romania, in februarie anul acesta, a fost dat publicitatii Raportul intermediar al Comisiei catre Parlamentul European si Consiliu privind progresele realizate de Romania in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare. Mai intai, trebuie precizat ca acest Mecanism a fost instituit la 1 ianuarie 2007, cand Romania a aderat la UE, pentru a sprijini tara noastra in remedierea deficientelor din domeniul reformei sistemului judiciar si al luptei impotriva coruptiei, precum si pentru a monitoriza progresele inregistrate prin intermediul unor rapoarte periodice. Raportul intermediar viza perioada scursa de la precedentul raport al Comisiei Europene, din iulie 2008 pana la 15 ianuarie 2009. Prima fraza din acest raport, dupa partea introductiva, este relevanta pentru continutul sau: „Ritmul progreselor consemnat in raportul Comisiei din iulie 2008 nu a fost mentinut”. Ca o impresie de ansamblu la momentul respectiv, pentru prima data Romania era mai criticata decat Bulgaria. Care fusese sanctionata cu putin timp inainte. Asadar, semnalul de alarma a fost tras inca din februarie. Criticile punctuale au vizat neadoptarea codurilor, deficitul de personal in justitie, blocarea de catre Parlament a anchetarii anumitor cazuri de coruptie la nivel inalt si situatia legislativa ambigua. Reprezentantii Comisiei Europene au subliniat atunci ca „problema fondurilor nu se pune acum. In vara vom avea un raport complet”. Mesajul a fost cat se poate de clar.

Dupa cum remarcam la acea vreme, dincolo de observatiile tehnice corecte, critica adusa de Comisia Europeana Parlamentului Romaniei era injusta si in afara practicilor democratice. Aratam ca sunt mii de dosare de care ar fi trebuit sa se ocupe DNA, si de care nu se ocupa si ca s-a facut din cazul Nastase o obsesie asupra careia este concentrata intreaga atentie din motive politice, iar in fundal marii corupti isi vad nestigheriti de treaba, fara ca atentia publica si a procuraturii sa se indrepte spre ei. La putina vreme dupa acel raport intermediar, de altfel, Parlamentul a si votat in favoarea inceperii urmaririi penale a domnului Nastase, la cererea expres formulata de acesta catre colegii sai.

Din pacate, concluzia mea de acum trei luni este confirmata de unele iesiri publice din aceste zile: „Ceea ce surprinde este identitatea unor puncte de vedere ale unora dintre “civicii” din Romania, politicieni interesati si cei care au intocmit Raportul. Ne exportam problemele, pentru a importa solutii convenabile unora de la Bucuresti„. 

In loc sa avem in al doisprezecelea ceas, o dezbatere onesta si constructiva pe o problema care ne afecteaza pe toti, asistam la schimburi de replici acide si la o vanare de vinovati, tardiva in raport cu problema sanctiunilor, dar binevenita pentru campania electorala. Lucrurile sunt, insa, evidente pentru orice om de buna credinta care a urmarit viata politica a ultimilor patru ani si jumatate: Monica Macovei, Daniel Morar, Laura Kovesi si, in cazul actualului cabinet, Catalin Predoiu – toate aceste nume sustinute de presedintele Traian Basescu au o legatura directa cu starea actuala a Justitiei romanesti. Asadar, responsabilitatea pentru esecul reformei in Justitie nu mai poate fi pasata, pentru ca este clar cine si-a asumat si a coordonat proiectul de reforma in acest domeniu in toti acesti ani. Presedintele Ion Iliescu a pus foarte bine degetul pe rana, acuzandu-i de ipocrizie pe cei raspunzatori de neadoptarea, in 2004, a Codului Penal, care, desi definitivat la acea vreme, a fost blocat de noua putere.  

In ceea ce priveste amenintarea cu sanctiuni ce planeaza asupra Romaniei, nu trebuie sa excludem contextul electoral european in care au loc aceste discutii si sensibilitatea contribuabililor fata de subiectele financiare, mai ales in conditiile actualei recesiuni.

Dar nici nu putem ignora faptul ca avem, cu adevarat, probleme care s-ar putea sa ne coste. Zilele acestea, a aparut o stire potrivit careia Romania risca sa piarda fonduri europene in suma de peste 10 milioane de euro, din cauza unor deficiente precum nerespectarea clauzelor contractelor, licitatii intarziate, calitatea slaba a lucrarilor incepute sau lipsa de bani pentru cofinantarea proiectelor. Reamintesc, de asemenea, ca, la finalul lunii trecute, inclusiv la nivelul Parlamentului European a fost ridicata problema fondurilor destinate Romaniei si Bulgariei. Riscam, asadar, sa ne indreptam spre momentul scadentei, aratandu-ne cu degetul in ciuda evidentelor si fara a ne mobiliza pentru o comunicare constructiva cu partenerii europeni, in vederea unei evaluari corecte a situatiei.

