Austeritatea, ca ideologie a eșecului proiectului european

        Dl Barroso, președintele Comisiei Europene, își aduce aminte, strategic -doar se apropie alegerile europene! – că austeritatea nu e bună, dacă nu e și creștere economică. Doar că, până acum, toată lumea vorbește despre creșterea economică, dar nimeni nu o vede, pentru că austeritatea n-a produs nicăieri creștere economică.

        Lucrurile sunt mult mai simple decât ni se prezintă nouă atât de la Bruxelles, din anumite centre financiare, și chiar și din anumite centre universitare, bastioane ale gândirii neo-liberale. Criza aceasta este criza exceselor capitalismului financiar, care s-a rupt de realitățile economiei. În prima fază, băncile, aflate pe pragul prăpastiei, au convins puterea politică să le salveze, cu argumentul că sunt prea mari pentru a fi falimentate. Puterea publică a recapitalizat băncile cu bani publici, pentru că a crezut că astfel se va relua creșterea economică, prin reluarea creditării economiei. Nu s-a întâmplat asta. Statele, puternic îndatorate, s-au trezit că băncile, pe care nu le-au lăsat să moară, au început să le jupoaie, mărind aberant costurile împrumuturilor necesare acoperirii deficitelor bugetare. Deficite mărite de planurile de salvare a băncilor și de încetinirea drastică a activității economice.

        Austeritatea a părut o soluție salvatoare. Nu este, pentru că toate planurile de austeritate au dus la creșterea deficitelor, prin creșterea șomajului, scăderea impozitelor pe venit, prin scăderea salariilor și pensiilor, scăderea impozitelor pe profit. Una este pe hârtie, alta în realitate. În realitate, economia europeană este sinistrată, pierde locuri de muncă în domenii care în alte locuri sunt înfloritoare, pierde capacități de producție și a început să piardă și creiere, ceea ce este un fenomen nou și îngrijorător.

        Care este răspunsul țărilor membre? Ei bine, vorbe lipsite de conținut, în spatele cărora se află intenția unor state de a domina la scară continentală. Am asistat la tot felul de experimente, primul fiind cel din România, unde s-au redus drastic salariile bugetarilor, cu 25%. Au urmat experimentele grec, italian, cipriot, mai nou. Fiecare dintre aceste experimente a avut o determinare ideologică: austeritatea, devenită dintr-un instrument anti-criză -prost, ce-i drept! – ideologie politică cu normă întreagă.

        A fost și este ideologia unui grup eterogen de partide, toate având la activ măcar o criză de identitate: Partidul Popular European. Cu austeritatea s-au legitimat și s-au identificat. Aducând astfel grave prejudicii construcției europene, deoarece aceste partide au promovat egoismele naționale în locul solidarității, au adus atingere mecanismelor și principiilor democratice și au creat un mediu propice de cultură vechilor demoni ai continentului: extremism, rasism, antisemitism, discriminare, refuzul diferenței.

        PPE a fost la conducerea UE aproape un deceniu. Aș spune că, pentru UE, este un deceniu pierdut, din toate punctele de vedere. Nu extinderea UE este problema: aceasta a fost o decizie înțeleaptă și vizionară, care se baza pe o experiență în domeniu, pe deplin satisfăcătoare pentru toată lumea. Problema a fost cu PPE, cu viziunea lui despre felul în care trebuie să se structureze și să funcționeze UE extinsă. Această viziune este una nedemocratică, a unei Europe conduse de un Directorat, în care membrii nu mai sunt egali, în care unor națiuni li se contestă dreptul de a alege, cărora li se impun cu forța decizii dezastruoase pentru ele, decizii pentru care nu răspunde nimeni.

        Ideologia austerității este sub asediu și refuzată de toate națiunile europene. Partidele membre ale PPE știu că ea nu mai poate fi apărată, când se vor prezenta în fața alegătorilor. Domnul Barroso a dat semnalul unei schimbări de discurs, strict pentru uz electoral. Pentru că dacă ar crede cu adevărat în ceea ce spune, bugetul UE pentru perioada 2014-2020 nu ar arăta cum arată, iar țării sale de origine, Portugalia, nu i-ar impune o nou cură devastatoare de austeritate.

