„ Decizia de aderare a României la Uniunea Europeană a reprezentat una dintre cele mai importante decizii pe care țara noastră le-a luat în ultima sută de ani” – mesaj al Comisarului European Corina Crețu-

1 decDragi români,

Anul acesta România aniversează 100 de ani de la Marea Unire, un moment istoric pentru noi toți! În 1918, după încheierea primului Război Mondial, dorința poporului român de a avea un stat puternic și modern a devenit realitate. În urmă cu 100 de ani, toate provinciile istorice locuite preponderent de români au decis să devină un singur stat național. Unirea a fost proclamată pe 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia, iar de atunci, țara noastră poartă numele România; iar noi, românii, sărbătorim în prima zi a iernii calendaristice Ziua Națională sau Ziua  Marii Uniri.

Entuziasmul acelei zile îl regăsim și astăzi, căci a fost un moment important ce a adus atât de multă bucurie și speranță în viețile românilor, a bunicilor și a străbunicilor noștri. Mulți ani mai târziu, în ianuarie 2007, România a devenit în mod oficial parte a familiei europene – Uniunea Europeană – împărtășind cu celelalte state membre valori precum libertatea, egalitatea și solidaritatea. Suntem parte a unui proiect politic unic: Uniunea Europeană, care, înainte de orice, a adus Europei 70 de ani de pace.

Tocmai apartenența noastră la marea familie europeană ne garantează faptul că suntem liberi să circulăm oriunde în Europa, avem libertate de exprimare și de informare, libertatea de gândire, de conștiință și de religie, putem munci și studia oriunde în Uniunea Europeană. Toate acestea sunt drepturi și libertăți la care înaintașii noștri, cei care au înfăptuit Marea Unire, dar și noi, înainte de Revoluția din 1989, poate că nici nu îndrăzneam să sperăm.

În 2018, noi avem și ne bucurăm de toate aceste drepturi și cred că e bine să nu uităm că sunt valori indispensabile pentru demnitatea și prosperitatea noastră, a tuturor cetățenilor europeni, indiferent în ce țară ne aflăm.

Pentru mine, ca și Comisar European pentru Politica Regională, este o onoare și un privilegiu să fiu în slujba cetățenilor europeni, inclusiv a celor români. Această politică vine în sprijinul direct al tuturor regiunilor europene, ajutându-le să se dezvolte și contribuind semnificativ la reducerea disparităților dintre acestea. Cred cu tărie că politica de coeziune contribuie semnificativ la dezvoltarea țării noastre. În anul 2014, când am preluat mandatul de Comisar European pentru Politică Regională, rata de absorbție a fondurilor politicii de coeziune era în România de 48% dar, ca urmare a eforturilor pe care le-am depus, am reușit să încheiem perioada de programare 2007 – 2013 cu o rată de absorbție de 91%. Totodată, fondurile europene au contribuit în mod decisiv la dezvoltarea economică a țării noastre. Sunt foarte multe exemple care vorbesc despre felul în care Politica de Coeziune a îmbunătățit viața de zi cu zi a românilor: în timpul perioadei de programare 2007-2013, aproximativ 15 000 de IMM-uri au primit sprijin financiar, 51 000 de noi locuri de muncă au fost create, peste 40 000 locuințe au fost reabilitate energetic, 2 500 de școli au fost conectate la internet de mare viteză, iar aproximativ 100 de spitale au fost renovate.

Nu există, așadar, nicio îndoială că decizia pe care România a luat-o în urmă cu 11 ani – și anume aceea de a deveni membru al Uniunii Europene –  a fost de departe cea mai bună decizie posibilă. Apartenența României la UE nu ar trebui niciodată pusă la îndoială. România trebuie să aibă un rol activ în redefinirea UE 27, din interiorul Uniunii Europene.

Iar anul viitor vine cu o mare oportunitate în acest sens, tocmai pentru că țara noastră va deține, pentru prima oară,  Președinția Consiliului Uniunii Europene, având ca motto „Coeziunea, o valoare comună europeană“. Iar acest mandat al României are loc într-un context cu totul special: în prima jumătate a anului viitor vor avea loc alegerile pentru Parlamentul European, iar ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană  – Brexit-ul – urmează să aibă loc tot primăvara viitoare. Așa cum spuneam, cred că este o provocare, dar și o oportunitate, în egală măsură, pentru ca țara noastră să contribuie activ la creionarea unui viitor mai bun Uniunii Europene, al cetățenilor europeni, ajutând la reconsolidarea încrederii în proiectul european.

Sunt sigură că România va profita din plin de perioada celor șase luni cât va deține Președinția Consiliului Uniunii Europene și va contribui la consolidarea proiectului european, pentru că ne dorim cu toții să avem o Uniune Europeană mai unită, mai puternică și mai solidară!

La mulţi ani, România! La mulți ani, dragi români, oriunde v-ați afla!

Reclame

Misiune în România: 29 – 30 octombrie 2018

Pe final de octombrie am avut plăcerea de a mă reîntoarce în România, pentru o vizită oficială, dedicată în întregime politicii de coeziune. Primul eveniment la care am participat a fost conferința EuroIMPACT ”Informarea și îmbunătățirea comunicării privind politica de coeziune a Uniunii Europene în România”, alături de d-nul Victor Negrescu, ministrul-delegat pentru afaceri europene și de d-na Gabriela Crețu, președintele Comisiei de Afaceri Europene din Senatul României.

Este important că și în România sunt organizate astfel de evenimente care aduc în atenția cetățenilor  Politica de Coeziune, principalul instrument de investiție al Uniunii Europene, prin care construim o Europă unită, reducând decalajele economice și sociale dintre statele membre.

