Un succes de politică europeană

         Reuniunea de azi, de la Bucureşti, la care participă reprezentanţii a cincisprezece state membre ale UE, dintre care nouă prim-miniştri, este, înainte de toate, un succes de politică europeană pentru România şi pentru guvernul condus de Victor Ponta. Succes cu atât mai relevant, cu cât la reuniune participă şi preşedintele Consiliului Europei, Jose Manuel Barroso.

         Acest grup, cunoscut sub numele de „Prietenii coeziunii”, este un răspuns coerent şi activ al ţărilor reprezentate la intenţia marilor contributori la bugetul Uniunii Europene de a reduce, după 2013, alocările bugetare pentru fondurile de coeziune. Asta într-un moment în care diferenţele de dezvoltare între ţările bogate şi cele sărace ale Uniunii se adâncesc, iar în ţările din Centrul şi din Estul Europei se găsesc cele mai sărace regiuni europene.

         Trebuie să recunoaştem că, şi dacă unele ţări, precum Polonia, au o rată mai bună de absorbţie a fondurilor europene, pe ansamblul zonei viteza de absorbţie este mică şi impactul fondurilor de coeziune redus. Abia acum încep să se rodeze mecanismele instituţionale, să funcţioneze la parametri normali, iar oamenii care se ocupă de validarea şi implementarea proiectelor să capete experienţă.

         Era important ca toate ţările vizate de aceste reduceri bugetare să vorbească pe aceeaşi voce şi să facă front comun în negocierea cu grupul ţărilor care sunt mari contributori. Ţări care ar trebui să lase ipocrizia de o parte: banii cu care contribuie se întorc la ele, prin intermediul marilor firme care câştigă contracte publice în ţările din Europa Centrală şi de Est. Păstrarea unui nivel adecvat de finanţare a proiectelor de coeziune este şi în interesul lor.

         Această reuniune nu este una a confruntării în sânul UE, a adâncirii diferenţelor de vederi, ci una a afirmării nevoii de reducere a decalajelor de dezvoltare. Refacerea ţărilor din Europa Centrală şi de Est poate fi motorul creşterii economice şi în ţările net donatoare. Statele membre ale Grupului ‘Prietenii Coeziunii’ urmăresc susţinerea unui nivel corespunzător de finanţare a politicii de coeziune în cadrul perspectivei financiare post-2013, care să asigure  inclusiv o flexibilitate a alocărilor pentru garantarea răspunsului adecvat la nevoile specifice ale statelor membre şi regiunilor UE.

         O observaţie importantă: azi, la Bucureşti, au fost prezenţi doar şefi de guverne sau miniştri cu atribuţii în politica europeană. Este şi acesta un argument în dezbaterea despre reprezentarea României la summiturile UE. Este evident că premierul României este cel care are cea mai mare responsabilitate în materie de politici europene, pentru că ele ţin, în cea mai mare parte, de politica internă a României. Firesc ar fi să participe cu prioritate la acele summituri cu caracter preponderent economic şi social. Când este vorba de teme din aria de responsabilitate a preşedintelui: tratate, apărare şi securitate – să participe preşedintele. Nu cred că trebuie să abordăm conflictual această temă. Iar dezbaterea din Parlament se impune, pentru a defini mai bine în primul rând politicile europene. Ar fi o primă mare dezbatere legată de profilul european al politicii româneşti de la aderare, în 2007. 

         Merită să felicităm guvernul, pe premierul Victor Ponta, pentru acest succes de politică europeană, care arată că se poate face şi altfel politică, cu gândul la interesul naţional.  

Anunțuri

7 gânduri despre “Un succes de politică europeană

  1. Cred ca este o greseala sa se reduca din fondurile de coeziune europene pentru statele mai slab dezvoltate. Decalajele de dezvoltare intre statele bogate si cele sarace se vor mari. Pe de alta parte sunt intrebari de ce nu se absorb eficient aceste fonduri. Poate ca „vina” nu este doar la statele aplicante.

    E nevoie la nivel european de un nou tip de gindire. Unul strategic si planificat, care sa permita dezvoltarea sincrona a tarilor membre cu scopul definit nu doar de a reduce decalajele, dar de a asigura un nivel de dezvoltare comparabil intre toate tarile membre. Nu are nici un sens un viitor al UE cu mai multe viteze. Nu e vina tarilor slabe ca nu exista asemenea mecanisme ale UE de reglare a tempourilor si eficientelor economice.