Anunțuri

4 gânduri despre “Fonduri, justitie si campanie

  1. Agentia de presa Erevan News a surprins urmatorul dialog intre candidata independenta EBA si candidata PD-L la europarlamentare, ex-ministereasa Monica Macovei, dialog purtat cu ocazia unei intalniri electorale comune si pe care-l redam, pentru informarea corecta a cititorilor nostri fideli:

    “-Vai doamna Monica, nici nu stiti cat de mult va admir! Abia astept sa ajungem amandoua la Bruxelles si sa ma invatati si pe mine cum sa delationez cu partenerii europeni.

    -Tu fato, ca prostuta mai esti! Nu te-a invatat ta’c’tu ca se zice relationez si nu delationez si ca la Bruxelles nu vom avea parteneri, ci colegi de camera, adica pe engleza “rumeitz”?

    -Vedeti doamna Monica, d’aia sunt eu fericita ca merg impreuna cu Dvs. Sunteti atat de desteapta cand editati fraze! Sunt sigura ca impreuna vom avea numai succesuri si ca “rumeitz” vor vrea sa vorbesc cu mine, nu ca tonomatele astea din tara.”
    A consemnat pentru Dvs.

    Vartan Vosganian

  2. Nu cunosc foarte bine problema codurilor, si de ce acestea inca sunt in discutie. Totusi, nu pot sa nu ma intreb, de ce UE nu aplica un set de norme in mod uniform tuturor statelor membre. Coruptie exista in toate tarile UE. Recent, o stire BBC informa despre coruptia la nivel inalt din Marea Britanie, unde mai multi membri ai parlamentului britanic au facut cheltuieli nejustificate din bani publici:

    http://news.bbc.co.uk/2/hi/uk_news/politics/8039273.stm
    http://news.bbc.co.uk/2/hi/uk_news/politics/8043447.stm

    Totusi, acuzatiile de coruptie pe care le arunca DNAul domnului Morar in ochii presei si la UE sunt apa de ploaie in comparatie cu acuzatiile de coruptie impotriva parlamentarilor britanici.

    De ce nu se sesizeaza UE in aceasta chestiune si nu cere Marii Britanii sa isi rezolve problemele de coruptie pina la o anumita data, altfel riscind sanctiuni? De ce doar Romania (si Bulgaria) sunt puse la colt si sunt tratate ca tari de mina a doua? De ce nu se ridica Monica Macovei sa condamne alte tari UE in care exista coruptie flagranta la nivel inalt, si e atit de vocala impotriva tarii sale?

    Am semnat niste acorduri, insa ele ar trebui sa reflecte principii aplicate de toate statele membre, nu doar de Romania.

  3. Marcus:
    Sunt atatea discrepante aparente si, de fapt, atatea similitudini intre candidatii PD-L incat nu ma mir ca apar bancuri pe seama lor.

    Diasporean:
    Si justitia italiana a facut obiectul a numeroase critici, ca sa nu mai zic de unele politici ale guvernului italian sau declaratii ale oficialilor de la Roma. Si totusi, inca nimeni in Europa nu a amenintat Italia asa cum ni se intampla noua. Ministrul de externe Cristian Diaconescu a avut o foarte buna declaratie ieri, cand a respins invocarea tarii noastre in dezbateri politicianiste din alte state ale UE, inclusiv in contextul evocarii unor masuri restrictive cu caracter populist. E campanie in toata Europa si asta se vede si din declaratiile lui Berlusconi, care respinge ideea de Italie multietnica, in conditiile in care imigrantii reprezinta o pondere semnificativa din populatie. Sau din declaratia acelui politician scandinav, care spunea ca voturile romanilor si bulgarilor n-ar trebui sa aiba ponderea pe care o au, pentru ca n-ar fi atat de inteligentii ca si nordicii. Asadar, aberatiile pot varia intre hilar si revoltator. Dar nu trebuie sa uitam ca avem si noi o problema, cata vreme oferim zone vulnerabile in care putem fi taxati.

    Daciana:
    Multumesc frumos. Multa energie si tie in campanie! Ne vedem maine, sper sa iasa bine..

    O seara buna tuturor!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s