        UE are nevoie de o schimbare de fond a politicilor sale și de revenirea la o conducere democratică, în care cetățeanul, cu nevoile și așteptările sale, să fie în centrul preocupărilor liderilor europeni și nu soarta unor entități financiare lacome și iresponsabile. Avem nevoie de o nouă Europă, o Europă a solidarității și a creșterii economice. Avem nevoie de politici economice și sociale pertinente și credibile, nu de o ideologie care ține loc de acțiune politică responsabilă. Asta este miza noilor alegeri din 2014, când sper ca la conducerea UE să ajunga un executiv de stânga, care să corecteze eșecurile guvernării PPE.      

7 gânduri despre “Austeritatea, ca ideologie a eșecului proiectului european

  1. Din nou un articol exceptional, care marcheaza punct dupa punct. Daca si in discursul public veti fi la fel de clara, hotarata si agresiva (in sensul bun), ascensiunea Dvs politica va fi de neoprit… Cred ca Romania are nevoie de cineva ca Dvs.

  2. Corect, cu substanta, si la timp!

    Partea cea mai trista este ca insasi idea europeana a avut de suferit foarte mult. Ma refer in special la elementele traditionale ale constructiei europene: reducerea diferentelor de dezvoltare, participare egala a statelor in actul de decizie, si in final..bunastarea cetatenilor. De cind e PPE la putere am vazut somaj alarmant si o prapastie crescinda intre statele din nord si cele din sudul UE. Apare ca in noul UE, fiecare trage pentru el. Scapa cine poate, cam asa arata si experienta din Cipru…Tot trist este ca sub „conducerea” PPE s-au inmutit ingrijorator partidele anti-UE, xenofobe si ultra nationaliste.

  3. Pingback: Doua teme de discutie « Motanul Incaltat

  4. @ Buna dimineata !
    ” AUSTERITATEA ” este privita si sustinuta atat la BRUXELLES cat si la BUCURESTI prin prisma proverbului:
    ” INTERESUL POARTA FESUL ” !!!
    Altfel, cum se explica faptul ca UNII MANANCA CE ADUNA DE LA GROAPA DE GUNOI a orasului
    iar UNII au SALARII cu adevarat NESIMTITE ???

    E corect ca un pensionar care a muncit 40-50 de ani sa aiba
    o PENSIE de cateva SUTE de LEI

    iar un smecher agramat dar pilos si sluga supusa politicienilor si guvernantilor sa aiba 188.000 de lei pe luna ?????????????????????????????????????????????????
    Ce ne puteti spune despre aceasta DISCREPANTA NESIMTITA
    stimata doamna europarlamentar Corina Cretu ??????????????
    Cu toata stima,
    Aliosa.

  5. DAR ROMÂNIA DE CE A FOST DISTRUSĂ ?

    DAR ADRIAN NĂSTASE DE CE A FOST CONDAMNAT, NEVINOVAT ?

    DAR, DAR, DAR…
    ………………………………………………………………………………………………….

    De ce a fost omorât Muammar al-Gaddafi
    Publicat 03/03/2013 | Autor: Ion Tcaci

