Limitele luptei politice

            Discursul premierului Ponta despre starea bugetului reflectă, cât se poate de corect, și starea națiunii. Cred că a fost unul dintre cele mai semnificative exerciții de transparență și de onestitate politică din ultima vreme, mai precis cam de opt ani incoace. Un exercitiu așteptat și reclamat de români, care au dovedit ca doresc alt tip de legături între ei și cei care administrează treburile statului.

            2013 și 2014 sunt ani de vârf în rambursarea datoriei publice, dublată de guvernele Boc în numai un an și ceva dupa anunțul acordului cu FMI. Un simplu exemplu: numai cheltuielile cu dobânzile la împrumuturile statului sunt de ordinul a 2,5 miliarde de euro – adică insumate bugetele Apărării, Mediului si parte din cel al Sănătății. Acești bani ar fi fost mai bine folosiți în investiții și protecție socială. Dar, chiar daca sunt rezultatul proastei guvernari, este vorba despre angajamente ale statului român, care trebuie respectate de orice guvern.

            Niciodată în ultima sută de ani România nu a avut de rambursat atât de mulți bani în doar doi ani și într-un context economic internațional atât de defavorabil. Pentru un asemenea efort sunt necesare două condiții: stabilitate economică și politică și suportabilitate socială. Chiar dacă nu vor fi măriri de salarii și pensii, sigur nu vor fi noi cure de austeritate. Iar pentru a face o serie de reforme este nevoie de acceptabilitate socială. Nu poți reforma, cum au făcut guvernele Boc, în pofida voinței cetățenilor și fără acceptul lor. Doar un exemplu: modificarea Codului Muncii – făcută împotriva intereselor angajaților și care nu a rezolvat nimic din ceea ce-și propunea. Mai mult, a adâncit munca la negru și precaritatea salariilor, a sporit sărăcia angajatilor și a accentuat polarizarea socială.

            Fără sprijinul cetățenilor nimeni nu va putea guverna România în aceste condiții extrem de nefavorabile. Vremea aventurilor de orice fel a trecut. A venit vremea responsabilității și a solidarității, a acțiunii fără compromisuri în slujba interesului public. De aceea, nu pot fi de acord cu felul în care au reacționat foștii guvernanți, care nici acum nu au înțeles de ce au fost atât de aspru sancționați la vot.            Perspectiva PDL este caraghioasă: in timpul guvernărilor Boc-Ungureanu a curs lapte și miere, nu au dispărut sute de mii de locuri, economia a duduit, PIB-ul nu a scăzut cu 15% în trei ani, salariile bugetarilor și pensiile nu au fost ciuntite, România e plină de autostrăzi, iar românii erau fericiți.

            PDL este într-o fundătură, nu mai are nimic de spus și de oferit românilor. Nici până acum nu și-a asumat responsabilitatea pentru anii în care a ratat guvernarea și a provocat atâta suferință socială. Lipsa de luciditate a liderilor PDL îi face să depășească limitele unui demers politic normal.

           România are de demonstrat că a învățat lecțiile crizei și că, putere și opoziție, se poate găsi un limbaj comun atunci când este vorba despre interesul public și buna-guvernare. Asta ar putea fixa și limitele normale ale luptei politice, ceea ce lipsește azi vieții noastre politice.

           Sper sincer că guvernul condus de Victor Ponta va reuși să facă din acest buget un instrument al stabilității economice și sociale și un stimulent pentru relansarea creșterii economice.

Anunțuri

10 gânduri despre “Limitele luptei politice

  1. Doamnei Mona Pivniceru
    Ministrul Justiţiei

    DIALOG PRINTRE OCHIURI

    Năstase :

    Copii bătuţi de vreme, albiti de timpuriu,
    Cătând în colbul cosmic o urmă de dreptate,
    Pe jilţ stă-ntotdeauna un monstru pirpiriu
    Cu globi în cataracte prin care nu pătrunde
    Lumina Absolută ; meschin grilaj la libertate.