Un moment important al vizitei a fost întrevederea cu d-na Viorica Dăncilă, prim-ministrul României, d-nul Viorel Ștefan, vicepremier și ministru interimar al Cercetării și Inovării, d-na Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene, d-na Sorina Pintea, ministrul Sănătății și d-nul Paul Stănescu, vicepremier și ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Cu aceștia am discutat despre viitoarea președinție a României la Consiliul UE și despre situația implementării programelor operaționale în perioada de programare 2014-2020.  Am dat asigurări încă o dată că atât eu, cât și DG REGIO, vom ajuta cu tot ce putem România atât în ceea ce privește construcția spitalelor regionale, cât și pentru dezvoltarea infrastructurii de transport.

Discuții aplicate am avut și cu reprezentanții Coaliției Naționale pentru Modernizarea României, fiind în egală măsură interesată în eliminarea blocajelor în ceea ce privește implementarea proiectelor finanțate prin politica de coeziune.poza10.jpg

La finalul primei zile a vizitei, am avut ocazia de a discuta bilateral cu d-nul Vazil Hudák, vicepreședintele Băncii Europene de Investiții și doamna Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene, despre Cadrul Financiar Multianual și propunerea Comisiei Europene privind politica de coeziune de după 2020.e8c2417f-5fe6-4c37-a8bc-cb77fd5b8bc0

În cea de-a doua zi a vizitei, am avut onoarea de a participa la conferința la nivel înalt „O politică de coeziune incluzivă pentru o Uniune mai aproape de cetățenii săi”.

În cadrul acesteia am vorbit despre beneficiile evidente ale acestei politici de care răspund în calitate de comisar european. Politica de coeziune este, de fapt, garanția creșterii calității vieții pentru cetățenii europeni: creează locuri de muncă, generează oportunități de dezvoltare economică și socială, asigură accesul la servicii de educație și sănătate mai bune, contribuie la promovarea incluziunii sociale și la sprijinirea comunităților marginalizate și, totodată, susține dezvoltarea rețelelor feroviare și rutiere. Politica de coeziune nu are culoare politică, este despre oameni și pentru oameni.

În ultima parte a vizitei mele în țară, am avut o scurtă întâlnire bilaterală cu domnul Jerzy Kwieciński, ministrul polonez responsabil pentru investiții și dezvoltare. CSSR CRETU IN BUCHARESTAm discutat cu acesta despre pachetul legislativ post-2020 și despre propunerea Poloniei în ceea ce privește crearea unei strategii macroregionale a Munților Carpați.

Mi-am încheiat vizita în România bucuroasă fiind de oportunitatea pe care am avut-o de a participa la cele două evenimente de anvergură, organizate de Guvernul României precum, și de a evidenția beneficiile tangibile ale politicii de coeziune pentru România dar și pentru întreaga UE.

Așa cum am mai spus deja, politica de coeziune reprezintă garanția creșterii calității vieții pentru toți cetățenii europeni, iar rezultatele acesteia sunt de necontestat inclusiv în România.

 

Vizita în România – 12 – 18 septembrie 2018

Cea mai recentă vizită oficială pe care am avut-o acasă, în România, mi-a adus multă bucurie în suflet și speranță că putem merge în direcția bună atunci când, efortul este unul comun, inclusiv în ceea ce privește utilizarea Fondurilor Europene.

Este o plăcere să revin acasă, în România, și mă bucur de fiecare dată când reușesc să ajung în diferite regiuni din țară. Așadar, mi-am început vizita recentă la Sibiu, un oraș în continuă dezvoltare și care va găzdui anul viitor un summit foarte important pentru viitorul UE. Am avut discuții constructive cu autoritățile locale  – cu d-na Astrid-Cora Fodor, primarul municipiului Sibiu, d-na Daniela Câmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu si d-nul Horațiu-Lucian Marin, subprefectul județului Sibiu  – despre stadiul implementării proiectelor cu finanțare europeană.

41620943_1051981404978216_165136695052730368_n

Mai apoi, am ajuns la Petroșani, unde am participat la conferința ”Regiunile carbonifere din România în tranziția energetică”. După cum bine se știe, Valea Jiului este una dintre regiunile carbonifere ale Europei cu cel mai mare număr de angajați în acest sector. Nu întâmplător am luptat pentru ca această regiune a Văii Jiului, cu un specific aparte, să fie prinsă în proiectele pilot ce au fost lansate în cadrul Inițiativei europene, pe care am lansat-o în decembrie trecut, privind tranziția în regiunile unde extracția cărbunelui a reprezentat pentru lungi perioade de timp principalul motor de dezvoltare economică. Este adevărat că, în întreaga Europă sunt necesare investiții pentru trecerea la utilizarea unor resurse energetice mai puțin poluante, iar politica de coeziune poate contribui la o tranziție lină către o economie modernă, durabilă și de succes, fără a lăsa vreo regiune în urmă.

Corina Cretu in Petrosani

Corina Cretu in Petrosani

În cea de-a treia zi a vizitei, alături de colegul meu, comisarul european pentru Agricultură, Phil Hogan, am participat la un Dialog cu cetățenii la Cluj-Napoca. A fost o discuție vie, cu întrebări punctuale, ceea ce, pentru mine, a fost un semnal clar că există o preocupare reală și în acest colt de țară în ceea ce privește felul în care sunt folosiți banii europeni, atât cei alocați prin Politica de Coeziune, cât și cei pe care România îi primește prin Fondul European de Dezvoltare Rurală.

