Semnificatia votului irlandez

Votul irlandezilor incheie lungul drum al aprobarii Tratatului de la Lisabona in toate cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene. Nu a luat sfarsit, insa, si etapa ratificarilor, cata vreme Polonia si Cehia nu au facut inca acest pas, iar controversele sunt in toi in Marea Britanie.

Fie in mod direct – pe calea referendumului, in Irlanda, fie indirect – pe cale parlamentara, in celelalte 26 de state ale Uniunii, noul Tratat constitutional a fost adoptat. Depasirea impasului irlandez, in care Europa intrase o data cu votul negativ de la referendumul din 12 iunie anul trecut, n-ar fi fost posibila daca recesiunea economica n-ar fi incoltit si mica insula ce a reusit sa-si castige in anii ´90 supranumele „Tigrul celtic”. In decurs de un deceniu, Irlanda reusise sa devina, printr-o crestere economica sustinuta, dintr-o tara saraca, unul din cele mai dezvoltate state europene. Au contribuit la aceasta atat programele guvernamentale – in special cele pentru atragerea investitiilor straine, prin impozitul foarte scazut pe profit si facilitatile oferite – cat si fondurile UE, focalizate mai ales spre dezvoltarea infrastructurii si crearea unui sistem de invatamant gratuit si performant. Ritmul intens de dezvoltare s-a resimtit si la nivel social: de la 18%, in anii ´80, rata somajului a scazut la 4% in 2005. Tendinta scaderii constante, de decenii in sir, a populatiei, ca urmare a emigrarilor masive spre America de Nord si Europa, s-a inversat, Irlanda devenind una din destinatiile preferate ale lucratorilor din noile state est-europene membre ale UE.

Progresul s-a resimtit si la nivelul mentalitatii. Nu intamplator, din 1990, Irlanda este condusa de femei, aici inregistrandu-se primul caz in istorie cand doua femei alese in fruntea unui stat si-au transferat presedintia. La fel de putin intamplator, luni, vicepresedinta in exercitiu a Comisiei Europene, suedeza Margot Wallstrom, a lansat numele primei femei care a detinut cea mai inalta demnitate irlandeza in cursa pentru presedintia Consiliului European. Mary Robinson devine prima concurenta a fostului premier britanic Tony Blair pentru pozitia de presedinte al UE – functie nou creata prin Tratatul de la Lisabona.

Dar sa nu anticipam intrarea in vigoare a acestui text atat de disputat. In decurs de 15 luni, ponderea irlandezilor ce au votat „pentru” a crescut cu aproape 15%, depasind in final 67% la referendumul de vineri. Bascularea nu se datoreaza unei simpatii bruste pentru Europa, ci este consecinta directa a crizei economice, care afecteaza profund tara. Teama de somajul in crestere si nevoia de sprijin comunitar si-au spus cuvantul.

Daca proiectul european a fost salvat tocmai de criza economica, e interesant de vazut ce resorturi trebuie activate pentru a fi depasite si ultimele obstacole. In vreme ce presedintele polonez, Lech Kaczynski, a declarat ca, in cazul votului pozitiv al irlandezilor, va semna Tratatul – ratificat deja de parlament -, celalalt sceptic din est, cehul Vaclav Klaus, se arata mult mai greu de induplecat. Momentan, fostul disident care compara UE cu URSS se prevaleaza de verdictul pe care il asteapta de la Curtea Constitutionala cu privire la conformitatea Tratatului de la Lisabona cu legea fundamentala a Cehiei. Aceasta intarziere da apa la moara conservatorilor britanici, aflati in opozitie si favoriti pentru alegerile legislative din iunie anul viitor. Liderul acestora, David Cameron, a declarat, dupa votul irlandezilor, ca, atata timp cat Tratatul va mai fi dezbatut „undeva in UE”, intentioneaza sa-l propuna aprobarii britanicilor printr-un referendum.

Deocamdata, la ce ne foloseste noua lectia irlandeza? Mai putin de 1% din populatia UE a tinut in sah constructia europeana mai bine de un an. Dupa parerea mea, Europa nu merita acest raspuns din partea unei tari pe care a ajutat-o enorm. Dar, chiar si in aceste conditii si cu gheara crizei la os, Irlanda tot a obtinut ce a vrut: respectarea unor „caracteristici celtice” – interzicerea avortului, neutralitatea militara, sistem propriu de taxe – si promisiunea mentinerii unui comisar irlandez, desi Tratatul de la Lisabona reduce numarul comisarilor europeni, din 2014, la doua treimi din numarul statelor membre ale Uniunii Europene.

Anunțuri

6 gânduri despre “Semnificatia votului irlandez

  1. Bine ca n-au cerut si dreptul la tropait. Neutralitatea militara este de fapt acordul tacit al UE pentru ca protestantii si catolicii sa-si mai scoata ochii din cand in cand, asta ca o ‘caracteristica celtica’. Promisiunea UE este postul de comisar pe agricultura in dauna ‘caracteristicilor fanariote’.
    Dupa ce ne viziteaza tara pe tocuri, indivizii astia nu catadicsesc sa ne ponegreasca prin publicatiile lor sau pe diferite bloguri. De fapt, toata natia asta din insula este diferita de continentul european. Sunt singurii care circula pe stanga si au volanul pe dreapta.

