Saracia si criza democratiei

Ma aflu in aceste zile la reuniunea anuala a conducerilor Fondului Monetar International si Bancii Mondiale, care are loc la Istanbul. Seria de conferinte prilejuite de acest eveniment se desfasoara sub semnul crizei, fapt firesc avand in vedere rolul major ce revine FMI si Bancii Mondiale in gestionarea iesirii din recesiunea economica si in atenuarea impactului social al crizei. Temele abordate sunt sugestive in acest sens: de la criza globala si raspunsul politic dat acesteia, modul in care actioneaza sectorul financiar in conditii de criza si impactul politicilor fiscale asupra crizei si a sanselor de redresare, pana la finantarea politicilor de dezvoltare sau experienta bancilor centrale in managementul crizei.
In calitate de vicepresedinte al Comisiei pentru Dezvoltare a Parlamentului European si de membru al conducerii Retelei Parlamentare de Lucru cu Banca Mondiala, am abordat problema saraciei in cadrul dezbaterii consacrate efectelor sociale si politice ale recesiunii.
Zeci de milioane de oameni si-au pierdut locurile de munca, saracia s-a adancit acolo unde deja exista si, potrivit unor estimari, peste 50 de milioane de persoane au ingrosat numai in acest an randurile saracilor planetei. Saracia este principala provocare mondiala a acestei perioade, de aceea am tinut sa pledez pentru o preocupare mai intensa in vederea combaterii saraciei si pentru readucerea cetatenilor afectati de saracie in viata publica si in cea politica. Iata textul interventiei mele:

Saracia este, si va ramane, principala sfidare cu care se confrunta guvernele nationale si organizatiile cu vocatie globala, indiferent ca este vorba de ONU, FMI si BM, sau despre ONG sau alte forme asociative, despre mediul universitar sau despre cetateni si colectivitati. Acest lucru este cu atat mai grav cu cat in ultimele decenii economia a crescut in ritmuri inalte, numai ca procesul de mondializare si deschiderea adesea fortata a pietelor a generat o polarizare economica si sociala fara precedent in istorie. Asa am ajuns la situatia ca, in timp ce o mana de bancheri castiga sume fabuloase chiar si in vremuri de criza, de ordinul zecilor si sutelor de milioane de euro sau de dolari, 1,4 miliarde de pamanteni traiesc cu mai putin de 1,25 dolari pe zi.
Prabusirea comunismului, in urma cu doua decenii, a nascut sperante peste tot in lume. Parea evident, atunci, ca exista o legatura intima intre democratie si dezvoltare, ca democratizarea este o conditie de prim ordin pentru invingerea, sau cel putin pentru punerea sub control a saraciei. Ceea ce vedem acum este o criza generalizata a democratiei reprezentative peste tot in lume, o crestere a saraciei si in sanul societatilor celor mai dezvoltate. Aceasta criza, de natura politica, care este agravata de problemele economiei globale, are drept consecinta directa retragerea cetatenilor din spatiul public.
Tot mai multi cetateni raman fara reprezentare in Parlament, desi aparent toate curentele politice semnificative sunt prezente acolo. Din pacate, de cele mai multe ori ignoram sau nu dorim sa discutam rolul pe care il joaca accentuarea polarizarii sociale in agravarea crizei democratiei reprezentative.
 Cu cat o societate este mai echitabila, mai justa, mai egalitara chiar, cu atat are o democratie mai puternica si mai functionala. Este o realitate de care suntem obligati sa tinem cont: saracia nu produce doar excludere sociala, ci si excludere politica. Ne este teama sa spunem lucrurilor pe nume, folosim tot felul de perifraze fade: ”precaritate”, „excludere”, „fractura sociala”, „noua saracie”.
Reticenta sau teama noastra de a spune lucrurilor pe nume a facut sa revenim, cum scrie universitarul francez  Xavier Darcos, „la confuzia clasica dintre justitie sociala si egalitate”. „O societate justa nu poate suprima toate inegalitatile sociale si economice, oricat de mare ar fi vointa sa de a-si ajuta membrii cei mai dezavantajati sau de a asigura egalitatea sanselor, mai ales cand lucrurile se desfasoara la scara globala… Chestiunea repartitiei si(sau) a compensatiei ramane cheia unei societati juste, mai ales cand munca este rara si cand castigurile din munca sunt cu mult mai mici decat cele din capital.”
 Societatile sarace sunt si societati profund inegalitare, excesiv de polarizate economic si social, in care saracia este o problema structurala. Realitate careia ne adresam cu mijloace inadecvate si cu paleative, de vreme ce rezultatele sunt cele care sunt.
Nici una dintre problemele de fond ale societatii nu poate fi rezolvata pana cand nu gasim metodele prin care sa reducem inechitatile sociale si sa redistribuim mai just bogatia intre cetatenii cei mai atinsi de efectele saraciei. A mentine confuzia in privinta cauzelor crizei politice si a solutiilor ei este pe cat de contra-productiva, pe atat de periculoasa.
Din pacate, criza politicului va fi una de durata. Reducerea intensitatii ei si a consecintelor ei nefaste asupra economiei si societatii depind de capacitatea noastra de a reduce inegalitatile si polarizarea sociala. Cu alte cuvinte doar o societate justa, care recunoaste interdependenta membrilor sai, in timp si spatiu, va putea genera conditiile necesare unei reforme de fond a clasei politice si o consolidare a democratiei reprezentative.
Ce putem face pentru a-i readuce pe saraci in viata publica si in cea politica, pentru a-i coopta la structurarea deciziilor? Este o intrebare pe care ne-o punem atat la nivel national, cat si la nivelul Uniunii Europene. Buna guvernare este o conditie pentru succesul politicilor de dezvoltare si al celor de reducere a saraciei. Dar suntem constienti ca intre agenda guvernelor si a donatorilor de ajutor catre tarile sarace si cea a saracilor este adesea o mare deosebire.
De aceea, prin programele sale de ajutor UE ofera si oportunitatea incurajarii participarii saracilor la viata politica, pentru a decide destinatia unor fonduri, structurarea unor mecanisme de ajutor si a unor scheme de control al folosirii fondurilor. Este un angajament puternic din partea UE. Spre exemplu, prin Mecanismul de Sustinere a Cheltuielilor Sociale, tarilor din zona ACP (Africa, Caraibe, Pacific) li s-a alocat un supliment de 500 de milioane de euro, tocmai pentru a veni in ajutorul celor mai saraci. Exista si o serie de programe de acest gen care sunt finantate de Banca Mondiala, precum „Vocea celor saraci”. Problema este transformarea concluziilor unor astfel de studii in proiecte concrete si aplicarea lor in practica.
Provocarea implicarii saracilor in definirea politicilor anti – saracie ramane deschisa. Ea cere raspunsuri adecvate, mai ales la nivelul structurarii unor elemente ale societatii civile in aceste tari si crearea unei culturi a cooperarii intre acestea si organismele guvernamentale.