    Crearea unui sistem bancar european ar putea fi piatra de hotar in aceasta directie.

  2. Fortele de stinga din Grecia (Syriza, mai la stinga PASOK) cistiga din ce in ce mai mult simpatia electoratului grec inaintea alegerilor. Te intrebi: de ce oare sunt atit de atrase de concepte pe care neo-laberalii le vor numi din start „comuniste”? Tsipras, seful formatiunii vrea:

    1. renationalizarea bancilor si a unor companii private;
    2. control de stat la pretul painii si laptelui
    3. aminarea platii datoriilor statului
    4. renuntarea la contractele pentru aparare (submarine, avioane si echipament militar contractat din Franta si Germania). Apararea a fost singurul domeniu in care nu s-a impus austeritate

    Bineinteles, Imperiul a reactionat brusc, cu maxima ingrijorare.

    „Most of it is posturing ahead of the elections. He cannot do things like that, there would be convictions, fines imposed by the European Court of Justice and the EU commission,” Peter De Keyzer, chief economist at BNP Paribas Fortis, a Belgian bank, told this website.

    Mai mira pe cineva ca stinga devine din ce in ce mai extrema, atunci cind o tara intreaga ajunge batjocura FMI si a UE (Germania in special)?

    Va fi interesant de urmarit.

    http://euobserver.com/19/116462

  3. PROMISIUNE DIVINĂ

    – Doamne, cei mari împart pământul,
    Pe lumea asta nimic nu mai e sfânt ;
    Cei ce conduc încalcă până şi jurământul.
    – Copii, de dragul vostru, îi fac o apă ş-un pământ.

  4. In contextul in care tarile din „Vest” trebuie sa faca reduceri bugetare dure taind din fondurile invatamint si asistenta sociala nu prea le vad dispuse sa negocieze fondurile de coeziune, Doar o mica parte se intoarce in tarile de origine sub forma de impozit pe profit si poate TVA pentru echipamente.Si evident nu neaparat in aceasi tara care da banii.
    Si pe de alta parte ce sa negocieze amicii coeziunii?. Ce sa ofere. Recunostinta vesnica?. In perioade de criza este un buyers market si puterea absoluta o au cei care dau banii.
    Crahul economic al fostilor beneficiari ai coeziunii Spania, Grecia si Portugalia ridica si ea semne de intrebare despre eficienta acestor fonduri.

  5. Daca pina si Krugman a ajuns la concluzia ca „austeritatea” impusa de FMI si alti actori globali nu a fost despre revenirea economica a tarilor afectate, ci despre cum poti sa profiti de pe urma crizei.Se leaga si cu informatia ca banii de „bail-out” care sunt atit de negociati cu Grecia, pina la urma ajung la creditorii Greciei, si nu au ca scop revenirea economica a tarii.

    In acest context absolut cinic, ce incredere mai poti avea in FMI, si UE?

    http://www.nytimes.com/2012/06/01/opinion/krugman-the-austerity-agenda.html?_r=1&partner=rssnyt&emc=rss

    • @Karakas
      Motivele sunt politice. Iata ce arata Krugman in articol:

      „So the austerity drive in Britain isn’t really about debt and deficits at all; it’s about using deficit panic as an excuse to dismantle social programs. And this is, of course, exactly the same thing that has been happening in America.[…]
      The big question here is whether the evident failure of austerity to produce an economic recovery will lead to a “Plan B.” Maybe. But my guess is that even if such a plan is announced, it won’t amount to much. For economic recovery was never the point; the drive for austerity was about using the crisis, not solving it. And it still is.”

      E vorba de o politica dusa de guvernari conservatoare, care doresc demantelarea programelor sociale, o politica de a-i ajuta pe ce bogati si a-i pedepsi pe cei saraci. Observati ca arata, vorbind despre Cameron si dreapta din SUA:
      „And, in general, they seem less determined than America’s right to aid the rich and punish the poor. Still, the direction of policy is the same — and so is the fundamental insincerity of the calls for austerity. ”
      Deci asta e: to aid the rich and punish the poor! Pentru ca nu se actioneaza cum trebuie voit. Nu se vrea. Dar eu ma intreb: de ce trebuie sa marsam si noi spre o astfel de politica?

