Sursa crizei ar trebui să fie un subiect ”tabu”… pentru Elena Udrea

Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, a lansat astăzi un atac de o agresivitate demnă de o cauză mai bună, la adresa stângii politice pe care, nu cu succes, a reprezentat-o până acum câţiva ani chiar partidul din care domnia sa face parte.

Actuala putere, prin purtătorii ei de mesaj cei mai vizibili, refuză să recunoască ceea ce ştie toată lumea la nivel european: Sursa fundamentală a crizei financiare și economice este legată de falimentul politicilor neoconservatoare care au pus marea finanță internațională înaintea interesului oamenilor obișnuiți.

Vinovații principali ai crizei mondiale nu sunt nici Grecia și nici socialiștii, ci tocmai marii corifei ai neconservatorismului, prietenii PDL și ai Elenei Udrea, adică tocmai acei politicieni care, atunci când marile bănci s-au prăbușit au decis că pentru corupția și lăcomia celor bogați trebuie să plătească marea masă sărăcită a populației.

Este exact aceeași filosofie păcătoasă care a stat la baza politicii lui Traian Băsescu de tăiere a salariilor și creștere a taxelor.  Din acest motiv, pentru Elena Udrea, sursa crizei economice și financiare trebuie să fie un subiect tabu, că tot e la modă acest termen.

Austeritatea importată în România de Traian Băsescu și clanul PDL de la cei care au pus pe butuci economia mondială este un drum închis care va elimina orice sursă de regenerare economică. 

În aceste condiții, sarcina dificilă de relansare a economiei și echilibrare a costurilor crizei între bogați și săraci va reveni acelor forţe politice care au viziunea necesară pentru un asemenea efort de reparare a pagubelor provocate de neoconservatori. 

Anunțuri

27 de gânduri despre “Sursa crizei ar trebui să fie un subiect ”tabu”… pentru Elena Udrea

  1. Citat din Elena Udrea: „în ultimii 30 de ani, în Grecia, dreapta a fost doar 7 ani la putere, iar socialiştii (o dată chiar alături de comunişti) restul de 23 de ani. Oare statul asistenţial s-a creat în 7 ani sau în 23 de ani?”

    Ceea ce nu spune D-na Udrea este ca in perioada cand socialistii au fost la Putere in Grecia, aceasta tara a avut o crestere economica remarcabila. Si ma refer la perioada 1993-2004: guvernele conduse de Andreas Papandreou (1993-1996) si Costas Simitis (1996-2004). In 2004 a venit la putere Kostas Karamanlis cu a sa Noua Democratie, partid de centru dreapta, ce are in componenta sa ideologica: conservatorismul, liberal-conservatorismul si crestin-democratia. Dupa cum se vede, Noua Democratie, este foarte apropiata ideologic de PDL. In perioada 2004-2009, cat a stat Karamanlis la putere, Grecia a suferit un declin economic de proportii. Aceasta tara nu a mai vazut o asemenea prabusire economica, cum s-a intamplat sub conducerea acestui guvern de centru-dreapta, din 1973 incoace!
    D-na Udrea nu minte, ci, mai rau, spune jumatati de adevar sau ocoleste adevarul aratand numai ce-i convine din punct de vedere politic. Adevarul este ca acest proiect de revigorare, la scara europeana, a spectrului politic de centru-dreapta, sub forma Partidului Popular European, care include partide de aceeasi orientare cu Noua Democratie sau PDL-ul nostru, s-a dovedit a fi un esec, tocmai prin politicile economice si sociale practicate in Europa si care au condus la declansarea crizei economice si financiare in Europa. Nu e bine ca s-a intamplat, pentru ca pune in pericol democratia in Europa.
    Referitor la Grecia, mai trebuie aratat un lucru: atata vreme cat au fost guvernele socialiste la putere, datoria publica a acestei tari incepuse sa fie in scadere: 2000-2003. De cand a venit dreapta la putere, datoria publica a inceput sa urce si sa creasca din ce in ce mai mult, ajungand la situatia tragica din 2009. Si atunci stau si ma intreb si o intreb si pe distinsa si frumoasa Elena Udrea: cum se face ca sub o guvernare socialista, deci sub acel „stat asistential” (sa presupunem ipoteza asta adevarata), datoria publica a Greciei incepuse sa scada si aceasta tara sa aiba crestere economica, iar sub guvernarea de centru-dreapta, datoria publica sa creasca exponential iar Grecia sa inregistreze scaderi importante ale ratelor de crestere a PIB, situatie care a dus Grecia spre catastrofa?

  2. Pingback: Tot despre Grecia si nu numai « Motanul Incaltat

  3. Dna Corina Cretu! Puteti face servicii PSD-ului si domnilor Ponta si Iliescu, daca ii veti atentiona asupra existentei filei de mai jos, cu cele doua pagini (1 si 2), care este distribuita in Bucuresti, in locurile publice, pana cand domniile lor vor binevoi sa promoveze in dezbatere publica, problemetica inlocuirii actualului cadru democratic.

    Domnule Ion Iliescu (Pag.2)

    Scrisoarea adresata lui Victor Ponta (Nr.533/27-10-2011) a fost transmisa si sefilor partidelor PNL (Nr.849/27-10-2011), PC (Nr.1051/27-10-2011), UNPR (Nr.242/27-10-2011), PDL (Nr.86/31-10-2011) si PP-DD (Nr.93/28-10-2011).
    Mai mult, o transmit si filialelor de Sector ale acestor partide, pentru “a-i trage de maneca” pe cei de la Centru!

