Controlul fluxurilor migratorii nu trebuie sa afecteze drepturile romanilor in UE

In interventia scrisa pe tema integrarii migrantilor, dezbatuta ieri in plenul Parlamentului European, am atras atentia asupra faptului ca preocuparea pentru controlul fluxurilor migratorii si incurajarea migratiei lucratorilor cu inalta calificare nu trebuie sa afecteze drepturile romanilor, in calitate de cetateni europeni, asa cum se incearca prin campania actuala de stigmatizare din Mare Britanie.

Uniunea Europeana are nevoie de o mai buna gestionare a migratiei din tari terte si de politici mai eficiente de intregrare a imigrantilor, in conditiile in care unul din zece cetateni europeni s-a nascut in strainatate, peste 32 de milioane dintre acestia provenind din afara UE si alti 16 milioane din alte state ale Uniunii.

Din pacate, ex-puteri coloniale, precum Marea Britanie, prefera relatiile privilegiate cu fostele colonii, in detrimentul parteneriatului european. Discriminarea pozitiva a indienilor, in paralel cu stigmatizarea romanilor si bulgarilor decredibilizeaza pozitia conservatorilor britanici privind limitarea imigratiei. Romanii si bulgarii nu sunt responsabili pentru valul de imigratie ilegala si necontrolata care a afectat Marea Britanie dupa 2001, in special din India, Bangladesh, Pakistan si Nigeria. Demonizarea romanilor si bulgarilor ca raspuns la ingrijorarile cetatenilor britanici si, mai nou, ale celor germani este un raspuns demagogic-extremist, in context electoral, si demonstreaza incapacitatea autoritatilor de a controla migratia ilegala, in special din afara UE, si de a gestiona eficient integrarea noilor veniti.

De aceea, am condamnat, in sesiunea de la Strasbourg, declaratiile recente ale unor oficiali si oameni politici britanici si germani, precum si initiative precum petitia online “Opriti imigratia in masa din Bulgaria si Romania in 2014, cand se relaxeaza restrictiile UE”. Reamintesc faptul ca, potrivit Comisiei Europene si tratatelor in vigoare, Marea Britanie si celelalte state ale UE trebuie sa elimine, de la 1 ianuarie 2014, restrictiile impuse cetatenilor romani si bulgari pentru accesul pe piata muncii.

UE se confrunta cu o tripla provocare: diminuarea populatiei active, penuria de lucratori calificati si expansiunea extremismului care tinde sa distruga imaginea Europei de continent al tolerantei. Rasismul, discriminarea si excluderea sociala in crestere indeparteaza specialisti care ar putea contribui la cresterea competitivitatii UE in contextul dificultatilor economice si in cursa globala. De aceea, se impun masuri pentru descurajarea practicilor extremiste si pentru incurajarea migratiei fortei de munca de inalta calificare din afara Uniunii.

E nevoie de politici coordonate si eficiente pentru evitarea ghettoizarii, prin masuri impotriva segregarii si pentru facilitarea integrarii: de la invatarea limbii tarii gazda si descurajarea abandonului scolar, pana la recunoasterea calificarilor si formarea profesionala adecvata cererii de pe piata muncii. Exista inca multe disfunctionalitati care priveaza UE de contributia migrantilor din tari terte si care fac din excluziunea sociala factorul decisiv in cresterea vulnerabilitatii si saraciei. Mai ales femeile sunt afectate, ele fiind de doua ori victime ale discriminarii – in propria comunitate, unde sunt inca puternice stereotipurile de gen, si in societatea de adoptie, unde cad adesea victime exploatarii sexuale sau prin munca ilegala sub-remunerata. In acest context, am pledat pentru un cadru juridic comun si o cooperare mai stransa pentru combaterea migratiei ilegale si retelelor de criminalitate organizata si trafic de persoane.

Raportul europarlamentar pe aceasta tema critica exploatarea populist-extremista a migratiei fortei de munca si incurajarea prejudecatilor si resentimentelor care submineaza solidaritatea ca fundament al societatii europene.