Emisiune Antena 1 Cluj

Anunțuri

7 gânduri despre “Emisiune Antena 1 Cluj

  1. @neinfectat de comunism,
    Cum te scap un minut, cum te slobozi pe… mirişti, şi ţi-am spus să fi cu minte, dar, de unde nu-i…
    Zvonurile circulă cum că pe-de-lacheii tălică ar fi luat oareşce legături şi se ocupă cu nişte cestii ” demne ” de … denunţat naţiunii.. Dacă insişti, dezvolt şi ştii că eu dau nume.. Da Videanu, ce mai face ? zăusul primi toiag în dar, Athos ” sugerează ” nişte toiege pe spinare, între noi fie vorba le merită cu bonus de la biet bobor oropsit, nu-i aşe, bre ? Vezi tălică la eba aia de-şi zice ” atitudine ” că cică-i lumină Luxtenu bibilica şi-ar legaliza marihuana-n şcoli sărmana… acuma eu, care mă ştie-o ţară-ntreagă pentru că apăr şi militez pentru drepturile copiilor instituţionalizaţi, gândesc că duduca nu găndeşte… de unde bani să procure drogurile copilaşii, din furat.. sau limitele mneaei sunt… cum sunt, hm ?
    Ajunge pe azi, neinfectatule ? Meri în pace şi popas la coana Lenuş, poa ţi-a adus fo poză-două de la… Atena 😉 🙂
    zbogom, bre,
    Sibilla

  2. @ Corina Creţu

    Politicienii sunt de două feluri, unora le pasă, unora nu le pasă. Sigur, cele ce le voi spune, nu sunt pentru politicienii ca domnia voastră, pe care eu îi includ în categoria celor care le pasă. Am vrut să fac această precizare pentru a nu fi greşit înţeles.

    Am să merg şi eu pe puncte…

    1.
    Aţi identificat corect o problemă, anume că cetăţenii români de etnie maghiară au aceleaşi probleme ca cetăţenii români de etnie română şi alte etnii, probleme care ţin, în general, de faptul că cei aleşi nu-şi fac foarte bine treaba, atât cea „gospodărească”, de prin primării, dar şi cea instituţională de la administraţia prezidenţială, guvern, parlament, consilii…

    Aţi stabilit şi o soluţie, corectă din câte pot eu să-mi dau seama, aceea ca partidele politice să ajungă până în casa cetăţenilor maghiari ca alternativă a UDMR. Sigur, am ceva dubii că partidele politice reprezintă mai bine cetăţenii maghiari pentru că nici „majoritatea” română nu a scăpat de probleme, dar este totuşi o soluţie.

    Întrebarea, retorică, pe care mi-o auto-adresez este de ce întotdeauna politica vede problemele, stabileşte căile de implementare a soluţiilor dar, munca efectivă de a ajunge prin soluţie la rezolvarea problemei nu vine sub nici o formă. În fiecare campanie electorală din 1990 încoace poporul înghite raţiuni politice. Şefii de partide vin şi ne explică cum se bat ei cu problemele, cu reforma, cu tranziţia… acum cu criza, dar cum se face că niciodată problemele nu se rezolvă, deşi sunt corect identificate, corect diagnosticate, se stabilesc politici corecte de remediere… şi totuşi nimic? Probabil poate pentru că politicienii cu mapa îşi fac treaba, politicienii cu sapa nu şi-o fac.

    2.
    Din păcate Parlamentul României este plin de acei ţărani orăşeniţi despre care vorbea realizatorul emisiunii, oameni parveniţi intelectual. Nu vorbesc despre parvenirea socială, nu vorbesc despre câştigurile de mari averi, nu vorbesc nici măcar de colonia de 5000 de euro uncia dată peste mirosul de bălegar. Eu vorbesc despre cei care au ajuns oameni importanţi ai statului folosindu-se de subterfugii, păreri mereu asemănătoare cu ale şefului, pupături de mâini, serviciu credincios… Vorbesc despre oameni care nu au coloană verticală, care formează armata de yesmani din jurul şefului, care urcă pas cu pas până în vârf provocând luptele dintre alţii. Dar ajunşi sus nu se mai pot ascunde, li se vede ticăloşia, arivismul şi caracterul greşit. Ajuns sus apar asemeni acelor ţărani care se înjunghie la discotecă, care dau cu toporul în capul părintelui pentru că nu-i dă bani de băutură, ţăranul care la miezul nopţii mută gardul cu o jumătate de metru în curtea vecinului… Partea prostă este că aceşti oameni, o dată ajunşi sus, o dată descoperiţi, nu-i mai poţi îndepărta, ei stau acolo pe vecie, până la „moartea” lor naturală. Profesorul meu de matematică din liceu ne spunea că sunt mai multe tipuri de oameni, apoi înşira foarte multe cazuri, dar concluziona că este mult mai bine pentru cineva să fie prost şi să creadă că este deştept decât să fie deştept şi să se creadă prost. Nu ştiu însă cum funcţionează pentru societate acest principiu.