    Dle Iliescu! Aveti sanse egale, atat pentru “a trece” de partea poporului, cat si pentru a ramane alaturi de cei care prefera sa stie toti romanii ca ei sunt mai nesimtiti decat … porcii, decat sa ramana fara Sistemul politic Ticalosit!
    Dar trecerea dvs. de partea poporului, v-ar incununa activitatea politica de o viata, si ar arata care a fost sensul ei, amutind pe multi dintre detractorii dvs.!
    Ramanand alaturi de politicienii ticalosi, i-ati confirma pe detractorii dvs., care va reproseaza, absolut nejustificat (deocamdata), ca nu v-a interest niciodata Romania si poporul roman!
    Dle Iliescu! Puteti face un imens serviciu poporului roman si Romaniei, sustinand inlocuirea actualului cadru democratic, iar in cazul in care PSD, impotriva propriului interes, nu va urma aceeasi cale, va puteti desparti zgomotos, sustinand ca intre clasa politica si poporul roman, si intre PSD si Romania, alegeti sa fiti alaturi de poporul roman si de Romania!
    Aveti sansa unei duble lovituri la final de cariera: si de imagine, dar si de continut!
    Astept cu mult interes ALEGEREA dvs.!
    Cu toata consideratia cuvenita,
    Ing. pens. Dumitru Rizoaica, Tel.0723966732.
    Bucuresti, 29-10-2011

    PS. Domnule Iliescu! Daca pana cel mai tarziu in 20-11-2011, nu veti ALEGE, pentru Romania, cel mai benefic cadru democratic, dintre cel actual si cel propus, va veti alatura celor ce au acceptat ca sunt mai nesimtiti decat…porcii, si veti fi “nominalizat” in PPS-ul de pe verso, unde vor mai intra si altii care vor dovedi acelas nivel de NESIMTIRE!
    Pentru Romania, si pentru dvs., dorinta mea este sa nu va regasiti in PPS-ul amintit!

    Domnule Presedinte al PSD, VICTOR PONTA (Pag.1)

    Va invit sa reflectati asupra situatiei in care se afla clasa politica romaneasca, deci si PSD si implicit Dvs., acum cand dupa 5 (cinci) luni de zile, NIMENI din aceasta clasa politica, ce-l include si pe Basescu, n-a binevoit ca in acest rastimp, sa aleaga, pentru Romania, cel mai benefic cadru democratic, dintre cel actual si cel ce a fost prezentat clasei politice cu 5 (cinci) luni in urma!
    Aceasta INCREDIBILA situatie m-a determinat ca in finalul ultimei mele interventii pe aceasta tema, intitulata: “ADRESARE, CATRE fiii patrioti ai poporului roman”, sa am un PPS adecvat! Fila cu acest PPS (fila nr.2) este distribuita in locuri publice din Bucuresti, in mijloacele de transport de suprafata si in Metrou, iar PPS-ul este postat in comentarii la diferite publicatii si pe bloguri!
    V-am spus toate acestea pentru ca Dvs. sa stiti si sa actionati in cunostinta de cauza. Faptul ca problematica inlocuirii actualului cadru democratic are o raspandire atat de mare (vezi PPS-ul), face oricand posibila aparitia acesteia in dezbaterea publica. Data fiind aceasta situatie, este de datoria oricarui personaj politic, sa previna luarea sa prin surprindere, precizandu-si pozitia in aceasta chestiune, fara a fi “presat” de mass-media!

    Iar acest lucru este cu atat mai necesar pentru liderii politici aflati atat in prim-planul scenei politice, cat si al asteptarilor celor ce vor fi chemeti la vot in 2012!

    Pentru a nu fi prea tarziu, actionati energic, pentru a limita “pierderile”, atat pentru PSD cat si pentru Dvs.!
    Cu toata consideratia cuvenita,
    Ing. pens. Dumitru Rizoaica, Tel. 0723966732 (Fost detinut politic in perioadele 1958-1963 si februarie – aprilie 1986).
    Bucuresti, 27-10-2011

    PS. Noul cadru democratic avantajeaza Stanga politica, deci si PSD-ul!

    Prezint mai jos PPS-ul amintit mai sus:
    ///PPS. Politicienii romani s-au dovedit mai nesimtiti decat …porcii! De ce?
    Pentru ca si porcii ar fi ales dintre doua posibilitati, pe cea mai benefica pentru porcimea lor!
    Presedintele Basescu, sefii partidelor politice, cei mai cunoscuti 130 de Parlamentari, fostul presedinte Emil Constantinescu, presedintele executiv al IICCMER Ioan Stanomir, precum si jurnalistii Cristoiu, Tuca, Turturica, Cartianu, Ciutacu, etc., care au primit Scrisoarea mea, au dovedit ca sunt mai NESIMTITI decat porcii, deoarece nu au ales, pentru Romania, cel mai benefic cadru democratic, dintre doar doua posibile!///
    OBSERVATIE:
    Victor Ponta, si colegii lui din Conducerea PSD, nu a /au/ avut NICIO reactie fata de problematica noului cadru democratic, care ia /le-a/ fost prezentata in ultimele 6 (sase) luni cu Scrisorile:
    Nr.333/16-05-2011; Nr.402/11-07-2011; Nr.424/27-07-2011; Nr.462/09-09-2011; Nr.533/27-10-2011

  4. ALBĂ CA ZĂPADA şi
    SHERLOCK HOLMES

    De dragul adevărului, Sherlock Holmes acceptând o reâncarnare în persoana mioriticului Jon*, a constatat numeroase pete roşii pe neaua murdară a politicii româneşti.
    – Hm ! Bag seama că Abă ca Zăpada este la ciclu, evidenţiat de ineficienţa absorbantului dâmboviţean. Cu lupa-n gură, flancat de maidanezii Hunor şi Oprea, petele roşii îl conduc
    pe faimosul detectiv până-n Moliere nr…unde locuieşte şi un anume Ilie scu(ze) s-au aburit lentilele, doamnă Corina – speranţa celor fără de speranţă.
    A glumit pentru dvs. reporterul Mircea Geoană revenit din State.

  5. Un Foc De Paie, Sau S-a Trezit In Sfarsit Justitia Romana?

    “Într-un stat poliţienesc, în care se clădesc tot mai multe pârghii prin care justiţia să fie controlată, îngenunchiată, în care legile se fac de pe azi pe mâine şi se modifică chiar înainte de a intra în vigoare, în care serviciile secrete îşi măresc bugetul, iar pentru justiţie nu se găseşte nici măcar mărunţiş, în care reformele există doar în vorbe şi prestaţii televizate, un preşedinte, într-un ton dictatorial, îşi poate permite să cheme la ordine magistraţii, să-i înfrunte ostil, ameninţător, să-i blameze şi să-i terfelească în piaţa publică din postura părintelui naţiunii căruia i se recunoaşte dreptul de a-şi stigmatiza, la stâlpul infamiei, oamenii legii. Aceasta este România. Statul de drept, preceptele democraţiei, independenţa justiţiei sunt persiflate în mod autoritar.”

