Spațiul Schengen, (încă) interzis românilor

Marți, în sesiunea plenară de la Strasbourg, va fi dezbătut ”Raportul privind Aplicarea acquis-ului Schengen în Bulgaria şi în România”. Votul în plen va avea loc miercuri, apoi urmează ca subiectul să fie discutat de Consiliul pentru Justiție și Afaceri Interne, ce se va reuni joi și vineri. Decizia finală cu privire la aderarea la Spațiul Schengen va fi luată de Consiliul European printr-o decizie unanimă a guvernelor statelor membre Schengen.

În ciuda semnalului favorabil transmis de Parlamentul European, e foarte probabil că obiecțiile unor state, în special ale Franței, vor determina amânarea adoptării unui termen precis pentru aderare. Din păcate, se pare că autoritățile române s-au resemnat înainte de a face ceva, cel puțin așa reiese din ultimele luări de poziție ale ministrului Teodor Baconschi, care și-a exprimat recent speranța ca măcar în toamnă toate statele membre să accepte fixarea unei date de aderare clare pentru România.

Aderarea României și a Bulgariei la Spațiul Schengen a primit încă din 2 mai undă verde din partea Comisiei PE pentru Libertăți civile, justiţie şi afaceri interne – prezidată de socialistul spaniolul Juan Fernando López Aguilar – , comisie care a decis cu 33 de voturi pentru si 3 împotrivă, că, în baza rapoartelor de evaluare, ambele țări întrunesc condițiile necesare aderării. Potrivit raportului Coelho (PPE): ”în prezent, România este în măsură să pună în aplicare pe deplin acquis-ul Schengen, iar toate punctele cărora trebuia să li se acorde o atenție specială sau care necesitau o reexaminare au fost soluționate, aceasta putând fi considerată, în anumite aspecte, drept un exemplu de cele mai bune practici”. Singura rezervă din raport privește Bulgaria și se referă la măsurile suplimentare ce trebuie luate în zonele de frontieră dintre Bulgaria, Turcia și Grecia, în vederea prevenirii unui potențial val de migrație.

În paralel cu acest proces de extindere a Spațiului Schengen, a apărut cererea formulată de Franța și Italia pentru introducerea unor controale interne mai stricte la granițe, pentru a putea gestiona valul de imigranți africani. Cred că este inacceptabilă folosirea acestui val – consecință a revoltelor pentru democratizare – drept pretext pentru a pune sub semnul întrebării legislația Schengen și pentru a cere o modificare a acestui acord. Ce trebuie să facem acum este nu să modificăm acordul Schengen, ci să-l aplicăm integral, ceea ce presupune finalizarea pachetului legislativ care vizează imigranții și intrarea în vigoare a Sistemul de Informaţii Schengen II și a noului sistem de stabilire a criteriilor de acces în spațiul Schengen. De menționat că poziția Franței și Italiei a fost criticată, în contextul crizei umanitare declanșate de afluxul dinspre Africa, inclusiv de Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului și de Amnesty International.

Din păcate, așa cum constatăm în ultimele luni, euroscepticismul nu mai este doar un curent politic, ci devine politică de stat. Există o coaliție de vechi state membre care se manifestă vehement împotriva extinderii Schengen în acest an, pentru întârzierea aderării Croației la UE și a liberalizării accesului românilor și bulgarilor pe piața muncii. Danemarca a decis unilateral, de altfel, de câteva săptămâni, să reintroducă controale la frontierele sale intra-europene, măsura fiind salutată de partidele populist-xenofobe. De exemplu, Marine Le Pen laudă radicalismul danez comparativ cu ceea ce denunță drept ”blabla-ul permanent și lipsa de acțiune ale lui Sarkozy”. Este un exemplu de presiune politică internă foarte importantă într-o perioadă pre-electorală. Olanda, la rândul ei, se pregătește, să adopte o măsură care va lovi grav libertatea de mișcare în interiorul UE: expulzarea lucrătorilor est-europeni, în maxim 3 luni, dacă rămân fără loc de muncă. Cel mai grav, însă, mi se pare faptul că însăși Comisia Europeană a admis posibilitatea restabilirii temporare a controalelor la frontierele interne ale UE.  Este evidentă vulnerabilitatea acestei Comisii la presiunile politice ale dreptei, tot mai eurosceptice, care guvernează în majoritatea țărilor Uniunii.

În acest context ostil, politica externă românească își demonstrează, din păcate, limitele. Este revoltător că tonul ostilității anti-românești este dat în UE tocmai de țara în care a fost ambasador actualul ministru de externe. E un lucru care vorbește de la sine despre performanțele diplomației românești, incapabilă să anticipeze și să se adapteze unei realități europene care tinde tot mai mult să ne excludă.