    Eminescu :

    „De lege n-au nevoie – virtutea e uşoară
    Când ai ce-ţi trebuieşte…Iar legi sunt pentru voi,
    Vouă vă pune lege, pedepse vă măsoară
    Când mâna v-o întindeţi la bunuri zâmbitoare,
    Că nu-i iertat nici braţul teribilei nevoi.”

  2. Pe când un proces al « dosului de palmă »,
    stimată doamnă Mona Pivniceru –
    Ministrul justiţiei ?

    DIALOG PRIN OCHIURI
    (Continuare)

    Năstase :

    Roşindu-i albul feţei cu dosul de carabă,
    Copilul înţelese oferta socială, a preşedintelui;
    Caninul nou mişcându-se ca marfa pe tarabă
    Când este deranjată de vâlva, iscată din senin.
    Acolo-n alveolă e stocată memoria, a dintelui…

    Eminescu :

    “Astfel umana roadă în calea ei înghiaţă,
    Se petrifică unul în sclav, altu-mpărat,
    Acoperind cu noime sărmana lui viaţă
    Si arătând la soare-a mizeriei lui faţă –
    Faţa – căci înţelesul i-acelaşi la toţi dat »

  3. Intrebari care decurg din analiza: de ce a facut Romania aceste imprumuturi, daca nu le-a folosit pentru dezvoltare? A obligat-o cineva, sau ai nostri au tinut sa ajute „saracul” FMI? Cine pe cine ajuta?

    Cred ca oamenii au obosit de atita democratie, integrare europeana si capitalism.

    1. Democratie. Oamenii percep ca in politica apa trece, pietrele ramin. Vin unii, pleaca altii, problemele sunt aceleasi. Politicienii se imbogatesc, electorii saracesc. Oamenii vad ca sistemul politic sprijina capitalistii (clasa bogata) dar uita de cei nevoiasi. Cine sa-i ajute, cind pina si biserica percepe taxe la servicii?

    Speranta este la stinga „oficiala”. Dar este stinga europeana pregatita sa se lupte cu sistemul si sa schimbe status-quo-ul?

    2. Integrare europeana: elita de dreapta care a condus UE in ultimiii ani a fost surda la problemele cetatenilor europeni. Au preluat virusul de pe Wall Street si au infectat economia si finantele statelor membre, uitind de idealurile care au dus la formarea acestei uniuni.

    UE a luat prelmiul Nobel pentru Pace. Ori miile de demonstratii de pe strazile UE numai a pace sociala nu rezoneaza.

    Pentru ce sa fii membru in acest Club, daca esti nevoit sa fugi din tara ta ca sa existi, tu si familia ta? De ce sa plateasca mai mult romanii la bugetul UE decit sa primeasca inapoi? De ce nu se creaza un plan real de dezvoltare pentru tarile sarace din UE?

    3. Capitalism. Au vrut romanii cu adevarat capitalism in 1989? Eu cred ca habar nu aveau cum functioneaza sistemul. Acum stiu.

    UE a preluat acelasi model tip „Casino” de la americani, in care in final unii in pozitii cheie cistiga fabulous, dar societatea per ansamblu pierde enorm. SI nimeni de sus nu e tras la raspundere, nimeni nu plateste. Pardon, tot la cei nevoiasi jungem: guvernele maresc taxele, TVA, si pun taxe si pe aerul pe care il respiri.

  4. Nu cu foarte mult timp in urma, regii si nobilimea, cei cu „singe albastru”, formau casta conducatoare. Nimeni nu se atingea de ei, pentru ca erau pusi acolo sa conduca prin drept divin. A trebuit sa vina Revolutia Franceza sa demoleze acest mit, si sa aduca noi principia de guvernare in relatia conducatori-condusi: egalitate, fraternitate.