    Intr-un stat romanesc spoliat de chiombila fara pic de jena de toate atributele constitutionale care-i confereau calitatea unui stat de drept, cu o democratie redusa la strigatul in van al catorva opozanti, mai mult pe bloguri decat in media, cu institutiile statului puse in subordinea si la discretia unui nesmitit care nici macar dictator nu reuseste sa fie ci doar o caricatura de tot rahatul , cu un popor redus la statut de populatie si aia terorizata mai abitir decat pe vremea lui Ceausescu, de frica de a nu ramane pe drumuri, daca ar indrazni sa-si ceara public dreptul la viata, cu un sistem valoric rabatat la o suta optzeci de grade de o gasca de derbedei, arivisti, hoti, mincinosi, plini de aroganta si suficienta baligoasa ajunsi la Putere printr-o frauda electorala putind de la o posta a gainarie basita, iata ca un grup de magistrati romani realizeaza in sfarsit dimensiunile dezastrului la care ne-a adus chiombu si clanul sau de mafioti si nu numai ca o realizeaza dar are si forta verticalitatii de a o declara public.
    Sincer sa fiu, m-am intrebat de foarte multe ori de ce magistratii din Romania, in frunte cu basinosii de la Curtea Constitutionala, au ajuns si ei la mana basescului si se prostitueaza dupa cum le canta codosul de basescu, vanzandu-si ditai independenta conferita de statutul de Putere intr-un stat de drept pe doi lei gauriti aruncati in scarba de satana.
    Ca cei din Sevicii o fac e de inteles, sunt numiti de chiombila care oricand ii poate lasa pe drumuri, la fel si procurorii gestapovisti ai DNA-ului, ca sa nu mai vorbim de orice cadru managerial incepand cu conducerea cimitirelor si terminand cu tot ce misca-n tara asta la nivel de dependenta guvernamentala.
    Dar de ce accepta sau au acceptat judecatorii sa fie umiliti, discreditati si decredibilizati in public, asta n-am mai inteles.
    La fel ca si in cazul Bisericii Ortodoxe Romane care, prin conducatorii ei, a innebunit pur si simplu, oferind amvonul catedralelor anticristului pentru a-si face mendrele electorale si vacsuind in portocaliu odajdiile popesti cu care imbraca in icoane pe viitorii sfinti ai ortodoxiei, tot asa si magistratii, pana la momentul acesta de desteptare au lancezit in mocirla unei obediente de neinteles in fata mascariciului care s-ar vrea dictator in aceasta tara, dar orice ar face nu-i prea iese socoteala.
    Daca am ajuns in aceasta situatie, nu este Basescu de vina, ci noi care i-am permis saltimbancului exhibitionist sa-si faca mendrele cu legile statului, incepand cu Constituitia tarii si terminand cu acapararea tuturor parghiilor de putere din Romania.
    Daca astfel de voci s-ar fi auzit inca de la primele semne de instaurare a acestei pastise de dictatura in Romania, de cand uratu’ a lansat sintagma cu “presedinte jucator” care numai bine nu prevestea, nu s-ar fi ajuns in situatia in care acest sfertodoct de mahala batjocoreste pe cine i se scoala lui pe chelie in aceasta tara, iar penalul din el sa faca pres din Justitia romana.
    Dar, vorba ceea, niciodata nu-i prea tarziu, sa speram ca acesta este doar inceputul si nu doar cateva voci singulare care cat de curand posibil vor fi estompate de manevrele securistice media ale basescului cu care acesta abate atentia publicului in cu totul si cu totul alte directii.

  6. Transferul de putere de la stat catre grupuri private de interese (globale) a insemnat renuntarea statului la rolul de redistribuitor al bogatiei unei natiuni, in interesul natiunii. Incepind cu Reagan, redisitribuirea s-a facut masiv de jos in sus, de la 99% spre 1%.

    Am observat cum cercurile de putere de dreapta din SUA si UK au influentat restul UE, in a se converti ideologic de la stinga la dreapta. Azi guvernele de dreapta nu mai au solutii. Intilnirea de la Cannes a liderilor G20 confirma ca nu sunt in stare sa vina cu solutii. UE si zona de influenta Americana este in declin puternic, iar Romania merge voios spre prapastie. Democratia a ramas doar o poleiala, fara acoperire.

    Deci, continuam cu acest tip de capitalism, sau mergem spre o societate mai echitabila, in care majoritatea are cu adevarat oportunitati reale? E la latitudinea bogatilor care conduc lumea sa decida cum se face schimbarea. Din cite observ, ne se vrea schimbarea status-quo-ului la acel nivel.

    Krugman le zice foarte bine in „Oligarchy, American Style”:

    „The larger answer, however, is that extreme concentration of income is incompatible with real democracy. Can anyone seriously deny that our political system is being warped by the influence of big money, and that the warping is getting worse as the wealth of a few grows ever larger?

    Some pundits are still trying to dismiss concerns about rising inequality as somehow foolish. But the truth is that the whole nature of our society is at stake.”

    http://www.nytimes.com/2011/11/04/opinion/oligarchy-american-style.html?_r=1&ref=global-home

    • @Karakas
      Articolul din The New York Times, citat de tine, ma face sa ma intreb daca in SUA se mai respecta legea. Concentratia asta de venituri uriase in mana catorva, dupa cum arata Krugman, ma duce cu gandul la crearea de monopoluri private, de carteluri gigant. Baietilor le place sa construiasca imperii economice si financiare. Si stau si ma intreb daca nu cumva ei incalca Legea Antitrust.
      http://en.wikipedia.org/wiki/U.S._antitrust_laws
      Legea aceasta a fost criticata, chiar in forma ei initiala de la 1890 – The Sherman Antitrust Act (Sherman Act) – de catre conservatori :
      http://en.wikipedia.org/wiki/Sherman_Antitrust_Act

      Pentru ca iata ce mai arata Krugman:

      „The recent budget office report doesn’t look inside the top 1 percent, but an earlier report, which only went up to 2005, found that almost two-thirds of the rising share of the top percentile in income actually went to the top 0.1 percent — the richest thousandth of Americans, who saw their real incomes rise more than 400 percent over the period from 1979 to 2005.

      Who’s in that top 0.1 percent? Are they heroic entrepreneurs creating jobs? No, for the most part, they’re corporate executives. Recent research shows that around 60 percent of the top 0.1 percent either are executives in nonfinancial companies or make their money in finance, i.e., Wall Street broadly defined. Add in lawyers and people in real estate, and we’re talking about more than 70 percent of the lucky one-thousandth.