    Am recunoscut întotdeauna acest tip de oameni, prefecuţii care se comportă ca nişte şarlatani în societate folosindu-se de nebăgarea de seamă a unora. Am învăţat să-i ocolesc încă de pe băncile facultăţii. Aveam profesori cărora nu le stătea bine titlul universitar pentru că acel caracter infect reieşea permanent la suprafaţă, aveam şi alţi profesori care nu-şi doreau neapărat ca „funcţia să doboare gradul”, dar predau cu plăcere şi mulţumire sufletească.

    Cam aşa este şi în politică. Oamenii încrâncenaţi, care atacă furibunzi în încercarea de a depăşi micul lor statut real, sunt nişte farsori. Oamenii reali, cei care pun suflet, sunt împinşi pe linie moartă.

    Întrebarea adevărată este cum pot oamenii de bun simţ să îndepărteze pe cei care nu au bun simţ. Din păcate oamenii de bun simţ vor fi întotdeauna mai slabi.

  3. 1. Dacul liber nu a pierit.
    2. Felicitari pentru marsul triumfal prin Ardeal.
    3. Aveti un discurs rational si de un nationalism de bun simt, in traditia lui Avram Iancu si Barnutiu.
    4. Meritati mai mult decat un loc in Parlamentul European: respectul adevaratilor romani!
    5. Lupta continua! Nu sunteti singura!

    Cu amicitie dacica,
    Dacul liber

  4. @neinfectat de comunism:

    Nu stiu ce mai face Grupul de la Cluj, dar stiu ca in acel judet se reconstruieste o organizatie puternica si ca am intalnit acolo oameni seriosi, decisi sa faca treaba, asa cum sunt presedintele organizatiei judetene, Valentin Cuibus, vicepresedinta Lucia Suciu – primarul comunei Chinteni, Costan Morar – primarul Dejului, deputatul Cornel Itu si multi altii.

    @Sibilla:

    Multumesc pentru sustinere si iti doresc numai bine. Toiagul primit de la Athos de seful statului ne-a amintit multora de sceptrul care i-a fost inmanat lui Nicolae Ceausescu, in 1974, cand a depus juramantul de presedinte. Am avut primul presedinte cu sceptru din istorie, lucru observat cu ironie la acea vreme si de Salvador Dali, iar acum e cazul sa ne intrebam: chiar avem nevoie de un presedinte cu toiag, caruia-i place sa fie intampinat cu puneri in scena megalomane, cu mii de oi masate pe munti?

    @Bibliotecaru:

    Foarte interesante intrebari. Pentru prima, va rog sa vedeti si comentariul meu la postarea anterioara, unde ma refer mai pe larg la relatiile inter-etnice. Cat priveste esenta intrebarii, cred ca exista si cazuri in care oamenii politici lasa ceva bun in urma lor, deci nu se limiteaza doar la vorbe, diagnostic si incasat votul. Va dau un singur exemplu, pe care-l am la indemana: de la 1 iulie va fi majorat plafonul pentru medicamentele compensate in proportie de 90%, de la 600 la 700 de lei. Subventionarea cu 90% din pret este o masura impusa de PSD in programul de guvernare si de care vor beneficia cu 550.000 de pensionari mai mult decat in cazul subventiilor de pana acum, ajungand la 3,55 milioane numarul celor care vor beneficia de aceasta masura care vizeaza o lista de 650 de medicamente. Asadar, nu doar vorbim de protectie sociala, dar si incercam sa venim in sprijinul celor aflati in nevoie, dar carora le datoram foarte mult, caci ei au dus decenii la rand eforturile de dezvoltare a tarii.

    Iata inca doua exemple din zona sanatatii, mai ales ca am sesizat o puternica preocupare a oamenilor pentru calitatea actului medical. Romania e in varful clasamentului european la imbolnaviri de cancer, dar avem doar doua institute oncologice in tara, la Bucuresti si la Cluj. In toamna vor incepe lucrarile la al treilea institut, la Timisoara. De asemenea, luna trecuta Guvernul a adoptat un memorandum care prevede infiintarea unei retele de spitale regionale. Sunt numai cateva exemple care atesta, cred eu, ca exista oameni care incearca sa raspunda prin fapte asteptarilor oamenilor.

    Impartasesc opinia d-voastra despre parvenitii fara bun simt, care isi dau arama pe fata odata ajunsi in functii. Da-i omului puterea, ca sa-i cunosti caracterul, zice o vorba veche. E de datoria cetatenilor sa aleaga dintre oamenii cu bun simt si cu buna credinta, pentru ca, pana la urma, cei ajunsi la putere sunt oglinda celor care i-au votat.

    @forevergreen:

    Multumesc din suflet, te imbratisez si eu si iti doresc numai bine!

    @Dacul liber:

    Multumesc pentru aprecieri si pentru sustinere. Este important pentru mine si colegii mei sa stim ca oamenii sunt alaturi de noi si ca mesajul nostru este bine primit.

    Multumesc mult pentru comentarii, o zi minunata tuturor!