 ROMANIA CRETU

P038059-356746.jpg

O altă zi a vizitei am dedicat-o discuțiilor cu autoritățile locale din orașele Turda și Alba Iulia. M-am bucurat să-l reîntâlnesc pe domnul Cristian Octavian Matei, primarul municipiului Turda, un oraș curezultate concrete în ceea ce privește folosirea banilor europeni. După modernizarea Salinei din Turda (cea mai veche salină din Europa și care datează din epoca romană) pe fonduri PHARE, am fost plăcut suprinsă să constat că administrația locală depune în continuare toate eforturile pentru a atrage și alte investiții în zonă, miza mare fiind accesarea fondurilor europene.

P038059-707783.jpg

P038059-78151.jpg

La Alba Iulia, am discutat cu dl. Mircea Hava, primarul municipiului Alba Iulia, dl. Ion Dumitrel, președintele Consiliului Județean Alba, dl. Dănuț-Emil Halalai, prefectul județului Alba, precum și cu primari din regiune despre importanța și absorbția fondurilor europene, precum și despre noi planuri de dezvoltare pe termen lung. Am spus în repetate rânduri: capacitatea administrativă este un factor cheie în folosirea banilor europeni, iar pentru multe orase și regiuni din UE, fondurile europene reprezintă principala sursă de investiții publice. Prin intermediul acestor fonduri, cu implicarea activă și constantă a autorităților locale, dar și cu multă muncă, municipiul Alba Iulia s-a dezvoltat și modernizat.

P038059-60173.jpg

M-am bucurat să văd cât de frumoasă este Cetatea Alba Carolina după lucrările de restaurare făcute pe bani europeni. Iar un moment emoționant, dar în același timp și o mare onoare pentru mine, a fost să iau parte la ceremonialul militar al schimbului de Gardă în Cetatea Alba Carolina.

P038059-767479.jpg

Image-1.jpg

Partea a doua a vizitei în România a fost, de asemenea, specială. La București, am avut onoarea de a reprezenta Comisia Europeană și de a vorbi în numele Președintelui CE, domnul Jean-Claude Juncker, la Forumul de Afaceri al Inițiativei Celor Trei Mări, ce a fost găzduit în premieră în capitala României. Principalul meu mesaj a fost de înaltă apreciere din partea Comisiei Europene pentru Inițiativa Celor Trei Mări, care contribuie la dezvoltarea regională și amplifică totodată coeziunea la nivelul întregii Uniuni Europene, oferind în egală măsură prosperitate și securitate pentru statele membre.

P038059-552164.jpg

Organizat la București, în marginea Summit-ului Inițiativei Celor Trei Mări, Forumul Internațional România Digitală ce a avut ca temă „Women Leadership in Industry 4.0”, a reprezentat pentru mine o bună oportunitate de a vorbi despre egalitatea de gen, o temă la care țin în mod deosebit și pe care am pus accent de-a lungul timpului în activitatea mea politică. În opinia mea, orice discuție despre leadership-ul feminin, în orice domeniu, trebuie să plece de la acceptarea totală a principiului egalității de gen. Digitalizarea este astăzi parte indisolubilă a vieții noastre, influențând comunicarea, economia, învățământul, sănătatea sau transporturile.

P038059-361272.jpg

Tot în cadrul Summit-ului Inițiativei Celor Trei Mări, am participat și la sesiunea dedicată politicii de coeziune. Tema acestei dezbateri – coeziune și convergență – a fost una extrem de importantă, ținând cont că este vorba de două concepte care au fost pilonii activității mele zilnice din ultimii patru ani. În calitate de comisar european pentru politica regională, am salutat faptul că atât politica regională, cât și coeziunea și convergența, au fost în centrul acestei Inițiative.

Totodată, Iniţiativa Celor Trei Mări vine și în sprijnul obiectiv comun de a apropia Estul de Vestul Europei, atât la nivelul Comisiei Europene, cât și a statelor membre. În egală măsură aceasta contribuie la dezvoltarea regională, amplificând astfel procesul de coeziune la nivelul întregii Uniuni Europene. Așa cum am subliniat în intervenția mea din cadrul Summit-ului, este o iniţiativă care poate oferi, în egală măsură, prosperitate şi securitate pentru statele membre.

IMG_4377

Forumul anual al Strategiei UE pentru regiunea Mării Baltice (4-5 iunie Tallin)

34449065_960627684113589_3544894963340804096_n

La început de iunie, am participat în Estonia la cel de-al 9-lea Forum al Strategiei UE pentru regiunea Mării Baltice. Adoptată de Consiliul European în 2009, Strategia UE pentru regiunea Mării Baltice oferă sprijinul necesar Suediei, Danemarcei, Estoniei, Finlandei, Germaniei, Letoniei, Lituaniei și Poloniei pentru a soluționa împreună provocările comune cu care se confruntă: protecția mediului, îmbunătățirea conexiunilor de transport și crearea de condiții pentru creștere economică.

Cu ocazia acestei vizite 34384027_960254297484261_2910666810711867392_n oficiale, am discutat cu premierii celor trei state baltice – Jüri Ratas, prim-ministrul Estoniei, Māris Kučinskis, prim-ministrul Letoniei, și cu Saulius Skvernelis, prim-ministrul Lituaniei – pe marginea propunerilor Comisiei Europene pentru viitorul buget al UE, precum și despre cum va arăta politica de coeziune după 2020.