      Ar fi foarte interesant ca D-na Corina Cretu sa faca un comentariu mai amplu asupra acestui articol semnat de marele economist Paul Krugman. Si sa ne lamureasca si pe noi daca Romaniei i se impune o astfel de politica. De observat ca e vorba de o politica promovata de fortele de dreapta. Cum se vede dinspre PSD si PES acest lucru? Eu stau si ma intreb daca, in cele din urma, Franta si Germania vor cadea de acord asupra unei politici comune de redresare. De observat ca pesimismul incepe sa-i cuprinda cam pe toti…

  6. Badine, Du-te In Padure Sau Aruncate-n Fantana, Magarule!

    N-as fi vrut sa mai scriu despre gaselnita basista cu “acuzatiile” la adresa actualului ministru al Culturii, d-l Mircea Diaconu, insa modul in care in cursul zilei de vineri programul b1 TV s-a oprit cu un breaking news in care “jurnalistul” Andrei Badin a anuntat oripilat pur si simplu modul in care d-l ministru a scuipat ziaristii, mi-a intors stomacul pe dos si m-a facut sa-mi fie rusine de rusinea celor scoliti in ale ziaristicii, unii dintre ei pe banii statului, de a informa corect si fara implicare personala sau foloase materiale evenimentele din viata cetatii.
    Este adevarat ca ei fac politica postului sau a redactiei jurnalului respectiv, dar de la asta si pana la o asemenea minciuna sfruntata desfiintata, culmea, chiar de imaginile si inregistrarile audio menite sa ateste autenticitatea stirii respective, este o cale marcata de ani de civilizatie si democratie adevarata.
    Pedeleule si basescule, numele voatru este disperare in aceste zile, insa a recurge la asemenea metode de mistificare si incercari de manipulare, numele vostru mai este si prostie crasa.
    Si cand te gandesti cum, pe metoda micului om mare peltic si ganditor din Gagesti, “maistru” Cristoiu, acest domn Badin vitupera pana mai ieri cu spume la gura impotriva basescului in studiourile Antenei 3, te apuca pur si simplu rasu’. Asemenea taratoare sunt izoate pana si in mediu lor natural, ele nefiind lasate sa circule liber prin padure din motive de igiena morala a jivinelor.
    Drept cine ne iau aceste caricaturi , care au tupeul sa se “intituleze” ziaristi, de ne vand asemenea brasoave, fara pic de rusine si ceea ce este mai grav, avand convingerea ca suntem atat de dobitoci incat sa le inghitim rahaturile respective fara sa mestecam?
    Media romaneasca a devenit o cloaca de calomniatori, mincinosi la ordin, pupincursiti de cea mai joasa speta, oameni fara nicio moralitate, aserviti puterii, gata sa schimbe tabara la primul techin mai zornaitor aruncat de adversari in tava prostitutiei profesionale, unii dintre ei traind in suficienta propriei nimicnicii, convinsi fiind ca boborenii mioritici nu sunt decat o masa amorfa de oligofreni dipusa sa primeasca fara sa reactioneze orice tampenie lanseaza ei pe piata cu scopul macularii adversarilor politici ai Puterii.
    Pe de alta parte, tot din randul lor, se ridica voci care ne vorbesc despre deontologie si profesionalism, in timp ce in realitate avem de-a face cu o hazna plina de dejectii pestilentiale.
    In conditiile astea nu clasa politica necesita o igienizare totala si profunda la prima urgenta, ci media de la poale de Carpati, deoarece ea este contracost si fabricanta de asa-zisi politicieni.
    Oricum episodul de vineri mi-a lasat un gust amar, dar foarte amar generat de modul in care cei chemati pentru aceasta inteleg sa-si faca meseria sine ira et studio.
    Nu m-ar surprinde, ca pe modelul scuipatului, maine, poimaine sa vina dom’ Badin si sa ne anunte ca d-l Ponta, s-a deschis la slitz si a urinat public pe fotografia cu autograf a d-lui presedinte Basescu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s