Tripla provocare a alegerilor europarlamentare

Europarlamentarele care vor marca finalul acestei luni nu reprezintă doar un simplu exercițiu democratic la care europenii cu drept de vot sunt chemați pentru a-și trimite reprezentanții în Parlamentul European. Desigur, fiecare ciclu electoral vine cu particularitățile sale și, tocmai de aceea, au existat întotdeauna diferite mize politice la trecerea de la o legislatură la alta. Însă de această dată există, în opinia mea, cel puțin trei trăsături care deosebesc radical acest scrutin electoral de alte alegeri prin care a trecut Europa. Sunt provocări atât pe plan intern, cât și pe plan extern, care vor putea defini succesul pe termen mediu și lung al Uniunii Europene.

În primul rând, alegerile europarlamentare de anul acesta (și campania aferentă) vin pe fondul unei situații extrem de tensionate la granița de est a Uniunii Europene. Asediată de haos și de violențe ce prefigurează, în opinia unora, un război civil, situația din Ucraina pare să fi scăpat de sub control. Văduvită de o atitudine unitară în fața provocărilor la care a fost supusă, Europa a fost acuzată că și-a abandonat vecina dinspre est. Nimic mai fals! Situația din Ucraina este una delicată, iar în asemenea situații, deciziile trebuie cântărite cu maximă prudență. Viitoarea Comisie Europeană, ce va fi emanația acestor alegeri, va trebui să se aplece cu celeritate și cu precădere asupra acestui subiect, iar campania electorală oferă politicienilor din toate statele membre un bun prilej de a înțelege cât mai clar care este poziția europenilor cu privire la situația din Ucraina. S-a spus de multe ori că instituțiile europene sunt prea departe de opinia cetățeanului de rând. Ei bine, alegerile de la finalul lunii vor scurta această distanță și le vor permite europenilor să se pronunțe, pe baza opțiunilor politice pe care le au la îndemână, și asupra acestui subiect extrem de important pentru înreaga Europă. Situația din Ucraina este, așadar, o provocare majoră, pentru că rezultatul votului va influența – sunt convinsă – decizia Uniunii Europene cu privire la modul în care va formula un răspuns în această privință.

O a doua provocare majoră este reprezentată – de data aceasta în planul intern al Uniunii Europene, de ascensiunea formațiunilor politice radicale, cu precădere a celor de dreapta. Am abordat acest subiect în multe dintre intervențiile mele în Parlamentul European și am transmis câteva gânduri chiar și aici, pe blog, despre capcana populismului european, cel care oferă soluții seducătoare, ușor de înțeles pentru cetățeanul de rând, însă total nefezabile și periculoase pentru proiectul european. Cifrele pe care le arată sondajele de opinie nu sunt, de multe ori, îmbucurătoare, arătând că sprijinul pentru politicienii anti-europeni ar putea depăși 30%. Deși adevărata competiție rămâne între socialiști și populari, trebuie să conștientizăm faptul că planurile politicienilor radicali, de subminare a Uniunii Europene, reprezintă amenințări directe la adresa realizărilor de până acum a Europei Unite. Este și aceasta o provocare extrem de importantă, pentru că viitorul Parlament European va trebui să găsească cele mai bune metode de a izola aceste forțe politice și de a le ține cât mai departe cu putință de procesul decizional.

În al treilea rând, o provocare semnificativă este reprezentată de modul în care Uniunea Europeană se va putea reforma din punct de vedere politic odată cu aceste alegeri. Așa cum bine știm, mulțumită Tratatului de la Lisabona, opinia cetățenilor va cântări mai greu decât până acum în desemnarea Președintelui Comisiei Europene, iar aceasta este o victorie certă în reducerea mult-blamatului deficit de democrație la nivelul Uniunii. Se vorbește uneori despre înțelegeri în spatele ușilor închise, despre reducerea transparenței cu privire la desemnarea viitorului Președinte al Comisiei, însă rolul acestor zvonuri nu este decât acela de a descuraja europenii să se prezinte la urne. O prezență scăzută la vor ar fi în avantajul celor care sunt consțienți că vor pierde și a celor care, odată cu insuccesul lor, speră într-o înfrângere a progreselor politice la nivel european. Tocmai de aceea, cred că este extrem de important să avem o prezență cât mai mare la vot.

De altfel, cred cu fermitate că prezența la vot este răspunsul în fața tuturor acestor elemente. Doar dacă europenii vor înțelege miza celor trei provocări și se vor prezenta la urne, Parlamentul European va căpăta legitimitatea de care are nevoie pentru a găsi cele mai bune răspunsuri pentru situația din Ucraina. Doar astfel, politicienilor radicali li se va putea restrânge accesul la masa deciziilor europene și doar astfel proiectul european va putea progresa din punct de vedere politic, astfel încât distanța dintre simplul cetățean și procesul decizional să se scurteze considerabil. Este și o șansă pentru România, care – spre deosebire de multe alte state – nu va exporta la Bruxelles politicieni xenofobi și anti-europeni. Cred cu fermitate că, în măsura în care va exista sprijin popular, cele trei provocări se vor putea transforma într-un succes triplu al Uniunii Europene.

Un gând despre “Tripla provocare a alegerilor europarlamentare

  1. Draga doamna Cretu, va doresc succes in realegerea dvs ca europarlamentar!
    Conform timpul.md (www.timpul.md), fortele separatiste rusesti ar fi inceput, cu un hotel deocamdata, ocuparea orasului Reni, de linga Galati. Fapt de o gravitate aparte, deoarece, in situatia in care Ucraina inceteaza de a fi statul cu care Emil Constantinescu a semnat cunoscutul tratat, teritoriile romanesti de peste Prut denumite Bugeac, Bucovina de nord si Insula serpilor sunt revendicabile de catre Romania, iar o reocupare de catre rusi va conduce la pierderea lor pentru totdeauna. In situatia in care stirea de pe timpul.md se confirma, atunci o reactie politica romaneasca, la nivel national si poate si european, este necesara, ca si consultari cu aliatii americani si cu forurile europene asupra acestor teritorii. Pentru ca aliatii si europenii au cerut Romaniei cedarea lor catre Ucraina in ideea ca Ucraina va intra in UE si NATO, fapt compromis ca urmare a evenimentelor din Ucraina – si nu in ideea ca ele vor fi reocupate de rusi si ca acestia vor reveni la gurile Dunarii.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s