Prioritătile toamnei în comisiile pentru Dezvoltare si Muncă

În aceste zile, pe lângă audierea noilor comisari, în cadrul comisiilor de specialitate ale Parlamentului European au loc discuții cu miniștrii suedezi, care prezintă prioritățile președinției semestriale a UE pe domenii.

Astfel, în Comisia pentru Dezvoltare, miercuri, vom avea un schimb de opinii cu ministrul suedez al Cooperării internaționale pentru dezvoltare, iar în cealaltă comisie din care fac parte, cea pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale, își vor prezenta agenda ministrul Sănătății publice și îngrijirii vârstnicilor, cel al Ocupării forței de muncă și ministrul Securității sociale.

În perioada următoare două vor fi temele prioritare pe agenda Comisiei pentru Dezvoltare: efectele crizei economice și financiare mondiale asupra țărilor în curs de dezvoltare și a ajutorului pentru dezvoltare, respectiv impactul schimbărilor climatice asupra țărilor în curs de dezvoltare în contextul pregătirii Conferinței ONU privind schimbările climatice. Analizăm în aceste zile propunerile de rezoluții și întrebările către Comisia Europeană cu solicitare de răspuns oral urmat de dezbateri, pe care le va adresa comisia noastră pe aceste subiecte pe care le consider stringente.

Pe de o parte, țările cele mai sărace sunt cele mai afectate de impactul disproporționat al crizei economice, fără a beneficia de asistența instituțiilor financiare internaționale, întrucât nu îndeplinesc criteriile de credibilitate și performanță impuse de acestea. Un singur exemplu: în timp ce pentru zona europeană a alocat 82% din noile sale resurse, FMI a direcționat spre Africa doar 1,6% din fondurile pentru susținerea în fața crizei. Vom discuta joi, în comisie, pe această temă împreună cu președintele Băncii Africane pentru Dezvoltare.

Pe de altă parte, deși au contribuit cel mai puțin la declanșarea schimbărilor climatice, țările în curs de dezvoltare sunt cele mai afectate de acestea, din cauza vulnerabilității geografice, a infrastructurii limitate și a dependenței masive de sectorul primar (agricultură și pescuit). Statisticile arată că 99% din cele peste 300.000 de decese anuale provocate de schimbările climatice și 98% din totalul de 325 de milioane de persoane afectate grav de aceste schimbări provin din țările în curs de dezvoltare. Iar riscul și mai mare e ca aceste cifre să se dubleze în următoarele două decenii. Un alt exemplu, cred concludent: 90% din pierderile economice provocate de schimbările climatice – pierderi totalizând peste 125 miliarde de dolari anual la nivel global – sunt suportate de statele sărace ale planetei.

Cele două crize, economică și climatică, lovesc, așadar, cel mai dur lumea a treia, în care sărăcia, reducerea terenurilor cultivabile și a resurselor de apă, migrația și riscul izbucnirii de conflicte pe fondul acestor tensiuni sunt realități ce se agravează rapid în actualul context.

Și acum ajungem la esența fenomenului: țările în curs de dezvoltare, deși cele mai lovite de criza economică și de schimbările climatice, sunt cele mai puțin vinovate de declanșarea acestora. De aceea, marile puteri economice trebuie să-și asume responsabilitatea istorică pe care o au și să-și îndeplinească obligațiile morale ce le revin, mai ales în condițiile în care instituțiile internaționale nu reușesc să asigure asistență tocmai țărilor care au cea mai mare nevoie de ea.

Una din problemele concrete pentru a cărei soluționare cât mai rapidă pledez în aceste zile privește deturnarea fondurilor din bugetul asistenței pentru dezvoltare spre combaterea schimbărilor climatice, fapt ce pune în pericol reducerea sărăciei și celelalte Obiective de Dezvoltare ale Mileniului.

Intenţionez, de asemenea, în perioada următoare să pun în discuţie modul în care pot fi atinse obiectivele propuse în materie de ajutor umanitar în condiţiile în care ţările donatoare au reale probleme cu asigurarea finanţării. Este important să facem un inventar al acţiunilor UE în materie, pentru a vedea dacă nu se impune o nouă ierarhizare a priorităţilor în materie de ajutoare umanitare, în acord cu resursele efectiv disponibile. De asemenea, trebuie să vedem în ce măsură putem reduce dependenţa unora dintre beneficiari de ajutoarele umanitare, pentru a trece de la acţiuni de criză la acţiuni care să genereze dezvoltare durabilă în zonă.