      But why does this growing concentration of income and wealth in a few hands matter? Part of the answer is that rising inequality has meant a nation in which most families don’t share fully in economic growth. Another part of the answer is that once you realize just how much richer the rich have become, the argument that higher taxes on high incomes should be part of any long-run budget deal becomes a lot more compelling.”

      Nu prea e in regula… De observat intrebarea: „Are they heroic entrepreneurs creating jobs?” si raspunsul: „No, for the most part, they’re corporate executives.”. Tocmai faptul ca nu se creaza locuri de munca si nu se stimuleaza business-ul, dar veniturile catorva (0,1%) sunt fantastic de mari, ma duce cu gandul la crearea, in schimb, de imperii, de monopoluri financiare mamut. Iata ce spune: ” […]is that rising inequality has meant a nation in which most families don’t share fully in economic growth.” Cum e cu respectarea Legii Antitrust atunci…?

  7. La Un An De La Moartea Nemuritorului

    Ne Mor Titanii

    Ne mor Titanii tarii, se duc neconsolati,
    Ca lasa-n urma haos, adus de scelerati.
    Si c-ale lor povete si sfaturi de bun simt
    Au fost batjocorite si sfaramate-n dinti.

    Ne mor Titanii tarii, ne moare si cultura
    Inlocuita-n kistch, tratata doar cu ura.
    De clauni fara minte, a lor e-acuma tara,
    Traiesc prin osanale si-n suflete ca fiara.

    Ramaneti, nu va duceti, lasand doar ticalosi,
    Pastise de taraba vandute-unor leprosi.
    Ramaneti, nu e graba, locul in Rai asteapta
    Nu ne lasati in neguri supusi la o otreapă.

    De ni s-a luat si pita, al vost’ cuvant e hrana
    Ce ne mentine-n viata ca o cereasca mana.
    Datori va suntem foarte, voi daruiti cultura
    Mai stati cu noi si nu plecati, suntem satui de ura!

    Impotentilor Si Detractorilor Maestrului

    Rar sunt daruite neamuri, cam o data la un secol,
    Cu prunc haruit cu geniu printr-o nastere miracol.
    Ingeri canta in biserici la cristelnita sfintita’
    Cand e crestinat odorul ‘nobilat cu-asa ursita.

    Anii trec, copilul creste si prin faptele-i marete
    El natiunea o trezeste si da neamului noblete.
    Cand cuvantul il atinge si in stih il foloseste
    Chiar si piatra fara suflet prinde aripi si traieste.

    Alchimist apus in veacuri, azi vazut ca desuet,
    Realizeaza din mormantu-i a sa munca in desert.
    Cand vede cum vorba simpla in aur e transformata
    De o minte minunata de la Dumnezeu lasata.

    Tot ce-atinge cu penita marele poet ales
    Se transforma in comoara dupa ce versu-i cules.
    Miliarde de carate, diamante si rubine
    Lasa-n urma mostenire vrajitor lucrand cu rime.

    Mai exista insa-n lume si jigodii de doi bani
    Ce-n invidie si ura isi duc traiul de golani.
    Impotenti, cu mintea seaca, dar in grai veleitari
    Ei veninul si-l descarca, mai ales ca-s demnitari.

    Scarna au in loc de inimi si mocirla drept constiinta
    Pentru ei genialitatea nu merita recunostinta.
    Respirand doar rautatea ce-i arde la lingurica
    Terfelesc ce-are valoare, ca de viitor li-e frică.

    Si la ura ce-i hraneste cand vad Zeu pe catafalc
    Vin pentru-a se convinge sa-l intepe cu un ac.
    Pedeapsa pentru-asa o fapta nu exista in penal
    Vor fi pedepsiti in moarte la eternul infernal.

    Iar Eroul de poveste, Nascatorul de Minune
    Cu-a lui lirica va umple gol himeric din genune.
    Generatii viitoare din nectar sfintit vor bea
    Citind opera-i maiastra orizont nou vor avea.

    Odihneste-te In Pace, Nemuritorule!

  8. Pingback: Despre violenta domestica « Rinder Razvan Catalin

  9. Pingback: Grecia – Guvern de uniune nationala… « Motanul Incaltat

  10. Si Tailca, Coane Plesule !??

    Dupa mahalageala unilaterala Pipidica-Basescu&EBA, cand Pipidicai i s-a oprit orgasmu’ in gat pe motiv de neeligibilitate europeana prin pedeleu, datorita faptului ca locul i-a fost luat de dobitoaca lu’ tatucu’, mahalageala in care aceeasi Pipidica, dupa ce i-a supt si nojitele de la opinci chiombului pe motiv de genialitate si unicitate in arta politica a conducerii, a dat-o la intors mioritic altoind rau de tot fameleonu’ dictatorului si pe acesta prin paginile revistelor in care se producea, iata ca s-a spart buboiul si la casa conului Plesu, in ceea ce priveste vagoanele de erotism idilic cu care acesta il casunase pe descalecatul din Basarabi.
    Cu o intarziere fata de evenimente justificata doar de incetineala cu care conu Plesu si-a cautat prin dictionare cuvintele pline de pretiozitate balegoasa si elitism veleitaro-bombastic folosite pentru a ne spune intr-un articol plin de asemenea perle lingvistice faptul ca Basescu este un mitocan si un badaran, acesta si-a adus in sfarsit aminte de faptul ca daca tot s-a dat el atata amar de vreme monarhist ar fi cazul ca, atunci cand chiombu l-a jignit grav, public si explicit pe Majestatea Sa, sa se tavaleasca si el in paginile Adevarului cu un articol prin care sa rupa gura targului si cu care sa infiereze atitudinea de muhaia penala a chiombului fata de Majestatea Sa.
    Dar, daca cineva isi inchipuie ca articolul ar fi devastator la adresa uratului se inseala amarnic, pe langa faptul ca este scris in niste termeni de omu’ de rand se uita ca vitelu’ la poarta noua la el si nu intelege ce-a vrut autoru’ sa-i zica basescului de la obraz, apai nici de la obraz nu prea i le zice lasand mult, dar foarte mult loc de intors in caz ca Basescu, drept represalii, si-ar pune Gestapou’ pe el.
    Oricum tot este bine ca s-a spart buboiu’ si la nivel de ‘telectualii lu’ peste prajit care ne-au varat cu incaltatoru’ pe gat un basecu ridicat la dimensiuni cosmice si cu calitati de Superman, daca nu de-a dreptul de Mesia, lasand sa se scurga un puroi urat mirositor, care timp de mai bine de sase ani de zile ne-a dat dureri insuportabile.
    Mai are si Liiceanu pastrat momentul lui de glorie in care, lasand la o parte activitatea sa zilnica de imbaiat si uns cu fel de fel de alifii, sa ia dracului o pauza si s-o puna si el de-o galceava filozofico-elitista cu satana, lepadandu-s de acesta si punand cap compas arivist pe noua Putere care se intrevede din sondaje.
    La Patapievici, deocamdata nu se pune, deoarece omu’ e prins pana peste cap cu obscenitatile si blasfemiile de export pe care le itinereaza fara pic de rusine pe banii contribuabilului roman pe la diferite expozitii internationale, facand pur si simplu natiunea de rahat cu astfel de manifestari de oameni dereglati rau de tot psihic, in sensul pe care-l dadea Freud unor astfel de derapaje cu caracter erotic, manifestari care in viziunea lui Patapievici si a gastii sale de paraziti, aciuati sub pulpana lui chiombila detinatorul portofelului public, ar reprezenta crema creatiei in materie de arta romaneasca contemporana. Bull shit!
    Cartarescu nu se pune in schimb deloc, cel putin pana cand Basescu nu anunta public faptul ca a terminat de citit volumul scris de marele scriitor national, decorat personal de seful statului si a carui lecturare a inceput-o, haaaat!, cu vreo sase ani in urma.
    Una peste alta, e de bine insa si sa speram ca tot mai multi dintre paturicii care i-au furajat armasarii basescului cand acesta se dadea calaret de adevarati bidivii de poveste si-au dat in sfarsit seama ca nava pe care s-au urcat pluteste de mult timp in deriva si ca ia apa la greu, riscand din moment in moent sa se scufunde, motiv pentru ca ei s-o abandoneze si sa-si vada de treaba.