Pentru perioada post-2020, am în vedere consolidarea sprijinului oferit în mod special prin intermediul programelor Interreg pentru îndeplinirea obiectivelor cuprinse în strategiile macro-regionale, pentru a stimula și mai mult cooperarea între țări, în domenii esențiale în care există provocări ce pot fi soluționate doar prin cooperarea între diverse state membre sau non-membre. Am subliniat importanța unui acord cât mai rapid pentru perioada financiară 2021-2027, care va însemna timp suficient pentru pregătirea, planificarea și implementarea proiectelor cu finanţare europeană după 2020.

Un al moment special al vizitei în Tallin a fost întâlnirea cu toate părțile implicate în implementarea fondurilor europene în Estonia: de la reprezentanți ai ministerelor, la cei ai autorităților locale și ai ONG-urilor.  A fost pentru prima oară când am prezentat noul regulament al politicii de coeziune de după 2020, după ce Comisia Europeană a înaintat propunearea de buget. Mesajul meu a fost clar: Comisia Europeană propune pentru perioada 2021-2027, o politică de coeziune mai modernă și mai simplă pentru toate regiunile, într-o abordare realistă și echilibrată.

34466988_960684154107942_3405052434500812800_nA fost în egală măsură importantă discuția cu membrii Comisiei de Finanțe a Parlamentului Estonian, unde am prezentat prioritățile post 2020, care vor ajuta Europa să rămână competitivă în domenii esențiale precum: cercetare și inovare, transformare industrială, atenuarea schimbărilor climatice și o economie bazată pe emisii reduse de carbon. De asemenea, am asigurat autoritățile estoniene că dorim în continuare să păstrăm o dimensiune teritorială puternică, cu accent pe dezvoltarea urbană durabilă, dar și pe cooperarea interegională.

34512465_960726970770327_6261958413719175168_nȘi nu în ultimul rând, mi-a făcut plăcere să particip la prezentarea unui proiect finanțat prin politica de coeziune, „BaltSe@nior”și derulat în cadrul Universității Tehnologice din Tallinn. Specialiști în diverse domenii din nouă țări din regiunea Mării Baltice s-au reunit în cadrul acestui proiect pentru a veni cu soluții în direcția îmbunătățirii calității vieții persoanelor în vârstă, generând, în același timp oportunități de afaceri pentru întreprinderile din regiune.

 

 

 

 

 

Bugetul UE: Dezvoltarea regională și politica de coeziune după 2020

În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027, Comisia propune modernizarea politicii de coeziune, principala politică de investiții a UE și una dintre cele mai tangibile expresii ale solidarității.

poEconomia UE este în curs de redresare, dar pentru a elimina decalajele care persistă între statele membre și între regiunile din interiorul acestora, sunt necesare investiții suplimentare. Bazându-se pe un buget de 373 de miliarde de euro în angajamente pentru perioada 2021-2027, viitoarea politică de coeziune are, din perspectiva investițiilor, capacitatea de a contribui la eliminarea acestor decalaje. Resursele vor fi direcționate în continuare către regiunile care au cea mai mare nevoie de investiții pentru a recupera decalajul în raport cu restul UE. În același timp, aceasta va continua să fie o legătură puternică, directă între UE și regiunile și orașele sale.

„Astăzi propunem o politică de coeziune pentru toate regiunile, care să nu lase pe nimeni în urmă. Am îmbunătățit flexibilitatea acestei politici pentru a o adapta la noile priorități și pentru a spori protecția cetățenilor UE. Am simplificat, de asemenea, normele, iar acest lucru va fi în beneficiul tuturor, de la întreprinderile mici la antreprenori și la școli și spitale, care vor putea obține fonduri mai ușor.”

Vicepreședintele Comisiei responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate, Jyrki Katainen: „În următorii zece ani, politica de coeziune va ajuta ansamblul regiunilor să-și modernizeze industria, să investească în inovare și va facilita tranziția către o economie circulară, cu emisii scăzute de dioxid de carbon. În plus, propunerea noastră va contribui, de asemenea, la consolidarea unui mediu favorabil întreprinderilor în Europa, creând condiții adecvate pentru creșterea economică, crearea de locuri de muncă și investiții.”

Principalele elemente ale propunerii Comisiei pentru modernizarea politicii de coeziune sunt:

  1. Axarea pe priorități strategice de investiții, în cazul cărora UE este cea mai în măsură să obțină rezultate bune: Majoritatea investițiilor din Fondul european de dezvoltare regională și din Fondul de coeziune vor fi direcționate către inovare, sprijinirea micilor întreprinderi, tehnologiile digitale și modernizarea industrială. De asemenea, acestea vor fi folosite în scopul de a facilita tranziția spre o economie cu emisii scăzute de carbon și lupta împotriva schimbărilor climatice, pentru punerea în aplicare a Acordului de la Paris.
  2. O politică de coeziune pentru toate regiunile și o abordare mai adaptată a dezvoltării regionale:
  • Investiții în toate regiunile: Regiunile care înregistrează încă decalaje în ceea ce privește creșterea sau veniturile, situate în principal în sudul și estul Europei, vor beneficia în continuare de un sprijin substanțial din partea UE. Politica de coeziune va continua să investească în toate regiunile, deoarece multe dintre acestea, situate în întreaga Europă (inclusiv în statele membre mai bogate), întâmpină dificultăți în realizarea tranziției industriale, în combaterea șomajului și în a se afirma într-o economie globalizată.
  • O abordare adaptată: Politica de coeziune clasifică regiunile în trei categorii: regiuni mai puțin dezvoltate, regiuni de tranziție și regiuni dezvoltate. PIB-ul pe cap de locuitor rămâne în continuare principalul criteriu de alocare a fondurilor necesare pentru a reduce discrepanțele și a ajuta regiunile cu venituri și creștere economică scăzute să recupereze decalajele. De asemenea, au fost introduse noi criterii pentru a reflecta mai bine realitatea de pe teren, și anume șomajul în rândul tinerilor, nivelul scăzut de educație, schimbările climatice și primirea și integrarea migranților.
  • Inițiative la nivel local: Politica de coeziune pentru perioada 2021-2027 reprezintă o Europă care împuternicește, prin sprijinul acordat strategiilor de dezvoltare inițiate la nivel local. Autoritățile locale, urbane și teritoriale vor fi mai implicate în gestionarea fondurilor UE, în timp ce ratele de cofinanțare majorate vor îmbunătăți asumarea răspunderii pentru proiectele finanțate de UE în regiuni și orașe.
  1. Un număr limitat de norme, mai clare, mai scurte și un cadru mai flexibil:
  • Simplificarea accesului la fonduri: Comisia propune atenuarea complexității normelor în următorul buget pe termen lung al UE, reducând birocrația și simplificând procedurile de control pentru întreprinderile și antreprenorii care beneficiază de sprijinul UE.
  • Un cadru unic de reglementare: Există deja un cadru de reglementare unic care cuprinde șapte fonduri UE implementate în parteneriat cu statele membre („gestiune partajată”), ceea ce va facilita activitatea managerilor de programe finanțate prin fonduri UE. Acest cadru va facilita, de asemenea, sinergiile, de exemplu între fondurile politicii de coeziune și Fondul pentru azil și migrație, pentru a elabora astfel strategii de integrare locală a migranților. Cadrul permite, de asemenea, stabilirea unor legături mai eficiente cu alte fonduri din setul UE de instrumente bugetare; De exemplu, statele membre pot alege să transfere o parte din resursele politicii de coeziune către programul InvestEU.
  • Adaptarea la necesități: De asemenea, noul cadru combină stabilitatea necesară pentru planificarea pe termen lung a investițiilor cu nivelul adecvat de flexibilitate necesar pentru a face față evenimentelor neprevăzute. O evaluare la jumătatea perioadei va determina dacă sunt necesare modificări ale programelor pentru ultimii doi ani din perioada de finanțare și dacă va fi posibil transferul limitat de resurse în cadrul programelor finanțate din fondurile UE.
  1. O mai strânsă legătură cu semestrul european, pentru a îmbunătăți mediul de investiții în Europa: Comisia propune consolidarea legăturii dintre politica de coeziune și semestrul european, pentru a crea un mediu favorabil întreprinderilor și creșterii în Europa, astfel încât investițiile UE și cele naționale să poată fi valorificate la întregul lor potențial. Această consolidare a sprijinului politicii de coeziune pentru reformele structurale va asigura deplina complementaritate și coordonare cu noul Program îmbunătățit de sprijin pentru reforme.

Următoarele etape

Într-un spirit de transparență fără precedent, la 2 mai, Comisia Europeană a prezentat, pentru prima dată în istorie, propunerea sa pentru noul buget pe termen lung al UE, atât în prețurile curente, cât și în prețurile constante din 2018. În același spirit, Comisia publică astăzi, de asemenea, alocările naționale pentru politica de coeziune pentru statele membre, atât în prețurile curente, cât și în prețurile constante din 2018 (a se vedea anexa).

Un acord rapid asupra întregului buget pe termen lung al UE și asupra propunerilor sale sectoriale este esențial pentru a asigura faptul că fondurile UE vor da rezultate pe teren cât mai curând posibil.

Dacă s-ar înregistra întârzieri similare celor constatate la începutul actualei perioade bugetare 2014-2020, 100 000 de proiecte finanțate de UE nu ar fi lansate la timp; aceasta ar însemna că multe școli care trebuie renovate ar urma să intre în renovare mai târziu și ar presupune, de asemenea, că unele echipamente medicale ar fi livrate cu întârziere în spitale sau că micile întreprinderi ar fi forțate să își planifice investițiile fără garanțiile necesare.

Ajungerea în 2019 la un acord privind următorul buget pe termen lung ar asigura o tranziție fără probleme între actualul buget pe termen lung (2014-2020) și noul buget, precum și previzibilitatea și continuitatea finanțării, în beneficiul tuturor.

ANEXĂ

Alocări pentru politica de coeziune pentru 2021-2027

tqbÎntr-un spirit de transparență fără precedent, la 2 mai, Comisia a prezentat, pentru prima dată în istorie, propunerea sa pentru noul buget pe termen lung al UE, atât în prețurile curente, cât și în prețurile constante din 2018. În același spirit, Comisia publică, de asemenea, toate cifrele relevante pentru diversele programe de cheltuieli, atât în prețurile curente, cât și în prețurile constante din 2018.

 

Vizită oficială în România (21-22 mai)

 

                                                                                                                         În perioada 21-22 mai,  a33031299_953413214835036_4949246048183779328_nm efectuat o vizită oficială la Bacău, pentru a participa la conferința organizată de DG REGIO, cu tema “Investițiile urbane în Europa: provocare pentru schimbare”.  Scopul Rețelei de Dezvoltare Urbană este acela de a evalua modul în care fondurile structurale și de investiții sunt atrase și implementate în orașele Europei, facilitând totodată, schimbul de informații între orașe și dialogul direct cu Comisia Europeană.