Evident, alături de aceste teme din sfera Comisiei pentru Dezvoltare, a cărei vicepreședintă sunt, pe agenda mea rămân prioritare acţiunile privitoare la ridicarea restricţiilor privitoare la libera circulaţie a forţei de muncă în acele ţări din Uniunea Europeană care mai au interdicţii pentru români. De asemenea, voi pleda în continuare pentru o acțiune mai eficientă la nivelul UE în vederea diminuării impactului social al crizei, iar un semnal pozitiv în acest sens poate fi mobilizarea Fondului European pentru Adaptare la Globalizare, pe care o vom discuta, miercuri, în Comisia pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale.

Nu în ultimul rând, vreau să am o relaţie mai structurată cu cetăţenii din ţară, de aceea intenţionez să deschid, cât de curând, un birou parlamentar la Cluj-Napoca. Îmi doresc să fiu cât mai aproape de problemele și inițiativele românilor, să le promovez la Bruxelles și să înlesnesc accesul concetățenilor mei la informațiile de interes major, precum cele privind accesarea fondurilor europene. Iar acest blog, reactivat o dată cu reluarea activității din Parlamentul European, sper să fie în continuare aceeași cale directă de comunicare a opiniilor și de dezbatere a diverselor teme ca și până acum.

Anunțuri

7 gânduri despre “Prioritătile toamnei în comisiile pentru Dezvoltare si Muncă

  1. Mi se pare mie sau criza a răcit relaţiile dintre statele europene. Observ o mare tristeţe şi un accentuat formalism în toate ştirile care vin de peste tot. Această criză ar putea fi ajutată să plece dacă Europa ar fi unită. Din păcate văd tot mai multă neîncredere între „oficialităţi”:

  2. Bine ai revenit Corina! Ma bucur ca te preocupa inegalitatea intre cei care au produs criza si cei care, fiind fortati sa se alinieze sistemului, devin cei mai vulnerabili.

  3. V-am scris un mail pe adresa de yahoo legat de dreptul de munca in Belgia.Va scriu si aici doar sa verificati daca nu a ajuns in spam 🙂

  4. @Marius Mina:

    Multumesc pentru link. Sunt foarte interesante intrebarile sondajului, nu stiu cat de relevante sunt insa rezultatele de pana acum.

    @Bibliotecaru:

    E adevarat ceea ce spuneti si am mai discutat aici pe aceasta tema si despre riscul ca aceasta criza sa indemne spre individualism si protectionism pentru depasirea recesiunii, desi e evident ca solutiile pe termen mai lung nu se nasc decat din colaborare si solidaritate.
    Un exemplu de tensiune il reprezinta relatiile romano-olandeze din aceasta perioada. Ministrul Cristian Diaconescu si-a anulat, in prima faza, vizita programata la Haga, in semn de protest fata de criticile aduse de guvernul olandez tarii noastre si a trimiterii catre Parlamentul de la Haga a unei evaluari publice cu accente critice radicale. Publicarea acestui document a avut loc chiar in ajunul vizitei lui Cristian Diaconescu, vizita menita tocmai sa clarifice preocuparile partii olandeze legate de Raportul pe Justitie al Comisiei Europene. A fost, intr-adevar, un gest inamical si nepotrivit, la fel ca si amenintarile legate de fondurile UE si de aderarea la Spatiul Schengen.
    Nu exista om lucid care sa nu recunoasca existenta unor disfunctionalitati in mersul justitiei romanesti, dar nu cred ca e corecta aceasta pozitionare diriginte-elev in relatiile dintre state apartinand deopotriva Uniunii Europene si nu cred ca amenintarea cu sanctiuni sau eventualele sanctiuni ar fi oportune si eficiente.

    @Sibilla:

    Felicitari pentru demersul tau civic constant si ma bucur ca nu te lasi „induplecata” de diversii „binevoitori”. Mult succes si numai bine!

    @Karakas:

    Bine v-am regasit pe toti! M-am referit in aceste zile mai mult la activitatea din Comisia pentru Dezvoltare, unde am atributii si un volum de munca mai mari de cand sunt vicepresedinta, dar nu neglijez deloc nici partea de Munca si Protectie Sociala si voi reveni pe temele sociale, atat de stringente in aceasta perioada de criza.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s