  11. Motanul incaltat:
    Excelent comentariu, foarte bine documentat si perfect argumentat. Subscriu intrutotul.

    Am urmarit, de asemenea, cu mult interes schimbul de pareri intre Karakas si Motanul incaltat.

    Cat despre iesirile la rampa tot mai megalomane si agresive ale Elenei Udrea, nu pot decat sa ma bucur ca feminismul romanesc are viitorul asigurat prin viitoarea sefa a statului, guvernului, partidului si, cu voia dumneavoastra, a inimilor noastre ale tuturor. Tot ce le mai lipsea romanilor era un cockail exploziv, in care Cleopatra, Eva Peron, Jackie Kennedy, Madonna si Margaret Thatcher sa-si dea mana sub un singur nume. Multumim din inima Partidului!

  12. Analiza lunga, saracia omului … Problema Romaniei tine de slaba dezvoltare economica. Ca o tara sa se dezvolte, locuitorii ei trebuie sa munceasca cu profit, mult, mult, nemasurat de mult mai mult, comparativ cu munca ce se depune azi in Romania. Rezultatele muncii nu trebuie redistribuite la cei ce nu stiu, cei ce nu pot sau cei ce nu vor sa lucreze, ci trebuie sa fie in totalitate la dispozitia intreprinzatorului, care va creste din punct de vedere economic. Daca i se fura acestuia o parte cat de mica din profit, cresterea economica, oricum debila si intarziata cu multe decenii, este periclitata. La noi, statul jupoaie prin impozite exact surplusul destinat cresterii. Nu ne putem permite sa intretinem un aparat de stat nici macar pe jumatate decat este cel de-acum, dupa cum nu ne putem permite sa intretinem nici macar o zecime din asistatii sociali de pana acum. Din cauza asta nu crestem, sau crestem in ritm de melc. De asta vom si ramane foarte multa vreme de acum inainte, o tara de neispraviti.

  13. Din păcate, rezultatul referendumului de Constanţa mă face să cred că nu vor plăti prea curând pentru fărădelegile lor PDL-iştii, şi după 2012, tot în opoziţie vom fi

  14. Pingback: Referendumul din Constanţa a picat (rezultate parţiale). Costănţenii sunt de acord cu desfiinţarea judeţului Constanţa « Popateapa's Blog

  15. Franks promite cresterea salariilor si pensiilor la mijlocul anului viitor, “daca lucrurile merg bine”. Ati retinut, la jumatatea anului viitor, nu mai devreme, nu mai tirziu. Daca lucrurile merg bine…pentru el? Ce inseamna ca lucrurile sa mearga bine? Are jupinu’ Komisar Sef si o lista de criterii tinta? Sau candideaza in alegeri la anul in Romania? Banuiesc din partea Partidului FMI.

    Mult mai simpatica a fost declaratia sa cu schimbatul managerilor companiilor de stat -”baietii destepti” care fac profituri nemeritate – cu manageri “privati”. Haida’ dom’ Franks, nu mai vindeti castraveti gradinarilor!

    http://www.mediafax.ro/economic/franks-salariile-si-pensiile-vor-fi-majorate-limitat-la-mijlocul-anului-daca-lucrurile-merg-bine-8947953/

    http://www.mediafax.ro/economic/franks-trebuie-sa-scapam-definitiv-de-un-sistem-in-care-baietii-destepti-au-profituri-nemeritate-8948002/

  16. RROMEURO

    “Ţările aşa zis nordice – Germania, Olanda, Finlanda, Austria, ar putea lăsa moneda Euro în seama flancului sudic – Spania, Grecia Italia, Franţa, şi să fondeze propria lor monedă, ferită de inflaţie: NORDEURO. Propunerea aparţine lui Hans-Olaf Henkel, consilier al Bank of America.”
    PS : Pentru ţara lui, Jon* a propus “rromeuro” cu efigiile celor două târfe naţionale – el şi Nuţa – fiecare pe altă parte…

  17. Taxa RO BIN BOC
    Sângele apă nu se face. Fostul organ utc acum în erecţie, Emil Boc, a emanat un fâsâit mental pe tipicul legii 80/20 (80% din cei recenzaţi nu au acces la lovelele « resturilor » de 20%) instituind taxa RO BIN BOC pe : sex, flex, rex, plex, zex(e), etc., dar ex să fie. Se preconizează că prin această adunătură, toţi cei amărâţi în prezent se vor îndulcii zilnic cu mioritica bere CIUC(iu) care le va ordona gândirea electorală 2012

