Mă bucur foarte mult că am avut ocazia să mă întorc în România cu ocazia vizitei oficiale de joi și vineri. Am venit cu o agendă plină de evenimente și întâlniri, dar totodată cu o plăcere deosebită știind că mă întorc pentru scurt timp acasă și voi avea ocazia să îmi revăd foștii colegi și prieteni. Dincolo de impresia personală pe care zilele acestea mi-au lăsat-o, cred că am îndeplinit toate obiectivele pe care le aveam în rol de comisar pentru politică regională și am făcut importanți pași înainte pentru relația sprijin și colaborare între Comisia Europeană și România.
Fondurile structurale și de investiții reprezintă o sursă principală de finanțare pentru proiectele publice care asigură dezvoltarea României. Ele reduc pe termen lung efectele decalajelor economice față de alte state din Uniunea Europeană, ajutând la crearea de noi locuri de muncă, la modernizarea infrastructurii, la modernizarea sistemelor de Sănătate și de Educație și la sporirea potențialului de creștere al țării noastre. Astfel, este important ca 2016 să nu fie un an pierdut din punct de vedere al absorbţiei fondurilor europene, pentru că ritmul de îmbunătățire a vieții cetățenilor români depinde direct de performanțele noastre în domeniu.
Aceasta este convingerea cu care am întreprins în perioada 3-4 martie vizita oficială în România, unul dintre obiectivele mele strategice fiind să dau un semnal de sprijin autorităților naționale care supervizează proiectele de dezvoltare finanţate din fonduri europene. Iar în acest sens, consider că am avut discuții foarte utile cu Președintele Klaus Iohannis, cu vicepremierul Vasile Dîncu și cu ceilalți membrii ai Guvernului și autorităților locale cu care am avut întrevederi. Închei așadar prima mea vizită din 2016 în România având încredere în faptul că am găsit soluții de durată pentru problemele ce afectează absorbţia acestor fonduri în regiunile mai puţin dezvoltate.
Agenda mea a fost una încărcată, dar plină de evenimente și întâlniri interesante, la care am participat cu plăcere! Joi, 3 martie, la începutul vizitei mele am participat la deschiderea conferinței „Evaluarea impactului Programului Operațional Regional 2007-2013”, alături de vicepremierul și ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Vasile Dîncu, de actualul ministru al fondurilor europene Aura Răducu, de foști miniștri ai Dezvoltării și de specialiștii din domeniu cu care colaborez cu toată deschiderea și bunăvoința.
Discurs la conferința „Evaluarea impactului Programului Operațional Regional 2007-2013
Conferinţa a marcat sfârșitul perioadei de implementare 2007-2013 cu o absorbție de circa 74% (peste 2,8 miliarde euro din Fondul European de Dezvoltare Regională) la finalul anului trecut, un rezultat bun ținând cont de întârzierile inițiale. Știu că unele mesaje pe care le-am transmis au fost percepute într-o cheie critică, dar toate au avut un rol cât se poate de pozitiv pentru țară: vreau să colaborăm mai strâns, să ne mobilizăm mai bine, să devenim una dintre țările care folosesc cel mai eficient sprijinul oferit de Comisia Europeană!
Pentru a încuraja autoritățile să evite greșelile din trecut am lansat în România proiectul-pilot „Regiuni mai puțin dezvoltate”, din care fac parte regiunile Nord-Est şi Nord-Vest ale țării, care are drept scop utilizarea expertizei cumulate pe parcursul anilor trecuți pentru a sprijini autoritățile locale să îmbunătăţească absorbţia și să investească în proiecte folositoare pentru cetățeni. Iniţiativa permite Comisiei să colaboreze mai strâns cu responsabilii de pe plan local pentru a identifica problemele de ordin structural care împiedică sau încetinesc dezvoltarea acestor regiuni.
Am participat la ambele evenimente de joi alături de vicepremierul Vasile Dîncu, căruia îi mulțumesc pentru primirea călduroasă în țară și pentru tot sprijinul acordat. Suntem la începutul unei noi perioade de programare (2014-2020), iar în acest context cred că este foarte important să avem o cât mai bună colaborare între Comisia Europeană și Guvernul României. Punerea în aplicare a programelor strategice trebuie să fie o prioritate absolută pentru ambele părți, iar acest lucru este posibil doar dacă învățăm din experiența precedentului ciclu financiar european și ne îmbunătățim performanțele.
Împreună cu Vasile Dîncu, vice prim-ministru și ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
Ştiu că o prea mare parte din populația României încă se luptă cu sărăcia și este departe de standardul de viață occidental. Dar avem un potenţial de creştere extraordinar pe care vreau să îl punem în valoare! Am discutat despre acest aspect și în cadrul întrevederii de vineri cu preşedintele Klaus Iohannis și am subliniat că Educația și Sănătatea sunt, în mod special, priorități de investiții europene – cele două domenii au alocate împreună circa 500 de milioane de euro pentru perioada 2014-2020. Din acest motiv am pus accent în cadrul mesajelor pe care le-am transmis pe importanța modernizării unităților de învățământ, construcției de creșe în mediul rural, precum și pe construcția celor trei spitale regionale la standarde europene în România, care au la dispoziție o finanțare de 150 de milioane de euro. Alături de acestea, pentru următorii ani sunt prevăzute alte circa 280 de investiţii pentru unităţi sanitare şi ambulatorii de specialitate în sate şi oraşe, cât şi pentru 35 de unităţi de urgenţă în cadrul spitalelor judeţene. Planurile există, dar trebuie să progresăm în privința execuției!
De altfel, mi-am încheiat vizita în România vizitând Institutul Național de Endocrinologie „C. I. Parhon”, care a beneficiat pe parcursul ultimilor 3 ani de o asistență financiară din partea Comisiei Europene de circa 36,6 milioane de lei pentru proiectul „Laboratorul de cercetare Moleculară, Celulară și Structurală Endocrinologie – ENDOCED”. Este un exemplu pentru modul în care a reușit să se modernizeze și să dezvolte rețeaua de cercetare care este atât de necesară pentru domeniul sanitar, un proiect care va contribui concret la îmbunătățirea vieții oamenilor.
Vizită la Institutul Național de Endocrinologie C. I. Parhon
În concluzie, am certitudinea că toate strategiile de dezvoltare ale României trebuie însoțite de proiecte mature și de calitate, iar investițiile și inițiativele de atragere a finanțărilor europene trebuie să aibă la bază cât mai multă stabilitate și muncă, nu controverse. 2016 este un an plin de oportunități, iar dacă vom reporni absorbția fondurilor europene putem continua ritmul de dezvoltare bun din ultimii ani.
CORINA CRETU 