Peste un miliard de euro vor fi investiți în dezvoltarea urbană în România. Comisia Europeană este pregătită să ofere sprijinul necesar autorităților române pentru ca aceste resurse să fie folosite cât mai bine și cât mai repede. Ele reprezintă pentru orașele din România o ocazie ce nu poate fi ratată  și cu această ocazie, am reamintit autorităților că ar trebui să exploateze pe deplin oportunitățile de finanțare existente. După cum știți, România dispune de o alocare totală de aproape 31 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020 din fondurile structurale și de investiții europene. Această alocare este reprezintă  2,6% din PIB anual și 44% din investițiile publice naționale preconizate fiind totodată, o șansă imensă pentru dezvoltarea economică și socială a României, creșterea locurilor de muncă, dar și  reducerea inegalităților teritoriale și abordarea problemelor de conectivitate.

Cu această ocazie am avut o întrevedere cu dna Viorica Dăncilă, prim-ministrul României, cu dna Rovana Plumb, ministrul fondurilor europene, Lucian Șova, Ministrul Transporturilor și cu dl. Cosmin Necula, primarul municipiului Bacău. Am asigurat autoritățile române, că împreună cu serviciile din cadrul DG REGIO, vom continua să fim un partener de nădejde în privința utilizării la maximum a fondurilor politicii regionale destinate țării noastre.

obsvDe asemenea, am vizitat proiectul cu finanțare europeană de la Observatorul Astronomic “Victor Anestin”, având ca scop restaurarea și valorificarea patrimoniului cultural local. Consider că acest observator este un loc frumos de vizitat și a petrece timp cu copiii dvs., fiind totodată, un obiectiv care atrage turiștii, atât din interiorul cât și din afara României!

33163204_953765328133158_5754439243795529728_nÎn cele din urmă, împreună cu dna Rovana Plumb, ministrul fondurilor europene, am susținut un dialog cu cetățenii la Universitatea ”Vasile Alecsandri” din Bacău.

M-am simțit întotdeauna bine în Moldova și vin cu plăcere pentru a discuta cu românii și pentru a oferi autorităților centrale, locale și regionale suportul meu personal și al Comisiei Europene. Vom oferi în continuare sprijin pentru reducerea birocrației, pentru îmbunătățirea absorbției, pentru un mai bun management al proiectelor, dar, în final, totul depinde de autoritățile din țară. Depinde de Guvern, de Parlament, de autoritățile locale să existe legi mai clare și să fie pregătite proiecte de succes.

Am intrat în anul Centenarului și cred că miza pentru România este să ne unim forțele pentru un viitor mai bun, iar tinerii vor avea un rol esențial în acest sens. Voi susține cu toată tăria, ca și până acum, direcția pro-europeană a României și voi continua să discut cu cetățenii, despre modul în care putem face împreună o Românie mai bună în cadrul Uniunii Europene.

 

Vizită oficială în Republica Moldova

IMG_0659

În cadrul vizitei oficiale, pe care am efectuat-o în Republica Moldova, la Chișinău și Ungheni în perioada 17-21 mai, m-am întâlnit cu dl. Pavel FILIP, prim-ministrul Republicii Moldova, dl. Liviu VOLCONOVICI, ministrul Agriculturii, Dezvoltării regionale și Mediului, și cu dl. Iurie LEANCĂ, Viceprim-ministru pentru Integrare Europeană, cât și cu reprezentanți ai societății civile, partidelor politice și mediului de afaceri.

v

Un mesaj important în cadrul vizitei pe care am efectuat-o în Republica Moldova, a fost că Uniunea Europeană își menține angajamentul de a consolida relația politică, precum și integrarea economică a Republicii Moldova, printr-o colaborare strânsă în baza Acordului de Asociere.

A fost în egală măsură important, în cadrul vizitei în Republica Moldova, să dau asigurări autorităților naționale că toate eforturile depuse până acum de Republica Moldova în ceea ce privește reformele structurale sunt apreciate la Bruxelles și că Uniunea Europeană va continua să sprijine Republica Moldova pentru a-și urma destinul european.

foto-_M3_0290Vizita mea s-a concentrat însă, în special, pe modul în care politica de coeziune, în special prin intermediul Strategiei UE pentru regiunea Dunării și programele de cooperare transfrontalieră pot oferi sprijinul necesar dezvoltării regionale și creșterii economice în Republica Moldova.

 

Într-adevăr, Republica Moldova se confruntă cu o serie de provocări, inclusiv cu un decalaj major de dezvoltare între Chișinău și restul regiunilor. Cred că o politică de dezvoltare regională puternică este o componentă importantă a reformelor structurale necesare în Republica Moldova și consider că modelul UE poate servi drept sursă de inspirație pentru politica regională a acesteia.

De asemenea, în cadrul vizitei oficiale în Republica Moldova, am ajuns și la Ungheni unde am avut onoarea de a deschide oficial Orășelul European Ungheni 2018.

348358f7-117f-414b-b68f-acb123c18526

A fost un moment emoționant pentru mine să mă întâlnesc cu locuitorii din Ungheni și să văd interesul lor real pentru calea europeană a Republicii Moldova.

d1040b99-1066-4cb3-a936-086dec545a56

La fel de important este și sprijinul pe care îl acordăm cooperării dintre Republica Moldova și regiunile învecinate, de la granița cu România.

Avem deja rezultate concrete ale acestei cooperări, unde UE a susținut până acum construirea unei conducte de gaze între Iași și Ungheni. Aceasta a avut ca scop creşterea gradului de securitate energetică atât pentru Republica Moldova, cât și pentru partea de est a României, prin diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze. Totodată, UE a sprijinit deja 5.000 de întreprinderi, ceea ce a dus la crearea a peste 1.500 de noi locuri de muncă. Iar pentru a facilita oportunitățile de afaceri au fost înfiinţate 8 incubatoare de afaceri în toată țara, dintre care unul este la Călărași, în apropiere de Ungheni.

