Interviu Agerpres

Corina Creţu: Trebuie elaborată, măcar acum, la cinci ani şi jumătate de la aderare, o politică europeană a României (interviu – corespondenţă Agerpres)

”Eurodeputata Corina Creţu a fost aleasă recent, la Bruxelles, vicepreşedinte al Grupului Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) din Parlamentul European. Corina Creţu este membră a grupului europarlamentar socialist din anul 2007 şi a fost propusă pentru vicepreşedinţia acestuia de către Delegaţia PSD, pentru locul rămas vacant în urma preluării de către fosta titulară, Rovana Plumb, a funcţiei de ministru al Mediului în noul guvern de la Bucureşti. Corina Creţu va fi responsabila grupului S&D pentru politicile sociale şi egalitatea de gen.

Referitor la priorităţile pe care le va avea în noua sa funcţie, dar şi la principalele dosare de interes pentru România de pe agenda europeană şi în general la prezenţa ţării noastre în structurile europene, eurodeputata Corina Creţu a acordat un interviu AGERPRES.

Agerpres: Care vor fi principalele dumneavoastră priorităţi în calitate de vicepreşedinte al grupului S&D, ţinând cont că în aria de responsabilităţi vor intra politicile sociale şi egalitatea de gen?
Corina Creţu: Traversăm o perioadă dificilă, în care cetăţenii europeni resimt tot mai acut efectele crizei economice. Pierderea locurilor de muncă, discriminarea salarială pe criterii de gen, impactul dureros al recesiunii asupra vieţii de familie sunt câteva din realităţile dure ale sărăciei provocate de măsurile de austeritate impuse de guvernele de dreapta din Uniunea Europeană. De aceea, priorităţile mandatului meu vor fi promovarea măsurilor destinate relansării economice şi creării de locuri de muncă, precum şi apărarea egalităţii de şanse între bărbaţi şi femei. E nevoie de acţiuni concrete pentru salvarea modelului social european, astfel încât UE să redevină un vector al respectării drepturilor cetăţeneşti. Voi acorda o atenţie aparte problemelor lucrătorilor migranţi şi consecinţelor negative resimţite de familiile acestora, de la numeroasele cazuri de sinucidere ale copiilor şi rata crescută de abandon şcolar, până la destrămarea familiilor. Se impun, de asemenea, măsuri coordonate mai ferme pentru combaterea traficului de femei în UE.

Agerpres: Ştim că încă sunt state membre care menţin restricţiile pentru lucrătorii români şi bulgari pe pieţele forţei de muncă până la finalul anului 2013, în cadrul perioadei de tranziţie de 7 ani (2 plus 3 plus 2 ani). Care va fi abordarea dumneavoastră în aceasta privinţă, ţinând cont şi de actualul context economic aparte prin care trece Uniunea Europeană?
Corina Creţu: Eliminarea barierelor impuse lucrătorilor români este una din principalele teme pe care le-am promovat în Parlamentul European începând din 2007, prin toate mijloacele pe care le-am avut la dispoziţie. În urma presiunilor exercitate de Socialiştii Europeni, s-a inversat, în această perioadă, raportul dintre ţările care au renunţat la restricţii şi cele care le menţin.

Există începând încă din noiembrie 2008 evaluări ale Comisiei Europene, actualizate periodic, cu privire la impactul pozitiv al mobilităţii post-extindere şi la absenţa unor perturbări semnificative ale pieţelor muncii. Comisia a arătat foarte clar că mobilitatea forţei de muncă dinspre estul Europei nu numai că nu a afectat nivelul salariilor din spaţiul comunitar, dar a determinat creştere economică şi a contribuit la reducerea presiunii inflaţioniste.

Din păcate, în pofida recomandărilor Comisiei, sunt numeroase guverne, în special de orientare conservatoare, care au menţinut aceste restricţii, prevalându-se de dificultăţile crizei economice. Este, pe de altă parte, şi un eşec al guvernării PDL, care nu a reuşit, în cadrul Consiliului European, să influenţeze vreun Executiv din UE, în ciuda apartenenţei la aceeaşi familie politică a Popularilor Europeni.

Este o discriminare împotriva căreia voi acţiona şi mai intens din noua postură, pentru că păstrarea nejustificată a barierelor de pe piaţa muncii este contraproductivă pentru economia UE şi dăunează grav ideii europene.

