Despre autonomia Ținutului Secuiesc, cu fantasma Imperiului în fundal

         Pentru foarte mulți români și cred că și pentru suficient de mulți maghiari motivele adevărate ale mitingului din Covasna rămân un mister. La o analiză obiectivă, vedem că procesul de descentralizare este mai profund în România chiar decât în țări care se laudă cu asta. Dar nimeni nu spune că descentralizarea reprezintă un panaceu. Ca orice proces administrativ, are și părți mai puțin bune, și limite. Iar cum diferențele de dezvoltare între regiuni reprezintă o realitate, trebuie să găsim o componentă de solidaritate a procesului, care să nu permită accentuarea acestor diferențe.

        Nu am auzit reprezentanți politici și din societatea civilă maghiară făcând o analiză a limitelor și consecințelor descentralizării în ceea ce privește dezvoltarea celor trei județe cu populație preponderent de naționalitate maghiară. Tot ceea ce ne spun este că autonomia teritorială pe criterii etnice rezolvă toate problemele etnicilor maghiari.

Mă tem că acești lideri nu vor înțelege că întoarcerea în trecutul medieval sau în cel al Imperiului Austro-Ungar este o falsă soluție. Lucru înțeles totuși de etnicii maghiari, care – prin numărul de zece ori mai mic decât cel scontat și anunțat de organizatori – au dat de înțeles că doresc altceva de la liderii lor, care nu și-au schimbat discursul și proiectul de la Revoluție încoace. Timp în care oamenii s-au schimbat, doresc altceva si au alte nevoi și interese.

        În fond, Harghita, Covasna și mare parte din Mureș sunt județe conduse de etnici maghiari, la fel și orașele și comunele. Instituțiile care depind de consiliile locale și județene sunt conduse de etnici maghiari. Ce a schimbat asta în viața lor? Ce ar schimba creșterea izolării, adica autonomia pe criterii etnice? Regiunea Autonomă Maghiară – la care visează cele trei partide maghiare, în ciuda ”diferențelor” afișate de complezență – a fost cu adevărat un succes economic, social și cultural?

        Regionalizarea nu este un proces care să se desfășoare pe criterii etnice. Ea are drept subiect cetățenii României, nu etnii trăitoare aici. Cetățenii români sunt egali în drepturi și obligații. Iar discuții pe marginea proiectului, multe dintre ele născute din orgolii locale, au loc peste tot în țară. Este unul dintre posibilele efecte contra-productive ale procesului: această concurență între eventualele viitoare regiuni, concurență pentru a obține mai multă putere pentru liderii locali, nu pentru a servi mai bine interesele cetățenilor.

        Acțiunea de azi, din Covasna, tot în această logică a fost organizată, a obținerii de puteri mai mari pentru liderii locali, și nu pentru o viață mai bună pentru etnicii maghiari. Acești lideri au avut la îndemână și mijloace, și timp să demonstreze ce pot. Statisticile si realitatea demonstrează eșecul lor. A ascunde acest eșec în spatele luptei pentru o și mai mare autonomie nu este cel mai bun exemplu de onestitate politică.

        Poate că în locul unor astfel de acțiuni, care vin în contradicție cu prevederile Constituției României, liderii maghiari ne vor spune tuturor ce conținut dau ”autonomiei”, ce doresc, concret, în afară de separatism pe criterii etnice, de la majoritate. Manipularea sentimentelor naționale nu produce nimic bun. Inventarea unor identități locale și regionale din considerente legate de jocurile de putere este un proces periculos.

Ca să reușească, regionalizarea trebuie să întărească, nu să slăbească solidaritatea națională, trebuie să reducă, nu să accentueze decalajele de dezvoltare, trebuie să aducă mai multă democrație, nu să o pună în discuție. Nu de la imperii moarte vin soluțiile la problemele etnicilor maghiari, care nu sunt cu nimic diferite de cele ale etnicilor români.

        Soluțiile vin de la fiecare dintre noi, de la un efort comun de a găsi rezolvarea cea mai bună problemelor cu care ne confruntăm. Și încă ceva: este nevoie de o mai bună comunicare, de o mai bună cunoaștere între cele două etnii. Temerile vin din necunoaștere.

