Intre salarii scandaloase si pensii de mizerie

Am apreciat interesul vostru pentru problema pensiilor, de aceea as vrea sa ma refer la alte cateva aspecte sociale concrete. Ne aflam intr-un moment in care, dupa euforia sau deceptia provocate de alegeri, ar trebui sa fie timpul faptelor. Pentru ca pur si simplu realitatea ne preseaza.

Vazusem, ieri, estimari potrivit carora Romana ar fi scapat de recesiune. Iata ca vine Institutul Nationa de Statistica si pune lucrurile la punct: in ultimele trei luni ale anului trecut, PIB a scazut cu 1,5% fata de trimestrul trei al anului 2009. Inflatia a ajuns la cel mai ridicat nivel din aprilie 2005 incoace, iar investitiile straine directe s-au injumatatit anul trecut fata de 2008. Urmeaza un context social si economic dificil, cu cresterea somajului in plan intern si cu probleme ingrijoratoare in Zona Euro, care au rabufnit in Grecia si ameninta si alte tari.

De aceea spuneam ca e obligatoriu un timp al faptelor. Din pacate, reactia Guvernului arata nepricepere, pentru ca nu vreau sa ma gandesc la rea vointa. Cel putin asa arata proiectul legii pensiilor. Dupa cum spuneam, e lipsita de logica si de omenie incercarea de ridicare a varstei de pensionare pana aproape la nivelul sperantei de viata. Aici, modelul european este aplicat invers. Punem carul inaintea boilor. Mai intai ar trebui sa ne preocupam de aplicarea modelului european pentru a aduce speranta de viata la nivelul statelor ai caror cetateni pot trai, in medie, cu 10 ani mai mult decat romanii.

Din pacate, in aceeasi lege, modelul european nu mai e valabil cand vine vorba despre situatia femeii. Penalizarea la pensie a femeilor care opteaza pentru concediu de maternitate este o aberatie, raportat atat la bunul simt si la grija pentru cetateni, cat si la nevoia unei politici demografice eficiente, in conditiile in care populatia este in scadere. Cum sa sanctionezi la pensie o femeie pentru ca vrea sa aiba si sa creasca un copil? Viziunea Ministrului Muncii este sintetizata intr-o declaratie socanta: „Trebuie scoase toate masurile sociale din legea pensiilor… Oricum, nimeni in Europa nu da bani pentru ca femeile sa stea doi ani acasa si sa-si creasca copiii”. Trecand peste cinismul acestei afirmatii, Ministrul Muncii demonstreaza ca nu cunoaste legislatia in materie in state ale UE precum Germania, Austria, Cehia, Olanda sau Polonia.

Aceste masuri antisociale nu au nici o legatura cu institutiile europene si nici cu legislatia UE. Mai degraba, reflecta neputinta si ipocrizia unui Guvern prins intre scandaloasele salarii ale oamenilor de casa ai PDL si o viziune haotica si antisociala cu privire la o zona esentiala si extrem de sensibila, aceea a pensiilor. Pensiile nu sunt un favor pe care un guvern il face unui sfert din populatia Romaniei, ci un drept pe care milioanele de varstnici si l-au castigat intr-o viata de munca. Este revoltatoare aceasta tratare a pensionarilor drept asistati social – dupa cum se exprima chiar presedintele Basescu – in vreme ce clientela politica a puterii beneficiaza de salarii jignitoare pentru restul populatiei, condamnata sa traiasca intr-o saracie tot mai accentuata.