Agerpres: În contextul actual, marcat de negocieri dure privind viitorul cadru financiar multianual al UE (2014-2020), veţi pleda pentru menţinerea unui rol la fel de important ca până acum al politicii de coeziune în ansamblul UE? Ştim că la recenta conferinţă a statelor din cadrul grupului ‘Prietenii coeziunii’ s-a afirmat acest lucru, inclusiv necesitatea unei mai mari flexibilităţi în gestionarea fondurilor europene.
Corina Creţu: Cred că este prematur, din punctul meu de vedere, să se procedeze la o reformă radicală a politicilor de coeziune. Statele care pledează pentru aceasta o fac dintr-un fel de oportunism şi nu pentru că sunt convinse că Europa şi-a rezolvat problemele de fond în domeniu şi trebuie o nouă abordare. Şi ele au nevoie de aceste politici, criza adâncind diferenţele de dezvoltare dintre regiunile din ţările dezvoltate, nu doar dintre ţările dezvoltate din Occident şi ţările ce au aderat recent. Iar cauzele subdezvoltării în Est sunt mult mai profunde şi cer perioade lungi de timp pentru ca adevărate politici de coeziune să-şi facă simţite efectele.

Cred că trebuie să ne uităm la ţări precum Grecia, Portugalia şi Spania nu doar ca la nişte probleme pentru zona euro, acum, ci şi la felul în care politicile de coeziune au mărit sau micşorat costurile crizei. Eu cred că fără politicile acestea cele trei ţări, dar şi Italia, ar fi rezistat mult mai greu crizei. Totuşi, politicile de coeziune au generat o capacitate economică suplimentară, care, dacă acestor ţări li se dă un răgaz să-şi revină, va conta în procesul de reducere a datoriilor publice şi de revenire la creşterea economică.

Părerea mea e că membrii UE trebuie să se pună de acord asupra a două mari aspecte privitoare la fondurile de coeziune. Primul priveşte domeniile în care aceste fonduri trebuie folosite cu prioritate, pe baza unor criterii clare şi transparente. Nu e cazul să mai investim în lucruri inutile, când sunt regiuni în Europa care au probleme cu aprovizionarea cu apă, când infrastructuri importante, precum sistemele publice de transport, educaţie şi sănătate, necesită modernizări.

Conferinţa de la Bucureşti este un semnal dat Bruxelles-ului că sunt ţări care au stringentă nevoie de aceste fonduri, pe care UE le poate folosi pentru a-şi accelera creşterea. Mai mult, reducerea diferenţelor de dezvoltare între ţările membre poate deveni principalul motor al creşterii economice în Europa.

Pe de altă parte, cred că după semnalul politic dat la Bucureşti, acest grup de ţări trebuie să vină cu proiecte concrete, proiecte complexe, transfrontaliere, pe care să le supună atenţiei Bruxelles-ului. Un astfel de proiect de mari dimensiuni ar putea fi cel de reconstrucţie ecologică în Europa de Est, unde fostele industrii comuniste au lăsat în urmă grave probleme de mediu. Ştiu, există proiecte de mediu, dar această reconstrucţie ecologică este un proces mult mai complex şi mai costisitor. Aş introduce aici şi amenajarea teritoriului, pentru a contracara efectele schimbărilor climaterice. Un astfel de proiect ar fi legat de amenajările pentru irigaţii pe mari suprafeţe, combinate cu regularizări de cursuri de apă. Multe dintre regiunile cele mai sărace din UE, care se găsesc în România, de pildă, au probleme de acest gen în procesul de dezvoltare, ele fiind regiuni cu profil agricol. Trebuie, aşadar, să lărgim câmpul de acţiune al politicilor de coeziune, pe care să le tratăm într-un context mai amplu.

Răspunsul la criză nu este stimularea egoismelor naţionale, ci mai multă solidaritate, în condiţii de rigoare şi de transparenţă în cheltuirea banilor publici, naţionali şi europeni.  

Agerpres: În cadrul mai amplu al apartenenţei României la structurile europene, un moment important în cursul acestui an va fi Consiliul JAI din luna septembrie, când se va lua o decizie privind data aderării României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen. Anticipaţi eventuale obstacole din partea altor state membre, în condiţiile în care Olanda şi-ar schimba poziţia cunoscută de a se opune aderării celor doua ţări la spaţiul european de liberă circulaţie?
Corina Creţu: Se prefigurează o limpezire a poziţiilor ţărilor membre ale UE faţă de problema apartenenţei României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen. Soluţia va fi, se pare, o aderare acum, în 2012, la nivelul spaţiului aerian, şi din 2013 la nivelul spaţiului terestru şi marin. Cred că s-a ieşit din acel mecanism de condiţionări care nu aveau legătură cu situaţia de fapt, ci erau răspunsuri politice la probleme politice interne din Olanda sau Finlanda, din Franţa sau Germania. Un dialog susţinut cu aceste ţări este în curs şi nu cred că pot să apară condiţionalităţi suplimentare. Oricum, se conturează o reamenajare a regulilor de funcţionare a spaţiului Schengen, care să răspundă cerinţelor unor ţări, care, în condiţii bine stabilite, cer să poată institui, pentru perioade scurte de timp, control la graniţe. Rămâne de văzut cum se va termina dezbaterea pe această temă.