Anunțuri

6 gânduri despre “Spațiul Schengen, (încă) interzis românilor

  1. Boagiu, La Asa Drum, Frane Va Trebuiesc !

    Daca alde chiombu’ si gasca lui de derbedei portocalii si-ar fi asumat sarcina de a distruge Romania in epoca filmului mut, perioada de execelenta pentru filmele cu prosti, despre prosti si pentru prosti, apai chiombu’ s-ar fi umplut de Oscaruri, iar holiud-ul ar fi palit pe langa “genialitatea in prostie” (sac!) a carpato-danubienilor portocalii.
    Ultima isprava a ministeresei de la caile ferate care, dorind sa-si faca reclama pe motiv de terminat de reparat, dupa 5 ani de zile, a circa una suta si ceva de kilometri de cale ferata, a purces la itinerarea cu mic cu mare a presei pe ruta Bucuresti-Sinaia pentru a consemna realizarile epocale ale epocii basite, se inscrie perfect intr-un astfel de scenariu.
    Sarea si piperul subiectului respectiv au fost date de ghinionu’ de a li se rupe caruta-n drum, taman cand ii era lumea mai draga doamnei ministerese, mai precis au facut pana de locomotiva in plina pustietate montana si noroc cu un manager de la CFR, invitat si el la sindrofie care, baiat harnic si ingenios, nu numai ca vazu care-i defectu’, dar chiar il si remedie pentru a nu o expune pe doamna minstereasa riscului atat al unei asteptari sine die pentru interventia unor echipe specializate, cat mai ales a luarii in tarboaca de catre presa. Numai ca, ghinion din nou!
    Solutia domniei sale, de defrisare a aurului verde al zonei si folosirea lui pe post de dop la sistemul de franare al locomotivei dimpreuna cu niste scoci aflat din intamplare la indemana, chiar daca ar fi putut lua premiu pentru inventivitate la salonul de la Geneva, a fost taxata de media la capitolul “asa nu!” si “hai sa ne radem de ei, ca merita!”.
    Fapt care a intristat-o enorm pe doamna ministereasa si, in loc sa taca in conformitate cu spusele dictonului cu “filozofu”, ‘mneai si-a ridicat fustele in cap, si-a pus mainile in solduri si a trecut la mustrarea mahalageasca a presei pe motiv ca a facut din evenimentul respectiv o stire. adica, al treilea ginion.
    Eu, personal, ca beneficiar in ultimii ani ai “epocii de trista amintire” al unor reparatii improvizate facute la nave, din lipsa de piese de schimb, materiale etc. momente in care mecanicii nostri, in conditii hidro-meteorologice uneori extrem e vitrege (furtuna puternica), faceau pe dracu in patru si, plini de ingeniozitate, gaseau solutii pentru a scoate nava din pericol si a o pune pe drum, nu pot sa nu remarc faptul ca in „epoca de dezastuoasa realitate basita” am ajuns sa recurgem la aceleasi metode de a face din cacat bici si culmea, sa si pocneasca.
    Adevarul este ca daca presa n-ar fi comentat evenimentul, pe modelul Agerpresului care, daca ar mai fi fiintat nici acum n-am fi aflat ca “Ole, Ole, Ceausscu nu mai e”, noi ne-am fi putut bucura de tihna si linistea oferite de taierile de salarii, impozitarile de pensii, concedieri, inchideri de scoli si de spitale etc dimpreuna cu existenta unei linii ferate sigure care sa ne poarte catre sejururile de vis oferite romanului de rand de statiunile noastre montane. Dar n-a fost sa fie, asa ca: rusinica, doamna ministereasa! La drumul pe care ati apucat-o voi, portocaliii, trasi de locomotiva basescu nici o padure intreaga nu este suficienta pentru a va repara sistemul de franare.

  2. Semnalele transmise de la Bruxelles, deocamdata pe cai neoficiale, nu sunt deloc incurajatoare si pregatesc terenul unui refuz mascat de o amanare pe termen nedefinit a aderarii Romaniei la Schengen. Financial Times citeaza surse diplomatice europene, potrivit carora aderarea este o chestiuni de ani, nu de luni de zile, din cauza lipsei de incredere in institutiile judiciare din Romania si Bulgaria. Cam asta e rezultatul cruciadei anti-coruptie a Monicai Macovei si a lui Traian Basescu…. De altfel, afirmatia de zilele trecute a ministrului olandez de externe, conform careia Romania nu e stat de drept, spune multe despre perceptia care exista in legatura cu situatia din tara. Iar reticentele privind aderarea Croatiei la UE provin tocmai din neindeplinirea de catre guvernele roman si bulgar a angajamentelor asumate.

  3. Spațiul Schengen este in discutie intre statele fondatoare, care nu sunt prea fericite de libera circulatie a est europenilor si africanilor (refugiati sau nu) in UE, nu numai pe teritoriul lor.
    Este greu de prevazut cum se va finaliza cotrolul de granita, caci azi prin mijloacele electronice poti sa ai granita controlata si fara „restrictii” de viza.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s