UE asigură, de asemenea, finanțare pentru centura ocolitoare a orașului Ungheni, ca parte a unui program național de reabilitare a drumurilor, facilitând legătura dintre Chișinău – Ungheni – Sculeni – frontiera cu România, care ar putea să devină un drum simbolic ce leagă Republica Moldova de UE. Aproximativ 30 km de drumuri naționale au fost deja reabilitate cu finanțare de 100% din partea UE, iar construcţia unei centuri în jurul municipiului Bahmut va începe în acest an, tot cu 100% fonduri UE. Luând în considerare, de asemenea, activitatea desfăşurată de băncile partenere ale UE (BERD & BEI), aproximativ 700 km de drumuri vor fi reabilitate în Republica Moldova datorită sprijinului UE.

Uniunea Europeană investeşte masiv și în proiecte în domeniul energiei în toate regiunile Moldovei. 5 municipalităţi (Ocnița, Orhei, Cantemir, Călărași şi Feștelița) beneficiază deja de sprijin financiar semnificativ pentru a îmbunătăţi eficienţa energetică a clădirilor publice, pentru modernizarea sistemelor de iluminat public, precum și pentru dezvoltarea de tehnologii de energie regenerabilă.

xÎn ceea ce privește programul actual de cooperare transfrontalieră România – Republica Moldova, acesta este finanțat cu peste 80 de milioane de euro prin Fondul European de Dezvoltare Regională și Instrumentul de Vecinătate. Pentru a impulsiona implementarea viitoarelor proiecte mari de infrastructură și interconectare din cadrul acestui program, cred că este nevoie de formarea unui grup comun de lucru între părți. Cu sprijinul experților Comisiei Europene, acest grup de lucru România – Republica Moldova, ar urma să armonizeze planificarea investițiilor și mai apoi să monitorizeze implementarea proiectelor, care vor aduce mai aproape Republica Moldova de UE.

Totodată, am încurajat autoritățile de la Chișinău să continue participarea activă a Republicii Moldova – ca partener egal, alături de alte 13 state – în cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, pe o serie de subiecte de interes comun, dintre care unele sunt relevante pentru Acordul de Asociere, cum ar fi sectorul apei și politica pieței muncii.

 

 

 

În vizită oficială în Italia

32286648_948555205320837_7157599737934249984_n

 

A fost un moment deosebit să fiu alături de Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, Vicepreședintele Comisiei Europene, Maros Sefcovici si Primarul orașului Florența, Dario Nardella, cu ocazia conferinței privind Starea Uniunii 2018, organizată de Institutul Universitar European din Florența.

 

În cadrul acestei vizitei oficiale în Italia, desfășurată la Roma și Florența- am avut întâlniri cu dna Virginia Raggi, primarul orașului Roma, capitala Italiei, și cu dl. Nicola Zingaretti, președintele regiunii Lazio cu care am discutat despre modul în care investițiile cu finanțare europeană din prezent creează premizele unei politici de coeziune puternice în viitor.

 

32257872_948611078648583_1655966400939819008_oÎn a doua parte a vizitei, am susținut un discurs pe tema solidarității europene și a bugetului UE în cadrul conferinței despre Starea Uniunii 2018, organizată de Institutul Universitar European din Florența. Am subliniat că politica regională este cea mai puternică expresie a solidarității europene, fiind principala politică de investiții a Europei.

32130567_947467308762960_4045436022589227008_oDe asemenea, am fost onorată să pot avea privilegiul unei întâlniri cu Papa Francisc în Vatican, pe care îl apreciez pentru latura sa umană, apropierea față de oameni și mesajul său de       pace și   compasiune față de cei care au cea mai mare nevoie de o mână de ajutor. A fost un moment unic și extrem de emoționant.

 

A moment ripe with opportunity for Romania

The European Union is the most ambitious and successful political project that the humanity has ever developed. It is a project founded on mutual understanding and collaboration across peoples and countries: a project that has provided us with the longest period of peace in history. When someone says Europe, one thinks of solidarity and peace. And this is the significance of our celebration today.

The past years have been challenging for us all. We have seen wars unfolding at our doors, massive migration waves across our borders and an economic crisis that cut through the core of our Union. Now it is becoming clearer and clearer that we withstood all these challenges and came up with our heads high. The troubles are not behind us yet, but we are nearly there. And now it is up to Romania as well to play its part and steer the ship towards calm water.

This year is a special year for Romania, as it celebrates 100 since the union of 1918 and shortly after it will hold the Presidency of the Council of the EU. In an earlier message published in this magazine, I was expressing my wish that these milestones will empower and provide the driving force needed for the country to make a great leap ahead. I hold my belief that this is still the case: Romania can make the most of the opportunities provided. It is my special will that it is able to use the significant amount of EU funds at its disposal – over EUR 30 billion for 2014-2020. There are still significant challenges ahead with regards to the use of these funds. But I am certain that the Romanian authorities will make the efforts needed in order to bring our country where it belongs: among the most prosperous and respected nations”.

As we all know, Romania has already made great achievements. After all, it is the fastest growing economy in the EU. The country has grabbed many of the opportunities put forward: EU investments created tens of thousands of jobs, connected thousands of schools to Internet and constructed thousands of km of roads. Yet there is so much more that can still be achieved and those billions of euro in investment can truly make a difference; not only for Romania, but for Europe as well. We are all connected and a strong Romania means a stronger Europe.