    Au trecut aproximativ doi ani de când a început aşa numita “primăvara arabă”
    Libia, sub loviturile aeriene ale NATO, raidurile insurgenţilor liberali şi islamişti, s-a transformat din Jamahirie în “tânără democraţie”. Să vedem ce nu le-a convenit libienilor, de ce l-au omorât pe liderul lor Muammar al-Gaddafi.
    1. Libia lui Gaddafi nu avea nici o datorie faţă de nimeni în lume.
    2. Preţul unui litru de benzină era de 0.14$
    3. Preţul unei pâini era de 0.15$
    4. Învăţământul şi spitalizarea erau gratuite.
    5. Tinerii căsătoriţi primeau în dar 64000$ pentru a-şi procura apartament.
    6. Fiecare familie libiană avea propria casă.
    7. Pentru fiecare membru, familia libiană primea anual 1000$ subvenţii.
    8. Pentru fiecare copil nou născut, familia primea 7000$, ajutor material.
    9. Ajutorul de şomaj 730$ lunar.
    10. Orice libian, dacă era admis la oricare facultate din lume, primea 2500 euro de la stat plus întreţinere plus un automobil.
    11. Salariul unei asistente medicale era de minim 1000$.
    12. Automobilele în ţară erau vândute numai la preţ de fabrică.
    13. La deschiderea propriei afaceri, Jamahiriya Libiană oferea un ajutor material de 20000$, într-o singură tranşă.
    14. Nu exista impozit pe imobil, la apartamente şi casele de locuit.
    15. Impozitele mari erau interzise prin lege.
    16. Cetăţenii libieni primeau creditele fără dobândă din partea statului.
    17. Energia electrică era gratuită pentru populaţie.
    18. În toată ţara era dezvoltată o reţea de magazine pentru familiile cu mulți copii, în care alimentele de bază erau vândute la un preţ simbolic.
    19. Pentru vânzarea produselor alimentare cu termenul expirat – amenzi astronomice.
    20. Pentru falsificarea preparatelor medicale – pedeapsa cu moartea.
    21. Vânzarea şi consumul de alcool – interzis prin lege.
    22. Intermedierea în vânzarea imobilelor – interzisă prin lege.
    23. După venirea la putere a lui Gaddafi, din Libia au fost alungate marile corporaţii.
    24. Doar după preluarea puterii de către Gaddafi, negrii din sudul Libiei au primit drepturi cetăţeneşti.
    25. În 40 ani de “dictatură” populaţia ţării a crescut de trei ori, iar mortalitatea infantila s-a micşorat de nouă ori.
    26. Speranţa de viaţă a crescut de la 51,5 la 74,5 ani.
    27. Gaddafi a luat decizia de a scoate Libia din sistemul bancar mondial şi alte 12 tari arabe erau gata să-i urmeze exemplul.
    După cum spun americanii, familia Gaddafi avea proprietăţi în valoare de zeci de miliarde, însă dacă luăm în calcul că la noi toate cele mai sus enumerate lipsesc dintotdeauna, iar politicienii noştri totuşi sunt multi miliardari, vă daţi seama ce moarte ar merita ei? Şi straniu lucru, americanii nu vin să-i omoare pe alde Filat, Voronin sau Plahotniuc şi să ne salveze de tirani, cum s-au grăbit să o facă în Libia.
    Acum Libia nu mai are nimic, în afară de “democraţie”.
    În concluzie ce ar fi de spus? Fiecare şi-o face cu mâna lui…
    P.S. Muammar Gaddafi este una din primele mari jertfe în lupta binelui cu răul din secolul XXI, din păcate nu cred sa fie el ultimul…
    În spoilerul de mai jos gasiţi mesajul necenzurat şi nemodificat al Colonelului Muammar al-Gaddafi – testamentul său în faţa poporului.

    Mesajul Colonelului Muammar al-Gaddafi – testamentul său în faţa poporului: Necenzurat şi nemodificat – tradus din limba engleză.