        Eu cred că, dincolo de orice, slaba participare la manifestația de azi este un semnal dat liderilor maghiari, de a reveni cu picioarele pe pământ și de a servi interesele cetățenilor, nu pe cele proprii. Rămâne de văzut dacă vor înțelege și vor ține cont de acest semnal.

3 gânduri despre “Despre autonomia Ținutului Secuiesc, cu fantasma Imperiului în fundal

  1. Eu cred ca dupa autonomia Tinutului Secuiesc, daca va fi vreodata obtinuta, va urma cererea de unire cu Ungaria. Numai ca vor constata brusc ca Tinutul Secuiesc este in inima Transilvaniei si atunci vor cere si autonomia Transilvaniei. Pare o strategema cam incalcita si cam naiva, stiu, dar asta nu inseamna ca nu este avuta in vedere de unii lideri maghiari, cum ar fi Tokes. Am scris pe larg despre aceasta problema la http://www.balkanalysis.com/romania/2013/02/11/revived-transylvania-dispute-strains-romanian-hungarian-relations-with-potential-for-future-internationalization-of-the-issue/
    Ce parere aveti despre problema cetateniei duble romano-maghiare? Eu cred ca trebuie reglementata cu grija in Romania. Asa cum am scris in articolul amintit mai sus, eu cred ca cetatenii cu dubla cetatenie nu ar trebui sa ocupe functii publice in Romania, caci se ridica intrebarea carei tari sunt ei loiali, Romaniei sau Ungariei?

  2. Nu mai halucina. Nu este vorba despre nici o „fantasma” a unui imperiu. Este vorba despre sa facem dreptate conationalilor nostril Unguri si Secui, adica sa LE DAM AUTONOMIA PE CARE O DORESC.
    Daca ei spun ca va fi bine, sa sti dela mine ca asa va fi. O sa vezi si tu ca avem dreptate.
    Regionalizarea sa se faca asa: Crisana, Maramures, Transylvania, Tara Auotomoma Secuiasca, Banatul, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova si Bucovina de Sud. Simplu si fara probleme.

  3. D-na Cretu,
    Am si eu o nedumerire… Daca „cetățenii români sunt egali în drepturi și obligații” atunci de ce este necesar sa-i diferentiezi prin acest proiect de regionalizare? Caci regiunea, prin definitie, inseamna : „Întindere mare de pământ mai mult sau mai puțin omogenă, dintr-o țară sau de pe glob, care prezintă caractere comune; ținut, zonă”. Deci mai multe regiuni prezinta caractere diferite unele fata de altele. E clar ca e vorba de o diferentiere.

    „Iar cum diferențele de dezvoltare între regiuni reprezintă o realitate, trebuie să găsim o componentă de solidaritate a procesului, care să nu permită accentuarea acestor diferențe.”

    Si atunci iarasi intreb: daca nu dorim accentuarea acestor diferente pentru ce mai trebuie facuta regionalizarea, care inseamna oricum o diferentiere? Pentru ca diferentele de dezvoltare intre regiuni permit accentuarea diferentelor. Eu nu inteleg ce propuneti: sa franezi dezvoltarea unei regiuni, ca nu cumva o regiune mai dezvoltata sa evolueze in continuare mai mult decat una mai putin dezvoltata?

    Eu am impresia ca Dvs., PSD-ul, nu intelegeti, va rog sa ma scuzati ca va spun, ca e contradictoriu ceea ce sustineti. Si din aceasta cauza este si periculos jocul pe care il practicati!! Pe de alta parte, scuzati-ma, dar e o stupizenie sa spui ” trebuie să găsim o componentă de solidaritate a procesului”. Adica n-a fost gasita pana acum o astfel de componenta? Introduci regionalizarea in proiectul noii Constitutii dar nici n-ai habar cum ar putea arata, care ar putea fi componenta de solidaritate a procesului pentru ca sa-ti poti astfel sustine viziunea in fata cetatenilor? Atunci hai, mai bine, sa nu mai facem aceasta regionalizare! Nu e intelept sa te apuci de ceva despre care nu ai o viziune clara in privinta realizarii sale, ba chiar dimpotriva: ai o viziune marcata de grele contradictii.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s