Only a few days ago, my colleagues and I proposed a new multi-annual budget for the EU after 2020, a plan for a Europe ready to respond effectively to the new challenges it is facing. This plan is now with the EU Member States and the European Parliament, which will have to come to an agreement over it. And it will be up to Romania, during its Presidency, in particular during the Summit in Sibiu, to guide the discussions towards the best outcome for Europe. What an amazing opportunity for our country to make a long-lasting contribution to our collective future!

Our country has great opportunities ahead – to use the funds available for investment and provide for its people the public goods that they need and to steer the European project towards better grounds. I hope we will make the most of these opportunities.

Happy Europe Day to everyone!

Happy Europe Day România!

 

 

 

Source: http://www.nineoclock.ro/european-commissioner-corina-cretu-letter-of-concern-to-premier-dancila-we-risk-disengagement-of-eu-grants/

Conferința la nivel Înalt „Zilele TEN-T 2018” de la Ljubljana

2

Mi-a făcut plăcere să particip, alături de vicepreședintele pentru Uniunea energiei Maroš Šefčovič, comisarul pentru buget și resurse umane Günther Oettinger și comisarul pentru transport Violeta Bulc, la conferința la nivel înalt „Zilele TEN-T” ce a avut loc la Ljubljana, în Slovenia.

Evenimentul, organizat de Comisia Europeană, a adus laolaltă miniștrii din 26 de țări europene, membri ai Parlamentului European și peste 2.000 de părți interesate din domeniu, pentru a discuta viitorul politicii de transport. În acest context, discuțiile au avut la bază agenda pozitivă pentru o mobilitate ecologică, conectată și competitivă, prezentată de Comisia Europeană în pachetele sale de inițiative „Europa în mișcare”.

M-am bucurat să observ că ediția din acest an a pus un accent puternic pe investițiile în transport, care promovează crearea de locuri de muncă și prosperitatea economică.

1Totodată, potrivit estimărilor Comisiei Europene, finalizarea rețelelor de transport trans-europene (TEN-T) prioritare va genera o creștere de 1,8% a PIB-ului până în 2030 și 13 milioane de locuri de muncă în intervalul de timp considerat.

Un sector de transport modern, sigur și durabil în întreaga Europă este esențial pentru fiecare cetățean european și fiecare regiune europeană. Această conferință a avut loc la momentul potrivit, deoarece trebuie să venim cu răspunsuri concrete la o întrebare crucială: cum putem finanța modernizarea transportului pan-european? Politica de coeziune este parte a soluției, având un rol-cheie în îndeplinirea acestui obiectiv.

 

Vizită oficială în Malta, împreună cu comisarul Karmenu Vella

Am participat alături de comisarul pentru mediu, afaceri maritime și pescuit Karmenu Vella, timp de 2 zile, la o serie de discuții aprofundate privind politica de coeziune post-2020 cu reprezentanți ai guvernului maltez, precum și cu publicul larg din această țară.

Vizita în Malta a început  cu o întâlnire cu ministrul pentru afaceri europene și egalitate, Elena Dalli, Secretarul Parlamentar pentru Fondurile Europene și Dialogul Social, Aaron Farrugia și Ministrul pentru insula malteză Gozo, Justyne Caruana, cu care am discutat despre viitorul politicii de coeziune.

În cadrul vizitei, am fost impresionată de eforturile depuse în realizarea proiectului ‘Parcul Industrial Xewkija’, de pe insula Gozo, iar cu această ocazie am văzut încă o dată modul în care fondurile UE, în special fondurile pentru politica de coeziune, au rezultate concrete pe teren. Cu sprijinul Fondului european de dezvoltare regională (FEDER), parcul este principala zonă industrială a insulei, care găzduiește companii în domeniul tehnologiei informației, precum și companii de mobilier și produse alimentare. Mă bucur să văd că acest parc industrial oferă creștere economică insulei, precum și oportunități de angajare, prin diversificarea activităților de afaceri.

3La finalul primei zile, împreună cu colegul meu, comisarul Karmenu Vella, am avut un dialog cu cetățenii maltezi, în cadrul căruia am răspuns la întrebările lor atât despre UE cât și despre politica de coeziune.

 

În a doua parte a vizitei, însoțită de Ministrul pentru Afaceri Europene și Egalitate, Elena Dalli și de comisarul Karmenu Vella, am vizitat un proiect finanțat prin politica de coeziune, într-un district al capitalei malteze, Valetta, care înregistrează o rată ridicată a șomajului și a criminalității, și unde am putut constata, din nou, cum fondurile europene ajută la regenerarea zonelor urbane mai sărace.

Totodată, am efectuat o vizită la Fort St. Angelo, parte a Patrimoniului Mondial UNESCO care datează din Evul Mediu și care a fost restaurat cu fonduri europene, ceea ce constituie un alt exemplu concret al felului în care fondurile politicii de coeziune ajută orașele și regiunile. În cele două luni de la deschidere, s-au înregistrat peste douăzeci de mii de vizitatori ceea ce reprezintă un ajutor semnificativ pentru economia locală.

Și nu în ultimul rând, m-am bucurat să particip la prezentarea proiectului major ‘Marsa Junction’ care constă în construirea unei noi infrastructuri pentru îmbunătățirea traficului rutier, dar și a mobilității pietonilor și a bicicliștilor. Tot aici a fost construit un parc auto ce încurajează cetățenii să utilizeze mijloacele de transport în comun sau să meargă pe jos în loc să folosească mașinile personale.