  5. @ Corina Creţu
    Departe de mine gândul că acţiunile politice nu există. Sunt absolut convins că, pe lângă compensarea medicamentelor (am înţeles că se vor compensa cele care aveau o compensare de 50% până la 90%, sau poate am înţeles eu greşit), pe lângă construcţia spitalelor, pe lângă înfiinţarea unor programe pentru cancer, pe lângă flori, gărduleţe, asfaltări şi multe, multe astfel de reuşite politice, problemele continuă să fie probleme, nu se rezolvă.

    Să vă dau un exemplu. Dacă un primar, sătul de reclamaţiile cetăţenilor, vine şi asfaltează cutare stradă, după o lună vine cineva de la apă şi o sparge undeva, apoi de la electrica, de la gaze… Astfel o şosea care ar trebui să fie garantată 7 ani este făcută sită într-un an. Politica rezolvă o problemă, cea a gropilor pe stradă, dar, după ce este rezolvată problema, ea revine la scurt timp în starea de nerezolvare.

    PSD a impus ministerului sănătăţii să subvenţioneze medicamentele cu 90%, iată un act lăudabil. Ce se întâmplă mai departe… ministerul eliberează şi el nişte hârtii, se fac planuri, se schimbă bugete, se operează schimbări, se informează farmaciile şi pensionarii vor avea un colac de salvare de care să se agaţe. Cam prin septembrie contravaloarea compensărilor se va da din ce în ce mai greu către farmacii până ce nu se va mai da de loc, că nu sunt bani. Farmaciile nu vor avea bani să achiziţioneze medicamentele, vor face sesizări, se vor răzvrătii, ministerul nu va avea de unde să le dea bani, deficitul bugetului consolidat se va încăpăţâna să tragă spre la finalul anului la 15% scădere economică şi nu cum fusese prognozat, cu toate „ieftinirile” domnului Boc obţinute prin funcţionarea guvernului la nivel de avarie, UE ne va mai tăia nişte bani pentru deficit excesiv… haos financiar, România va fi la un pas de intrare incapacitate de plată… Cei de la PSD îşi vor apăra compensarea atunci când premierul va spune că nu sunt bani, va fi un conflict…

    Sigur haosul nu este provocat de compensarea 90%.

    Apropo de spitale construite… un spital obişnuiot ca mărime şi utilat „de top” costă cam 100 de milioane euro, cel puţin aşa mi-au spus majoritatea celor pe care i-am întrebat.
    Domnul Nicolăescu a cheltuit mai mult de 300 de milioane pentru acel program de verificare a sănătăţii fără nici un beneficiu pentru populaţie, doar pentru Casa de Asigurări, oferindu-i acesteia o statistică pe un eşantion aproape naţional (eu nu am fost, să fac economie bugetară, deci procentul nu avea cum să fie 100%). Ştiţi ce concluzie a tras domnul ministru? Că sunt foarte mulţi cei care sunt susceptibili că vor avea diabet şi, drept consecinţă, a scos diabetul din gradul de handicap. Pentru că sunt mulţi bolnavi diabetul a devenit o boală mai uşoară, banală. Probabil şi cu cancerul se va întâmpla la fel când va mai fi un nou ministru de tipul domnului Nicolăescu…

    Eu despre aceste lucruri vorbesc, clasa politică face planuri minunate, foarte rar însă rezolvă lucrurile o dată pentru totdeauna. De ce? Pentru că în România este o bălmăjeală la nivelul politicii româneşti. De aceea este nevoie o definire doctrinară cât se poate de exactă, o doctrină care să definească nu numai tipul de proprietate ci şi cum interacţionează cetăţenii între ei, statul cu cetăţenii, totul la nivel de amănunt şi explicat pe baze filosofice. După o definire doctrinară la toate partidele, este nevoie de o negociere profundă şi reală între partide pentru a se obţine un plan pe termen mediu şi lung, pentru a nu se schimba totul din rădăcină de fiecare dată când se schimbă un guvern sau un ministru sau un director. Dar înainte de toate este nevoie de politicianul responsabil, matur, cu cuvânt de onoare. Ce face clasa politică?… se bălăcăreşte, se trimite la coafor, pipiţe, demagogi, politicianişti… nu aş vrea să repet chiar toate invectivele cu care politicienii se gratulează. Părerea mea este că acest comportament ar putea fi justificat doar de o imaturitate a copiilor de grădiniţă.

    Eu, simplu cetăţean cu o putere în stat egală cu un vot pe timp de alegeri, cum pot sancţiona real aceşti oameni politici? Pot să-i nu votez, dar dacă nu votez pe nimeni schimb eu real ceva, îi votează ceilalţi. Pot să votez pe cel pe care îmi place, dar nu pot face asta decât dacă acel cineva candidează uninominal în colegiul meu electoral. Constituţia spune că poporul este suveran în România, eu mă simt ca un pixel microscopic la un televizor imens care înfăţişează clasa politică… şi mă simt vinovat, dar mai ales neputincios.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s