  2. hmmm….fie ca e vorba de una sau de alta…pana la urma…vorba lui Eugen Ionesco „Ideologiile ne separa!Visele si suferinta ne apropie!”
    Si acum…o povete de VIATA!:

    – Inteleptule, am venit la tine pentru ca ma simt atat de mic, de neinsemnat, nimeni nu da doi bani pe mine si simt ca nu mai am forta sa fac ceva bun… Ajuta-ma, invata-ma cum sa fac sa fiu mai bun? Cum sa le schimb oamenilor parerea despre mine?
    Fara ca macar sa se uite la el, batranul ii spuse :
    – Imi pare rau, baiete, nu te pot ajuta acum, am de rezolvat o chestiune personala. Poate dupa aceea…
    Apoi, dupa o mica pauza adauga :
    – Daca insa m-ai putea ajuta tu pe mine, atunci poate ca as rezolva problema mea mai repede si as putea sa ma ocup si de tine.
    – Aaa… incantat sa va ajut – baigui tanarul cam cu jumatate de gura, simtind ca iarasi e neluat in seama si amanat.
    – Bine – incuviinta batranul invatat. Isi scoase din degetul mic un inel si-l intinse baietanului adaugand :
    – Ia calul pe care-l gasesti afara si du-te degraba la targ. Trebuie sa vand inelul acesta pentru ca am de platit o datorie. E nevoie insa ca tu sa iei pe el cat se va putea de multi bani, dar ai grija ca nici in ruptul capului sa nu-l dai pe mai putin de un banut de aur. Pleaca si vino cu banii cat mai repede.
    Tanarul lua inelul, incaleca si pleca. Odata ajuns in targ incepu sa arate inelul in stanga si-n dreapta, doar-doar va gasi cumparatorul potrivit. Cu totii manifestau interes pentru mica bijuterie, pana cand le spunea cat cere pe ea. Doar ce apuca sa le zica de banutul de aur unii radeau, altii se incruntau sau ii intorceau imediat spatele. Un mosneag i-a explicat cat de scump este un ban de aur si ca nu poate sa obtina un asemenea pret pe inel. Altcineva s-a oferit sa-i dea doi bani, unul de argint si unul de cupru, dar tanarul stia ca nu poate vinde inelul pe mai putin de un banut de aur, asa ca refuza oferta. Dupa ce batu targul in lung si-n lat, rapus nu atat de oboseala, cat mai ales de nereusita, lua calul si se intoarse la batranul intelept.

    Flacaul si-ar fi dorit sa aiba el o moneda de aur pe care s-o poata da in schimbul inelului, ca sa-l poatã scapa pe invatat de griji si, astfel, acesta sa se poata ocupa si de el. Intra cu capul plecat.
    – Imi pare rau – incepu el – dar n-am reusit sa fac ceea ce mi-ati cerut. De-abia daca as fi putut lua doi sau trei banuti de argint pe inel, dar nu cred sa pot pacali pe cineva cu privire la adevarata valoare a inelului.
    – Nici nu-ti imaginezi cat adevar au vorbele tale, tinere prieten! – spuse zambitor inteleptul. Ar fi trebuit ca mai intai sa cunoastem adevarata valoare a inelului. Incaleca si alerga la bijutier. Nimeni altul n-ar putea spune mai bine cat face. Spune-i ca ai vrea sa vinzi inelul si intreaba-l cat ti-ar da pentru el. Dar, oricat ti-ar oferi, nu-l vinde. Intoarce-te cu inelul!
    Flacaul incaleca si pleca in goana… Bijutierul examina atent micul inel, il privi atent prin lentila prinsa cu ochiul, il rasuci si apoi zise :
    – Spune-i invatatorului ca daca ar vrea sa-l vanda acum, nu-i pot oferi decat 58 de bani de aur pentru acest inel.
    – Cuuum, 58 de bani de aur ?!? – exclama naucit tanarul.
    – Da, raspunse bijutierul. Stiu ca-n alte vremuri ar merita si 70, dar daca vrea sa-l vanda degraba, nu-i pot oferi decat 58.
    Tanarul multumi si se intoarse degraba la invatat, povestindu-i pe nerasuflate cele intamplate.
    – Ia loc, te rog – ii spuse acesta dupa ce-l asculta. Tu esti asemenea acestui inel, o bijuterie valoroasa si unica. Si, ca si in cazul lui, doar un expert poate spune cat de mare este valoarea ta.
    Spunand acestea, lua inelul si si-l puse din nou pe degetul mic.
    – Cu totii suntem asemenea lui, valorosi si unici, perindandu-ne prin targurile vietii si asteptand ca multi oameni care nu se pricep sa ne evalueze…
    Povestea aceasta este dedicata acelora care zi de zi se straduie, lustruind cu migala, sa adauge valoare bijuteriei pe care ei o reprezinta si sa realizeze valoarea pe care o au. Amintiti-va mereu cat de mare este valoarea voastra, chiar daca multi din jur va ignora sau par sa nu-si dea seama cat sunteti de pretiosi…

  3. buna ziua! as dori sa va intreb daca irlandezii au votat „pentru” tratatul de la lisabona romanii vor avea drept de munca legal in irlanda sau v-or munci in continuare „la negru” daca Romania este membra UE de ce romanii nu au drept legal de munca desi ca taxe platesc o gramada ! cand v-or avea drept legal la munca in irlanda ?

  4. ne-am saturat si noi de atata dispret fata de romani.dupa ce ca muncesti ca robul pe tarla si platesti N taxe la statul irlandez vin dupa 2ani si jumatate si te intreaba de permis de munca.nu-l am. ce pot sa fac?de ce nu mi s-a interzis sa platesc taxe de la inceput?cum pot sa-mi recuperez banii pierduti?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s