Sigur, rămâne problema MCV şi un raport favorabil e un argument în plus pentru noi, în relaţia cu ţările care au introdus această condiţionalitate pe uşa din dos. Eu cred că Mecanismul, dacă este să funcţioneze şi de acum încolo, trebuie regândit. Mai ales la nivel de obiective şi de criterii de evaluare. Aşa cum este el acum, poate fi chiar manipulat, dovadă că ne blochează accesul în Schengen de mai bine de un an. În plus, nu cred că România şi Bulgaria, cu toate problemele lor, trebuie puse permanent la colţ.

Sunt convinsă că Guvernul Ponta va avea un dialog mult mai bun cu ţările membre şi cu Bruxelles-ul pe această temă, pentru că unele dintre problemele din procesul de aderare la Schengen provin din lipsa ori superficialitatea dialogului.

Agerpres: Referitor la raportul anual din cadrul Mecanismului de cooperare si verificare (MCV), document pe care Comisia Europeană îl va prezenta la finalul lunii iulie, care ar fi aşteptările dumneavoastră şi ce credeţi că ar trebui să facă România în perioada de 6-7 săptămâni rămasă pentru a putea spera la ridicarea MCV?
Corina Creţu: Sincer, mie îmi este greu să spun ce ar trebui să facă cei care gestionează acest dosar. Ştiu că, de obicei, cea mai vizibilă ‘acţiune’ este legată de dosarele de aşa-zisă ‘mare corupţie’. Numai că problemele justiţiei sunt mult mai diverse şi mai grave decât o sentinţă sau alta. Este nevoie de fonduri pentru justiţie, sunt probleme care ţin de recrutarea şi de pregătirea magistraţilor, probleme care vin şi din calitatea sistemului de învăţământ în materie. Cred că este o greşeală să se insiste asupra unor aspecte din MCV, fără să fie văzut ansamblul. Chiar nimeni nu vrea să vadă că, din momentul în care a intrat în funcţie Mecanismul, percepţia corupţiei a crescut dramatic, mai ales în ultimii trei ani? În aceste condiţii, laudele la adresa DNA şi ANI parcă rămân fără obiect. Şi apoi, combaterea corupţiei nu înseamnă doar condamnarea corupţilor. Sunt şi alte măsuri anti-corupţie, care ar trebui aplicate, dar nu sunt. Este nevoie de o discuţie despre MCV, pentru a-l face mai util şi a-l aduce mai aproape de scopul său iniţial. 

Agerpres: Ce credeţi că ar trebui să facă România pentru a fi mai vizibilă la nivelul procesului decizional din UE, în contextul în care ţara noastră este a 7-a ca mărime din Uniunea Europeană şi exista potenţial pentru valorificarea mai bună a poziţiei sale?
Corina Creţu: În primul rând, consider că trebuie elaborată, măcar acum, la cinci ani şi jumătate de la aderare, o politică europeană a României, cu obiective clare, cu definirea profilului nostru european, cu strategii de urmat, astfel încât să devenim previzibili, să dialogăm mai mult cu ceilalţi membri, să generăm proiecte şi acţiuni precum ‘Prietenii coeziunii’. Şi să nu mai luăm decizii de pe o zi pe alta. Aştept dezbaterea din Parlament, de pe 12 iunie, când se va discuta despre Summit-ul european de la sfârşitul lunii iunie, despre mandatul delegaţiei române şi despre cine va reprezenta România. Va fi prima mare dezbatere pe teme europene din momentul aderării. (AGERPRES)

Anunțuri

3 gânduri despre “Interviu Agerpres

  1. Total de acord. Solutia la criza ce afecteaza UE nu poate fi stimularea egoismelor nationale, sau solutii care par atractive, gen „uniune politica” mai accentuata asa cum a anuntat Merkel, dar fara mecanisme unionale care sa rezolve problema datoriilor tarilor membre:

    „Germany, as the strongest EU economy, wants to avoid a situation where it would end up shouldering the debt burden of weaker EU countries.”

    Cred ca acesta este un egoism pronuntat al fortelor de dreapta care conduc Germania azi. Dupa ce Germania a fost practic salvata cu bani americani dar si eforturi europene sa se dezvolte dupa cel de-al doilea razboi mondia, astazi priveste cu egoism situatia europeana, si poate si lacomie, fara sa raspunda cu solidaritate, dar cu vointa afisata de a conduce UE spre o noua ordine europeana: Germania si restul.

    http://www.bbc.co.uk/news/world-europe-18350977

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s