A fost o plăcere să revin în Bulgaria şi România cu ocazia vizitei oficiale din 16-17 iunie. Am pornit cu dorinţa de a duce mai departe relaţia de colaborare dintre Comisia Europeană şi statele membre – de această dată vorbim de Bulgaria – dar şi de a vedea la faţa locului rezultatele politicii de coeziune. Consider că aceasta este o forţă a schimbării în bine pentru cetăţenii Europei şi este important pentru mine să văd cum contribuim la bunăstarea oamenilor. Iar în această privinţă vizita recentă în Bulgaria a fost revelatoare.
Toate statele membre au avut de câştigat de pe urma Politicii de coeziune, fapt pe care l-am subliniat la cea de-a VII-a Conferinţă europeană de evaluare a politicii de coeziune, desfăşurată la Sofia. A fost totodată ocazia de a împărtăşi rezultatele remarcabile ale perioadei 2007-2013. De exemplu, aproape un milion de locuri de muncă au fost create în această perioadă, iar 6 milioane de persoane au acces la apă potabilă datorită investiţiilor făcute prin fondurile europene. Acestea şi toate celelalte rezultate sunt cu atât mai remarcabile dacă ne gândim că au fost obţinute cu fonduri mai reduse decât PIB-ul Lituaniei pentru 2007-2013, într-o perioadă în care Uniunea Europeană s-a confruntat cu cea mai mare criză economică şi financiară de la cel de-al II-lea Război Mondial. În aceeaşi perioadă, noi ţări europene au devenit membre ale UE şi am continuat să fim o sursă de investiţii publice pentru toate statele UE.
Dar, pe lângă mândria pe care, pe bună dreptate, o simţim pentru rezultatele obţinute, privim către viitor şi analizăm modul în care politica de coeziune poate fi îmbunătăţită. Evenimentele atât interne, cât şi externe, ne demonstrează că această politică trebuie să fie mai flexibilă. Avem nevoie de răspunsuri rapide la nevoile statelor membre şi, tocmai de aceea, ne concentrăm pe întărirea capacităţii administrative şi pe creşterea performanţei investiţiilor noastre.
În ceea ce priveşte deciziile pentru viitorul politicii de coeziune rămân convinsă că dialogul permanent cu autorităţile naţionale este crucial. Am profitat de ocazie pentru a discuta cu înalți oficiali din Bulgaria: Boyko Borissov, prim-ministru, şi Nikolina Angelkova, ministrul bulgar al Turismului, dar şi cu Peter Pellegrini, vice-prim ministrul Slovaciei, prezent de asemenea la conferința de evaluare de la Sofia.
Despre domeniul turismului, din perspectiva securităţii în regiunea Dunării, am avut şansa de a continua discuțiile cu reprezentanți ai autorităților bulgare și române la Ruse, în cadrul conferinţei la nivel înalt ,,Durabilitatea dezvoltării turismului și securității în regiunea Dunării”. Sunt 111 milioane de cetăţeni europeni, pentru care regiunea Dunării înseamnă acasă, iar aproape un sfert dintre aceştia obțin venituri din activități de turism. Nu este o surpriză, aşadar, că acest domeniu de activitate are o importanţă vitală pentru regiunea Dunării, iar securitatea este o precondiţie a dezvoltării turismului. Pentru a veni în întâmpinarea aşteptărilor, de altfel legitime ale turiştilor, trebuie luate măsuri concrete de securitate. Desigur, în acest domeniu, poate mai presus decât în oricare altul, colaborarea dintre state este necesară şi îmbucurătoare.
Şi dacă tot vorbim de relaţii între state, trebuie să spun că am fost plăcut surprinsă de felul în care decurge cooperarea transfrontalieră între cele două state riverane Dunării. Împreună cu vicepremierul român, Vasile Dîncu, am avut ocazia să vizităm, pe malul bulgăresc al Dunării, liceul ,,Baba Tonka” din Ruse, ca parte a proiectului ,,Tehnologia Informației și Comunicării – o forță de schimbare în educație”, finanțat cu 1,5 milioane de euro prin Fondul european de dezvoltare regională 2007-2013.
În cadrul acestui proiect, elevi de liceu de pe ambele maluri ale Dunării interacționează și lucrează împreună cu ajutorul tehnologiei moderne de comunicare la proiecte şcolare.
Iar pe malul românesc, în Giurgiu, am întâlnit specialiști în situaţii de urgenţă, care sunt pregătiți să intervină în orice moment și să-i ajute pe colegii lor de peste Dunăre, în caz de nevoie. Totul este parte a unui alt proiect de cooperare transfrontalieră – „Consolidarea capacităților tehnice operaționale pentru intervenții în situații de urgență la Giurgiu – Ruse zona transfrontalieră”. Prin Fondul european de dezvoltare regională au fost alocate 4,8 milioane de euro pentru construirea și dotarea cu echipamentele de intervenție specifice a Centrului Giurgiu – Ruse pentru coordonarea transfrontalieră și gestionarea de intervenție. A fost realizat un Sistem de Comunicare și informare, iar pentru partea bulgară, au fost achiziționate două vehicule cu apă și spumă pentru stingerea incendiilor.
La finalul vizitei rămân cu convingerea că politica de coeziune a schimbat în bine viaţa a milioane de cetăţeni europeni, în perioada 2007-2013, precum şi cu speranţa că buna colaborare pe zona de graniță între cele două state membre vecine, România şi Bulgaria, să fie dusă mai departe.
CORINA CRETU 