  18. Pesedeule, Ce-ai ,Bre, In Cap?

    Dragii mei prieteni, care zi de zi accesati paginile acestui blog, in speranta ca poate voi fi primul care va voi da vestea cea buna a unui minut national de reculegere petrecut in decor cu afet si lovituri de tun, plus drapele-n berna, fluturand in vant a izbavirea si eliberarea neamului de o noua dictatura, vin si ma marturisesc voua, mai ceva decat as face-o in fata Prea Fericitului Daniel, care da afara de atata prea fericire de cand a luat in spate crucea portocalie si a inceput sa escaladeze intru iertarea pacatelor noastre dealul Cotroceniului, ma marturisesc deci voua, ca de cand am inceput sa dau cu tastatura in politicieni si, trebuie sa recunosc, cu precadere in chiombila si in scarnatica-i amanta ot Plescoi, o zi atat de imbarligata politic ca cea de ieri nu mi-a fost sa traiesc.
    De aceea imi cer din start scuze daca nu voi reusi sa redau in toata splendoare lor evenimentele politice derulate ieri, in cel mai pur stil dambovitean, pe marele ecran national al comediei politicii mioritice si care ne-au dovedit fara drept de apel ca si actuala Opozitie este destul de aproape in ceea ce priveste usurinta de a face prostii cat roata carului de Puterea portocaliu-basista.
    Evenimentul politic principal care ar fi meritat analizat si comentat s-a desfasurat pe malul marii, in judetul Constanta, unde aproape din jumatatea cu drept de vot a locuitorilor, in ciuda tuturor manevrelor portocalii, a iesit la vot si intr-o proportie covarsitoare de peste 90%, i-a tras un cap in gura chiombului si ungurilor, pronuntandu-se categoric impotriva reimpartirii teritoriale a tarii cu castig electoral pentru chiombila si gasca si , pe termen lung, cu castig teritorial pentru maghiarime.
    Ei bine pentru a da pe “mute” media in aceasta problema, intr-adevar de interes national, chiombu’ l-a scos de la naftalina pe suspectul de serviciu Vantu si punandu-i catuse la maini, conform deja binecunoscutelor scenarii securistice, l-a aruncat pe post de graunte in desaga de la gura jurnalistilor, care imediat ce au simtit sangele “eolian” s-au si apucat sa bea din el.
    Ceea ce n-a stiut insa chiombu cand l-a scos pe Vantu din maneca (Huo, serviciile!)a fost faptul ca, daca mai avea putina rabdarica, ii rezolva problema cu ceata de camuflaj chiar Opozitia lovita in tartacuta de amocul ideii inlaturarii lui Mircea Geoana (dovedit coloana a V-a a lui Basescu) de la conducerea Senatului, cu riscul de a pierde aceasta singura functie importanta din Parlament care inca le mai aducea ceva avantaje politice in lupta cu Puterea.
    Acum faptul ca Geoana s-a dat cu chiombu nu este stiut de ieri de azi, multa lume l-a citit imediat dupa alegerile parlamentare trecute, cand a iesit din acestea brat la brat cu pedeleu’, chit ca marea majoritate i-a spus sa nu se incarduiasca cu satana ca-l iau dracii, fapt confirmat in toamna dinaintea prezidentialelor, de tot rasul este momentul cand si-a gasit alde Ponta & Cie sa se descotoroseasca de el, repet cu riscul de a pierde functia de Presedinte al Senatului, in favoarea celor de la Putere. Baietii astia nu au auzit nimicuta de strategie, habar nu au de arta politicii dar se viseaza rodul unei iubiri ipotetice cu final fericit dintre Otto Von Bismark si Margaret Thatcher. My ass!
    Cert este ca au pus-o de mamaliga si in loc sa-l folosasca pe Geoana, manipulandu-l in ideea ca nu s-au prins de jocul facut de acesta, o vor lua pe sub coada de nu se vor vedea.
    Insa cea mai buna stire, bomboana, bomboanelor din varful (na, ca era sa zic colivei) tortului, ne-a venit de la FMI prin discursul conului Franks, care de pe pozitia Primului Ministru al Romaniei ne-a confirmat faptul ca deoarece am fost cuminti, de la anul s-ar putea sa ne mai dea ceava pitaci la pensii si la salarii, macar de un bilet de autobuz, cu care sa mergem in toamna viitoare la alegeri si sa votam pedeleu’.
    Si pentru ca vocea d-lui Prim Ministru al Romaniei, Jeffrey Franks, sa nu fie singulara, acestuia i-a tinut isonul d-l Mugur Isarescu, care pe zi ce trece, o da dracului de neutralitate politica si se amesteca pe fata in jaful si mocirla portocalie care ne sufoca de trei ani de zile.
    Cam astea au fost in mare evenimentele care iei au avut darul sa-mi dea peste cap bioritmul zilnic manifestat in general prin injurarea la greu a lui chiombila. Tare mi-e teama ca daca Ponta & Cie vor continua asa va trebui sa renunt la tema preferata, Basescu, si sa pun azimutul tunurilor pe nefacutele pesedeului.

  19. Nu trebuie sa acordam foarte multa atentie fizicului sau comportamentului… sa incercam daca ceva s-a facut din punct de vedere administrativ…cu toate ca si aici am ceva indoieli

  20. Din flota lui Jon* , o navă o facem Biserică Plutitoare
    unde să plângem tot ce a luat apa…

    BISERICA POLITICII
    Sau
    POLITICA BISERICII
    Mesajul de mai jos a fost trimis de catre Sfantul
    Sinod al Bisericii Ortodoxe a Greciei. Fiecare grec a primit o scrisoare cu acest
    mesaj. N-am vazut niciodata o dovada de atitudine mai impresionanta si mai fara
    echivoc. O atitudine atat de intransigenta si directa, care sa vina din partea
    bisericii.

    Pe langa acest mesaj, atentie!!!! Biserica Greaca a decis ca se va separa financiar
    de Stat si ca nu mai doreste sa depinda de acesta.