Anunțuri

11 gânduri despre “Saracia si criza democratiei

  1. * Provocarea implicarii saracilor in definirea politicilor anti – saracie ramane deschisa. *
    Mda, noi, românii ne-om apuca de scris romane, trăite pe propria piele… din nefericire… cam cu atât am rămas, cu speranţele, Cuvântul, şi cu Doamne, Doamne…
    Ca să mă pliez pe mioritica realitate, spun că implicarea… costă, eşti avertizor, eşti victimă sigură… Dumnezeu cu mila cum şi cât mai trăieşti şi-o spun din proprie experienţă, ce să fac, sunt între şacali, c-o tunat şi i-a adunat înTwin Peakseul cărăşean …
    😦
    Sibilla
    P.S. cu cine să coopereze sociatatea civilă ??

  2. nu cred ca politicul mai are sanse sa faca ceva. politica este pe moarte iar cei saraci nu vor avea sanse niciodata indiferent cate programe si priecte exista. Cati copii mor in Africa? Avem resursele sa stopam asta?

  3. Eu cred că mai întâi trebuieşte rezolvată criza democraţiei din interiorul partidelor politice, apoi din politică în ansamblu, din interacţiunea sistemului instituţional… Cetăţenii se vor implica în momentul în care cuvântul lor va conta.

  4. Felicitari pentru interventie!

    In timpuri de criza economica ar trebui sa existe fonduri de solidaritate, atit intre state cit si in cadrul fiecarui stat, fonduri la care sa contribuie cei care au profitat cel mai mult in timpurile bune. As fi chiar de acord ca statele sa intervina pentru a ii forta pe cei bogati sa participe la asemenea fonduri, in cadrul unor limite legale.

  5. La rubrica * politici sociale * promovate de către partidul şmenarilor, hoţilor, şacalilor, PD-L, supun atenţiei, tuturor :
    http://sfinx777.wordpress.com/2009/10/07/protectia-copilului-dincolo-de-ziduri/

    JOS BĂSESCU, JOS MAFIA PEDELACHEILOR !!!

    Apropo de măsurile antisărăcie, politică socială, * statul ocroteşte mama şi copilul *…. teoriile parfumate sub care se ascunde duhoarea nemerniciilor pedelacheilor din teritoriu, trebuie subliniat inclusiv la nivel de PE, că, în România, avertizorii NU sunt apăraţi nici măcar formal, ci, batjocoriţi, ameninţaţi şi ajung în scurt timp să * triască *, dacă se mai poate numi trai, sub nivelul de subzistenţă, şi, vorbesc în cunoştinţă de cauză! Adică eu nu sunt cetăţean al Europei ? Ca avertizor, după ce am suferit atâtea şi-am ajuns să trăiesc şi eu şi fiul meu din amărâta de pensie a mamei, ar trebui să şi aştept să-şi pună ameninţările în practică ? Fără să exagerez, trebuie să moară cineva ca să se mişte vreun deget în această ţară ??? De ce să şed cu teama că-mi iau copilul după cum se laudă, de ce ??? Cu acest gust rămân românii, al neputinţei, al ce anume ?
    N-a catadicsit niciuna din instituţiile statului să verifice ceva şi iar întreb, cine e Ana Vasile director de mai mult de 4 mandate al DGASPC C-S şi de ce se teme o ţară întreagă de Sorin Frunzăverde ? Cine sunt nemuritorii ăştia care n-au reuşit Şi-a pus cineva problema că, al meu curaj nebun vine dintr-o teamă foarte mare şi nu aiurea ?
    Deci, eu sunt nebună, 10 ziare din presa centrală care au scris despre neregulile din protecţia copilului Caraş-Severin, mint, toată lumea minte şi-a înebunit…. no signal !
    Sibilla

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s