O ecuatie de risc maxim: austeritate – euroscepticism – extremism

 

Rezultatele ultimului Eurobarometru reflecta cresterea ingrijoratoare a euroscepticismului in primele sase mari state ale Uniunii Europene. Din pacate, cercetarea nu a acoperit mai multe tari, pentru ca ar fi fost interesant de vazut si modul in care se raporteaza romanii la UE.

Lipsa de incredere in proiectul comunitar variaza de la 42% in Polonia la 72% in Spania, iar in Germania – motorul european in anii acestia de criza – 59% din cetateni nu mai cred in viitorul Uniunii si 19% se declara gata sa voteze un partid ce propune iesirea principalei economii europene din zona euro. Dar potentialul de crestere al Alternativei pentru Germania este mare, pentru ca unul din trei germani se pronunta, conform altui sondaj recent, pentru revenirea la marca.

Austeritatea a saracit Europa, iar troica FMI-Banca Mondiala-Comisia Europeana a impovarat datoriile statelor. Modelul economic si social impus de Merkel a dus nu numai la un somaj fara precedent in Europa, ci si la un nivel record al euroscepticismului.

Avertismentele electorale se repeta ingrijorator. Sub presiunea formatiunilor extremiste, anti-sistem, partidele moderate, pro-europene, sunt obligate sa recurga la acorduri trans-ideologice pentru depasirea crizelor politice fara solutie la urne. S-a intamplat in Grecia, acum in Italia, dupa o criza politica de doua luni, in urma alegerilor anticipate. Riscul pe termen mediu este ca rezultatele guvernarilor acestor mari coalitii sa compromita curentele politice traditionale, reprezentate de partide care, deja, sunt in imposibilitate de a mai obtine voturile necesare unei majoritati parlamentare.

Anul trecut, 30% din francezi au votat, la prezidentiale, cu Marine Le Pen si Jean Luc Melenchon, candidatii celor doua extreme. La parlamentarele din Italia, 55% din italieni au votat partidele conduse de doi populisti, Berlusconi si Grillo. Unde se poate ajunge cand dreapta populista si extrema dreapta detin o majoritate confortabila ne arata Ungaria, care, dintr-un exemplu al democratizarii a devenit «bolnavul» Europei, din cauza prabusirii intr-un nationalism izolationist si agresiv.

Stim bine, din istorie, ce urmeaza: criza amplifica extremismul, iar tensiunile imping la conflict. Alegerile europarlamentare de anul viitor vor arata daca Uniunea Europeana e un proiect care mai are viitor sau a ramas doar o oala in clocot, pentru care mentinerea capacului instelat e doar o chestiune de timp.

Azi si maine, la Sofia, voi participa la doua evenimente organizate de Socialistii din Parlamentul European. Sub genericul « Relansarea Europei » vom dezbate problema locurilor de munca pentru tineri, una din fatetele cele mai dureroase si incarcate de potential negativ ale crizei in UE. Iar maine vom analiza pericolul ascensiunii populiste si modalitatile cele mai potrivite de a combate acest fenomen, in perspectiva alegerilor europene. Austeritatii falimentare predicate de Dreapta si nationalismului distructiv suntem datori sa-i opunem un proiect bazat pe raspunsul onest si eficient la problemele cetatenilor europeni.

Anunțuri

4 gânduri despre “O ecuatie de risc maxim: austeritate – euroscepticism – extremism

  1. Doamna Crețu, nu știu de ce dvstră politicienii de la vârf, nu puteți vedea lucrurile simplu. Statele Unite ale Europei reprezentau un pericol mare pentru Americani. Pentru a nu-şi compromite poziţia au introdus oameni din grupul Bilderberg care să compromită ideea în popoarele din Europa. Măsurile nepopulare luate de Dna Merkel company, impunerea acestor măsuri tuturor țărilor în mod forţat, a dus la schimbarea sensului initial al UE.

  2. UNA ZICE PSD, ALRA ZICE ARIPA VOPSITA A PNL, RESPECTIV PNPL ( PPE ) !!!
    Regionalizarea nu poate fi realizată eficient mai devreme de 2016, afirmă Sorin Frunzăverde
    Vicepreşedintele PNL, Sorin Frunzăverde, iniţiatorul proiectului privind împărţirea teritorială a României în opt regiuni, spune că regionalizarea ţării este necesară, dar ea nu trebuie făcută în pripă. Este un proces amplu şi plurivalent pentru societatea românească. Reorganizarea administrativ-teritorială nu se poate face decât după modificarea constituţiei, iar legea fundamentală a statului nu poate fi modificată prin asumare guvernamentală, a declarat, în exclusivitate, la Radio România Reşiţa, Sorin Frunzăverde:
    Filosofia care stă la baza construcţiei acestor regiuni este aceea care spune că regiunile preiau de la ministere multe atribuţii, a mai spus Sorin Frunzăverde. În opinia sa, regionalizarea nu poate fi realizată mai devreme de 2016.
    http://www.radio-resita.ro/regionalizarea-nu-poate-fi-realizata-eficient-mai-devreme-de-2016-afirma-sorin-frunzaverde
    PSD ZICE :
    “Regionalizarea Romaniei reprezinta un proces foarte important pentru viitorul tarii, atat din punct de vedere administrativ, cat si din cel al absorbtiei fondurilor europene. Asumarea raspunderii pe legea regionalizarii va avea loc doar daca va exista un consens intre USL si celelalte forte politice din Parlament, cu exceptia PDL. Obiectivul este ca la 1 ianuarie 2014 noul Mecanism Financiar Multianual sa ne gaseasca cu regiunile stabilite. “

  3. Pingback: Despre Securitate… « Motanul Incaltat

  4. Pingback: Brussels blog round-up for 27 April – 3 May: A dreary May Day, the ECB cuts rates, and could Spain become the Florida of Europe? | EUROPP

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s