    Enciclică a Sfântului Sinod al Bisericii Greciei „CĂTRE POPOR”

    „CĂTRE POPOR”
    enciclică a Sfântului Sinod al Bisericii Greciei
    Ierarhia Bisericii Greciei, care s-a întrunit în şedinţă ordinară pe 5-8 octombrie
    2010, simte nevoia să se adreseze creştinilor săi, poporului lui Dumnezeu, dar şi
    fiecărui om bine intenţionat, pentru a vorbi pe limba adevărului şi a dragostei.
    Zilele pe care le trăim sunt grele şi critice. Trecem ca ţară printr-o criză
    economică cumplită care creează multora nesiguranţă şi teamă. Nu ştim ce ne aşteaptă
    în ziua de mâine. Ţara noastră se pare că nu mai este liberă, ci în fapt este
    administrată de creditorii noştri. Ştim că mulţi dintre voi aşteptaţi de la Biserica
    ce vă păstoreşte să vorbească şi să ia poziţie asupra evenimentelor la care suntem
    martori.
    Este adevărat că ceea ce se întâmplă în patria noastră este inedit şi cutremurător.
    Criza duhovnicească, socială şi economică merge mână în mână cu răsturnarea întregii
    firi. Este vorba de încercarea dezrădăcinării şi distrugerii temeiurilor multor
    tradiţii care până acum erau considerate de la sine înţelese pentru viaţa din
    spaţiul nostru. Din punct de vedere social se operează o răsturnare a datelor şi a
    drepturilor, desigur cu un argument evident: măsurile acestea le cer creditorii
    noştri. Declarăm de aceea că suntem o ţară sub ocupaţie şi că executăm poruncile
    conducătorilor-debitorilor noştri. Întrebarea care se naşte este dacă solicitărilor
    lor privesc doar chestiunile economice şi de asigurări sau vizează şi fizionomia
    duhovnicească şi culturală a patriei noastre.
    În faţa acestei situaţii orice om raţional se întreabă: de ce nu am luat mai devreme
    toate aceste măsuri drastice, care astăzi sunt caracterizate drept necesare. De ce
    nu am schimbat la timpul lor toate aceste patogenii ale societăţii şi ale economiei
    pe care azi le realizăm în un mod brutal? Persoanele de pe scena politică din ţara
    noastră sunt, de decenii, aceiaşi. Cum au socotit atunci costul politic, ştiind că
    conduc ţara la catastrofă, iar azi ei se simt în siguranţă, pentru că acţionează de
    pe poziţia celor care dau porunci? Au loc răsturnări radicale pentru care altădată
    se revolta întreaga Grecie, iar azi ele se impun aproape fără împotriviri.
    Criza noastră economică, în cuvinte foarte simple, se datorează diferenţei dintre
    producţie şi consum. Între ritmul lent al producţiei pe care îl atingem şi nivelul
    ridicat de viaţă cu care ne-am învăţat să trăim. Când ceea ce se consumă este mult
    mai mare decât ceea ce se produce, atunci balanţa economică înclină spre partea
    cheltuielilor. Ţara noastră, pentru a face faţă, este nevoită să se împrumute cu
    speranţa că balanţa perturbată se va reechilibra. Atunci când însă nu se întâmplă
    acest lucru şi debitorii cer returnarea împrumuturilor plus dobândă, se ajunge la
    criză şi la faliment. Criza economică care chinuie şi domină ţara noastră nu este
    însă decât vârful iceberg-ului. Este urmarea şi rodul unei alte crize, a celei
    duhovniceşti. Disproporţia dintre producţie şi consum prezintă însă nu doar o
    dimensiune economică, ci în primul rând este un fapt duhovnicesc. Este indiciul
    crizei
    duhovniceşti, care priveşte atât conducerea ţării, cât şi poporul. O conducere care
    nu a putut să aibă o atitudine responsabilă faţă de popor, care nu a putut sau nu a
    vrut să vorbească pe limba adevărului, care a promovat modele eronate, care a
    cultivat relaţiile clientelare, numai şi numai pentru că a avut ca scop deţinerea
    puterii. O conducere care în practică se vădeşte că a subminat interesele reale ale
    ţării şi ale poporului.
    Şi pe de altă parte, un popor, adică noi, care ne-am purtat iresponsabil. Ne-am
    lăsat pradă bunăstării, îmbogăţirii facile şi traiului bun, ne-am dedat câştigului
    uşor şi înşelăciunii. Nu ne-am pus problema adevărului lucrurilor. Revendicarea
    arbitrară a drepturilor de către bresle şi grupuri sociale, cu o desăvârşită
    nepăsare faţă de coeziunea socială, au contribuit în mare măsură la situaţia de
    astăzi.
    Esenţa crizei duhovniceşti este absenţa sensului vieţii şi încarcerarea omului în
    prezentul rectiliniu, adică în instinctul lui egoist. Un prezent fără viitor, fără
    perspectivă. Un prezent condamnat la plictis şi monotonie. Viaţa a devenit un
    interval de timp între două date, a naşterii şi a îngropării, cu un interval
    necunoscut între ele.
    Într-o asemenea perspectivă, deşertăciunea se ia la întrecere cu iraţionalul şi
    lupta o câştigă totdeauna tragicul. Când te adresezi tinerilor şi îi întrebi: „de ce
    iei droguri, fiule?” şi îţi răspund: „spuneţi-mi dumneavoastră de ce să nu iau? Nu
    sper nimic, nu aştept nimic, singura mea bucurie este atunci când înfig injecţia şi
    călătoresc (în alte lumi)”; sau atunci când atragi atenţia unui tânăr că luând
    droguri va muri, iar el îţi răspunde cu un zâmbet tragic: „nu înţelegeţi că eu iau
    droguri, ca să trăiesc”, atunci înţelegi cât de incredibil de adevărate şi de
    potrivite în tragismul lor sunt cuvintele de mai sus. În loc deci de sens al vieţii
    noi am urmărit bunăstarea, traiul bun, puterea economică. Când însă nu există altă
    perspectivă de viaţă în afară de consum, când puterea economică şi demonstrarea ei
    ostentativă devine singurul mod al recunoaşterii sociale, atunci
    diferenţierea de restul lumii este singurul drum de viaţă, pentru că altfel,dacă nu
    eşti imoral, eşti prost. Aşa au gândit şi au făptuit mulţi, aşa am ajuns la
    diferenţierea şi de putere, dar şi de poziţie în poporul nostru. Întrebarea –
    dilema lui Dostoievski „libertate sau fericire?” o trăim în tot tragicul ei. Am
    ales bunăstarea contrafăcută şi am pierdut Libertatea persoanei noastre, am pierdut