    În numele lui Allah, binefacatorul şi milostivul …

    Timp de 40 de ani, sau au fost mai mulţi, nu mai ţin minte, am făcut tot ce am putut să dau oamenilor case, spitale, şcoli, iar când le-a fost foame le-am oferit hrană. Am transformat chiar Benghazi în zonă agricolă din deşert, am înfruntat atacurile de la acel cowboy Reagan, când mi-a omorat fiica adoptată de la orfelinat, el încerca să mă ucidă, în loc de asta el a ucis-o pe sărmana fetiţă inocentă. Apoi i-am ajutat pe fraţii şi surorile mele din Africa, cu bani, pentru Uniunea Africană.
    Am făcut tot ce am putut să-i învăţ pe oameni ce înseamnă conceptul unei democraţii reale, unde comitetele oamenilor conduceau ţara. Dar aceasta nu a fost niciodată de ajuns, aşa cum unii mi-au spus, chiar oamenii ce aveau case cu 10 camere, costume şi mobilier nou, aceştia nu erau niciodată mulţumiţi, aşa egoişti cum erau vroiau mereu mai mult. Ei au spus americanilor şi altor vizitatori că aveau nevoie de democraţie şi libertate, fără să realizeze vreodată că era vorba de un sistem de “tăiat gâtul”, unde câinele mai mare îi mănâncă pe restul, însă ei erau vrăjiţi de aceste cuvinte, fără să realizeze măcar că în America nu există medicamente gratuite, spitale gratuite, case gratuite, educaţie gratuită şi nici mâncare gratuită, cu excepţia faptului când oamenii trebuie să cerşească sau să stea la cozi interminabile pentru o farfurie de supă.
    Nu, indiferent de ce făceam, nu era niciodată de ajuns pentru unii, însă pentru alţii, ei ştiau că eram fiul lui Gamal Abdel Nasser, singurul lider arab şi musulman veritabil care a existat de la Salah-al-Deen încoace, când el a revendicat Canalul Suez pentru oamenii săi, la fel cum am revendicat şi eu Libia, pentru oamenii mei, erau paşii lui cei pe care am încercat să-i urmez, ca să-mi ţin oamenii liberi de la dominaţia colonială – de le hoţii ce vroiau să fure de la noi.
    Acum sunt sub atacul celei mai mari forţe militare din istorie, fiul meu cel mic african, Obama, vrea să mă ucidă, să ia libertatea acestei ţări, să ia gratuitatea caselor noastre, medicamentele noastre gratuite, educaţia noastră gratuită, hrana noastră gratuită, şi să o înlocuiască cu stilul hoţoman american, numit “capitalism”, însă noi toţi din lumea a treia ştim ce înseamnă asta, înseamnă corporaţii ce conduc ţările, conduc lumea, iar oamenii suferă.
    Astfel, nu există alternativă pentru mine, trebuie să iau poziţie, iar dacă Allah doreşte, voi muri urmând calea Sa, cale ce a făcut din ţara noastră o ţară cu teren agricol bogat, cu hrană şi sănătate şi chiar permiţând şi ajutând fraţii şi surorile noastre africane să lucreze aici alături de noi, în Jamahiriya Libiană.
    Nu-mi doresc să mor, însă dacă se ajunge la asta, pentru a-mi salva pământul şi miile de oamenii care-mi sunt copii, atunci fie.
    Fie ca acest testament să fie vocea mea în lume, că m-am ridicat împotriva atacurilor cruciaţilor din NATO, m-am ridicat împotriva cruzimii, trădării, împotriva vestului şi ambiţiilor colonialiste şi că am stat alături de fraţii mei africani, adevăraţii fraţi arabi şi musulmani, ca şi o rază de lumină.
    Când alţii îşi construiau castele, eu am locuit într-o casă modestă şi într-un cort. Nu mi-am uitat niciodată copilăria din Sirt, nu am cheltuit nesăbuit banii ţării şi precum Salah-al-Deen, marele nostru lider musulman, care a salvat Ierusalimul pentru Islam, am luat doar puţin pentru mine …
    In vest, unii m-au numit nebun, dement, însă ei ştiu adevărul, deşi continuă să mintă, ei ştiu că pământul nostru este independent şi liber, nu sub control colonial, ei ştiu că viziunea mea, calea mea este, iar asta a fost limpede pentru oricine, pentru oamenii mei şi că voi lupta până la ultima suflare ca să rămânem liberi, fie ca Allah cel atotputernic să ne ajute să rămânem încrezători şi liberi.
    Col. Mu’ummar Qaddafi, 2011/05/04 Tradus în engleză din discursul original de către Prof. Sam hamod, Ph.D.

  6. Pingback: Brussels blog round-up for 20 – 26 April: Italy’s new Prime Minister, trust in the EU falls, and should all EU states recognise gay marriage? | EUROPP

  7. Pingback: De ce il lauda Basescu pe Ponta…? « Motanul Incaltat

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s