    Comunismul se pare ca a fost un „sughitz” al istoriei. Astazi capitalismul global si globalizant a creat tot o casta de care nimeni nu are voie sa se atinga: cei super-bogati care conduc guverne si state, in mod direct sau prin proxy-uri. Ei au „singe verde”, culoarea dolarului American, si dreptul lor de casta e dat de avutie, si garantat de legi copiate la matritza neo-liberala in toate tarile „democratice”. Ori acest system bazat pe tabu si pe dogma, care nu mai permite nici o alternativa politica, este unul sortit pierii. Semnale? Cit cuprinde, traim in epoca decaderii Imperiului Apusean si a ridicarii Imperiului Oriental.

  5. Pingback: Problema datoriei « Motanul Incaltat

  6. 730 DE MESAJE

    „Am descoperit, recent, că eu nu sunt ţinut în închisoare pentru afişele din 2004, ci pentru opiniile mele de astăzi, exprimate pe blog sau în presă.”

    Onorată Instanţă,

    Acest geniu al răului politic – Adrian Năstase – nu dă semne de vindecare.Un exemplu îl aveţi chiar în fraza „înghilimelită”, de sus, care conţine 730 de mesje pentru colaboratori (un mesaj pentru fiecare zi de condamnare) din care vă expun numai 7 :

    Am descoprit că afişele din 2004 nu sunt în închisoare.
    Opiniile recent exprimate sunt în închisoare.
    Am descoperit pe blog sau în presă opiniile mele exprimate în închisoare.
    Opiniile mele de astăzi nu sunt în afişele din 2004.
    Sunt ţinut în presă pentru opiniile mele, nu de astăzi.
    Că pe blog sau în presă sunt afişele, am descoperit astăzi.
    Eu am descoperit pe blog şi în presă că sunt ţinut în închisoare pentru opinii, nu pentru afişele din 2004.

    La decriptare s-a folosit “Metoda baleajuli selective-încrucişat” a SRI (neomologată pe plan terestru) pe baza căreia se reţin probele ce stau la baza fundamentului justiţiei nepolitizate româneşti.
    Textul incriminat conţine 26 cuvinte şi 4 virgule, din care prin permutări inteligente am reconstituit cele 730 mesaje (anexa 00).

    DaNiel morAr
    Ca mine procuror mai rar.

  7. GLUME DIN G(A)URA DREPTĂŢII

    – Neamţu (Mihai) are vreo legătură cu nemţii ?
    – Numa’ cu Hitler, bre !

    – Câte platane are balanţa justiţiei, Daniel, îl întreabă profesorul Adrian Năstase ?
    – Trei, Excelenţă. Numai că al treilea, orientat invers, se sprijină pe calviţia Guvernatorului.

    – Doamnă Haineală, vă rog să definiţi Dreptatea.
    – Dreptatea este „ Principiul moral şi juridic care cere să i se DEA fiecăruia ceea ce i se cuvine şi să i se respecte drepturile.”
    – Deci să i se DEA şi nu să i se IA…Mulţumesc.

    – Procuror Haineală ce aveţi de spus despre cele 13 luni cât a stat arestat nevinovat cetăţeanul Ţigareta din cauza dumneavoastră ?
    – 13 e număr cu ghinion, statistic vorbind, excelenţă.

    – Stimată doamnă Mona Pivniceru, cum se pot îndrepta treburile în justiţia românească ?
    – Pi buni, numa’ cu laminorul…

    Doi prieteni frunzăresc un album cu fete goale, în salonul unui bordel clandestin, atenţia fiindu-le atrasă de o fumoasă focoasă:
    – Băi, jur că o cunosc.
    – Şi eu. Am avut o partidă împreună acum un an, sigur (era neglijata lui soţie).

  8. Am cazut in capcanele in care au fosu si ungurii si multi altii, a venit marele val cu „vrem credite cat mai multe sa ne dezvoltam, sa facem infrastructura, sa dezvoltam affacerile etc…” si acuma urmeaza sa intram in disperare ca nu stim de unde \sa le dam inapoi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s