    Libertatea ţării noastre. Astăzi omul în mod justificat tremură mai degrabă „oare
    nu cumva i se vor micşora veniturile?”, dar nu se nelinişteşte pentru deficienţele
    educaţiei care îi privesc pe copiii săi şi nu se îngrijorează de înjosirea
    persoanei umane. Aceasta deci este esenţa adevăratei crize şi sursa crizei
    economice pe care atât de nemilos o exploatează actualii „negustori de popoare”.
    În Sinodul Ierarhiei, noi, părinţii voştri duhovniceşti, ne-am făcut autocritica, am
    dorit să ne confruntăm cu responsabilităţile noastre şi să cercetăm care este partea
    noastră de vină în prezenta criză. Ştim că uneori v-am mâhnit, v-am smintit chiar.
    Nu am reacţionat direct şi la momentul potrivit faţă de atitudini care v-au rănit.
    Negustorii distrugerii relaţiei dintre popor şi Biserica sa care îl păstoreşte au
    exploatat îndeajuns şi în mod pragmatic scandalurile fabricate şi au încercat să
    destrame încrederea dumneavoastră în Biserică.
    Dorim să vă spunem că Biserica are antidotul consumului ca mod de viaţă şi acesta
    este asceza. Şi dacă consumul este sfârşitul, pentru că este o viaţă fără sens,
    asceza este drumul, pentru că conduce la o viaţă cu sens. Asceza nu este privarea de
    plăcere, ci îmbogăţirea vieţii cu sens. Este antrenamentul sportivului care îl
    conduce la competiţie şi la medalie, iar această medalie este viaţa care biruieşte
    moartea, viaţa care se îmbogăţeşte cu dragoste. Asceza este drumul libertăţii,
    împotriva sclaviei inutilului care astăzi ne înjoseşte.
    Ne nelinişteşte situaţia Educaţiei noastre, pentru că sistemul educaţional actual se
    raportează la elev nu ca la o persoană, ci ca la un calculator electronic şi
    singurul lucru pe care îl face este să îl „încarce” cu materie, neinteresându-se de
    întreaga sa personalitate şi de aceea copiii noştri cu îndreptăţire se împotrivesc.
    De aceea suntem neliniştiţi în privinţa proiectului Noului Liceu care se pregăteşte.
    Manualele şcolare se scriu, într-adevăr, cu răspunderea guvernului, dar conţinutul
    lor îl vizează şi pe ultimul cetăţean grec, care aşteaptă de la Biserica sa să îi
    facă cunoscut cu putere şi glasul său smerit.
    Înţelegem că toate parohiile noastre trebuie să devină spaţii ospitaliere pentru
    tinerii noştri, aşa cum sunt deja destule dintre ele, în care mulţi tineri găsesc
    refugiu în căutarea lor după sens şi speranţă.
    Ştim că cereţi de la noi, păstorii voştri, o Biserică eroică, cu vigoare, care să
    aibă cuvânt profetic, cuvânt pentru tânărul contemporan, nu o Biserică secularizată,
    ci una sfinţită şi sfinţitoare, o Biserică liberă şi care să păstorească cu putere.
    O Biserică care nu se teme să ia poziţie faţă de sistemul viclean al acestei lumi,
    indiferent dacă împotrivirea conduce la prigoană şi martiriu.
    Biserica este singurul organism care poate să stea nemijlocit alături de om şi să îl
    sprijine. Biserică însă suntem cu toţii şi aceasta este puterea noastră şi puterea
    ei. La unitatea dintre păstori şi popor ţintesc negustorii de popoare şi încearcă să
    o submineze. Ei ştiu că dacă vor „pierde” păstorul, cu uşurinţă se vor risipi oile
    şi le vor supune. Istoria ne învaţă că acolo unde Dumnezeu a fost luptat, scopul
    final era omul şi înjosirea lui. Întruparea lui Dumnezeu este cea mai mare
    recunoaştere a persoanei umane. Biserica nu se opune guvernării, ci acelora care
    exploatând guvernarea şi ascunzându-se în spatele puterii lucrează să vă priveze de
    speranţă. Aduceţi-vă aminte că pentru mulţi specialişti în economie, prezenta criză
    este fabricată, este o criză care urmăreşte controlul mondial de către puteri care
    nu sunt iubitoare de oameni.
    Biserica lui Hristos are cuvânt pentru actuala situaţie, pentru că nu a încetat să
    fie şi trup al lumii, parte a istoriei. Nu poate să îngăduie nici nu fel de
    nedreptate, dar este datoare să arate disponibilitate pentru mărturisire şi
    martiriu. Ştim că oamenii de lângă noi suferă de foame, se află în sărăcie, se
    sufocă economic, deznădejdea de multe ori stăpâneşte inima lor. Cunoaştem acest
    lucru, pentru că prima lor oprire în căutarea speranţei este Biserica din zona lor,
    parohia lor. Scopul şi lupta noastră este ca fiecare parohie să devină centrul de
    unde activitatea pastorală a bisericii locale să îmbrăţişeze întreaga societate
    locală respectivă.
    Decizia noastră este să creăm un observator al problemelor sociale cu scopul de a
    urmări îndeaproape şi de a preîntâmpina metodic problemele pe care le creează
    prezenta criză. Scopul nostru este să dezvoltăm lucrarea de asistenţă socială a
    fiecărei parohii, în aşa fel încât să nu mai existe nici măcar un om care să nu aibă
    o farfurie de mâncare. Cunoaşteţi şi dumneavoastră că în această privinţă Biserica
    realizează o lucrare uriaşă. Cunoaşteţi acest lucru, pentru că mulţi dintre
    dumneavoastră sprijiniţi voluntar acest efort al parohiei voastre şi îl susţineţi
    economic. Vă chemăm să staţi aproape fiecare de parohia voastră, ca să ne confruntăm
    împreună cu aceste momente grele.
    Poporul nostru a trecut şi altă dată prin sărăcie şi foame, dar a îndurat şi a
    biruit, pentru că atunci avea perspective. Noi toţi putem să ajutăm pe unul şi unul
    pe mulţi. Dumnezeu nu ne-a dat duh de frică, ci de putere şi de dragoste. Cu acest
    duh, adunaţi-va în jurul marii noastre familii, Biserica, scoţând la iveală
    greşelile noastre, căutând sensul vieţii în dragoste, vom ieşi din acest ceas greu.
    Ierarhia Bisericii Greciei

  21. Pingback: azi e o zi tristă pentru România. Ziua care anunţă revenirea comuniştilor şi ahtiaţilor după putere şi bani la putere | Pinguinu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s