Remember 11 septembrie 2001

         Comemorăm zece ani de la atacurile teroriste îndreptate împotriva Statelor Unite ale Americii. Au fost zece ani care, deşi n-au schimbat lumea din temelii, au reuşit să zdruncine multe dintre valorile şi convingerile noastre, şi, parcă pentru a sublinia dramatismul momentului 11 septembrie 2001, acest deceniu se termină cu o criză economică pe măsura crizei politico-militare declanşată de prăbuşirea turnurilor gemene din New York.

         Victimelor din acea zi fatidică li s-au adăugat, în aceşti zece ani, alte sute de mii de civili, de militari şi de voluntari ai diferitelor organisme internaţionale şi ai organizaţiilor ne-guvernamentale. Am trecut de puţin pe lângă un război al civilizaţiilor, fără ca asta să însemne că nu am prejudiciat grav relaţiile dintre culturi şi civilizaţii. Lumea în care trăim nu este nici mai paşnică, nici mai stabilă, nici mai prosperă.

         Occidentul este prins în nisipurile mişcătoare ale războaielor din Irak, dar mai ales din Afganistan. Este slăbit de o criză economică pe care el a produs-o, fără să mai fie capabil de a o gestiona.

         În aceşti zece ani raporturile de forţe la nivel global se schimbă, iar schimbarea va fi dramatică în viitor. Apar noi puteri cu vocaţie globală, cele vechi sunt în declin. Nu cred că la asta s-au gândit planificatorii şi executanţii atentatelor din 11 septembrie 2001. De fapt, şi asta e grav, nu ştim cu precizie care au fost cu adevărat motivele lor. Anarhiştii, fanaticii, nu au proiecte politice. Gesturi de genul celor despre care vorbim acum li se par suficiente. Dar ele declanşează adesea procese care pot schimba faţa lumii.

         Se va discuta mult despre aceste lucruri şi în viitor. Acum nu putem decât să cinstim memoria tuturor celor care au căzut victime fanatismului în acest deceniu, cât şi pe acelor care şi-au făcut datoria sub drapel, apărând democraţia. Mă gândesc la militarii români morţi în Irak şi Afganistan, al căror sacrificiu nu este, cred eu, apreciat cum se cuvine.

         Dumnezeu să-i odihnească pe toţi şi să sperăm că sacrificiul lor nu a fost zadarnic.       

Anunțuri

7 gânduri despre “Remember 11 septembrie 2001

  1. „Nu cred că la asta s-au gândit planificatorii şi executanţii atentatelor din 11 septembrie 2001. De fapt, şi asta e grav, nu ştim cu precizie care au fost cu adevărat motivele lor. Anarhiştii, fanaticii, nu au proiecte politice.”…
    Da… dar cei din umbra lor, daca exista, s-ar putea sa aiba…

  2. Sunt alaturi de familiile americane care si-au pierdut pe cei iubiti, victime inocente al unui conflict care nu este al lor, ci unul promovat de conducatorii lor. In acelasi timp sunt alaturi de familiile din zonele de conflict militar, in care mii de civili cad victime razboiului „eliberator” al aliantei trans-atlantice. Un razboi crud de impunere a unei alte culturi si a unui alt model de civilizatie.

    Istoria ne arata cum cresc si cum descresc imperiile. Lupta se duce la periferii, pentru a ii ingenunchia pe „barbari”, toti cei care sunt diferiti de noi, care nu impartasesc valorile sale. Poate ca acest Imperiu va invinge, cu un pret uman urias, sau poate va invinge in timp ce se va prabusi. Cert este ca este slabit de propriile actiuni nesabuite ale unor cercuri ne-democratice, care servesc interesele unor grupari, de care vorbeste chiar si Presedintele SUA. Ca sa consemneze istoria ca a incercat si nu a reusit.

  3. Pingback: Viziuni despre Uniunea Europeana « Motanul Incaltat

  4. De La “Lacrima Lui Ovidiu” La Lacrimile Lu’ Traian

    Traim vremuri injositoare si umilitoare pentru un popor adus intr-o proportie covarsitoare la saracie lucie si la conditia traiului de pe o zi pe alta, cu mentiunea ca sunt destui din cei care nu mai apuca ziua urmatoare. Dar mai presus de toate traim vremuri ciudate. Ciudatenia consta in faptul ca fata de toate giumbuslucurile, minciunile, ipocriziiile, scenariile securistice oferite in loc de hrana unei populatii (ca numai popor nu ne mai putem numi) abrutizate si fara viitor, golaniile, marlaniile intr-un cuvant nefacutele savarsite de cel impropriu numit “presedintele tuturor romanilor”, noi, in loc sa instituim o comisie medicala care din mila crestineasca sa-l diagnosticheze corect pe dementul din capul statului si pe cale de consecinta sa-l interneze, la o adica in camasa de forta, intr-un spital de boli mintale, sau mai pe sleau la balamuc, am ajuns sa consideram si sa incadram drept normale aceste manifestari ale unui om atins grav la tartacuta de nebunie.
    Se zice ca nu da bine sa razi de betesugul unui om si subscriu la aceasta idee, totusi nu pot rezista in a ma intreba oare la ce se gandeste chiombila de reuseste sa-si pisa ochii la comanda, atunci cand norma electorala o cere. Faptul ca aceasta “hipersensibilitate” este data si de perioade de abstinenta pe termen scurt de la consumul bauturilor alcoolice cat si de labilitatea personajului grav atins de nebunie este evident pentru orice profan, conditia de a fi specialist in psihiatrie nefind musai necesara pentru o astfel de constatare. Totusi eu stau si ma intreb la ce se gandeste atunci cand incepe sa planga ca fata mare inainte de prima penetrare.
    Ca nu cred eu ca a plans de mila Stolojanului, par exampl, atunci cand s-a manifestat public cu un astfel de comportament de copil de gradinita pentru handicapati. Mai degraba cred ca s-a gandit la ce-ar pati daca ar fi nevoit sa se lase brusc de sticluta. Ei, da, asta da subiect pentru un betiv notoriu ca el sa izbucneasca in plans la comanda. Sau la ce se gandea cand o plangea pe ma-sa in campanie electorala si in versuri proprii comise la tinerete cand aceata era in floarea varstei si sanatoasa tun pe motiv ca si-o imagina el moarta si ingropata la sosirea din voiaj. Eu zic ca se gandea ca Elena Udrea l-ar putea traduce cu f’un consilier prezidential. Ori cand ii plange pe pensionarii pe care si-i doreste iesiti cat mai curand din peisaj pe cale “naturala”, lasati de el fara mijloace de subzistenta si tratamentele medicamentoase de zi cu zi, in iarna care vine fara posibilitatea de a-si plati facturile la incalzire, deci la ce gandeste chiombu cand la scoala de vara a izmenarilor junior, il apuca amocu si izbucneste histrionic in plans doar la pronuntarea cuvantului pensionar. Aici cred ca se gandeste la cum o sa-l beleasca Opozitia dupa ce o sa vina la Putere si-l va suspenda, stabilindu-i totodata domiciliul la Rahova pe perioada hotarata prin lege pentru toate magariile comie ca presedinte de tara.
    Subiecte la care sa se gandeasca de sa-l apuce plansul are garla ca urmare a modului in care si-a batut el joc atata amar de vreme de romani.
    Tragic este faptul ca noi cand vedem cum se manifesta nebunul, in loc sa punem mana de la mana si sa-l internam la sanatoriu, il toleram in continuare, iar altii mai prosti, asa ca mine, stau si se intreaba “la ce se gandeste chiombu’ cand plange la comanda?”

  5. Pingback: Montignac

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s