Final de legistlatură

Săptămâna aceasta  a avut loc ultima sesiune din această legislatură la Strasbourg. Mă simt mândră de ce am făcut în acest mandat pentru Romania, pentru români, alături de colegii mei, și sunt foarte determinată să construim în continuare o Uniune Europeană în care toti cetățenii să fie egali în drepturi, libertăți și obligații. Am încredere că, în urmatorii 5 ani, vocea României va fi mai puternică în Parlamentul European și în Europa.

Vă mulțumesc tuturor pentru sprijinul și încrederea pe care mi le-ați acordat în toată această perioadă și vă invit, indiferent de preferințele voastre politice, să veniti la votul de pe 25 mai.

Este foarte important ca Romania să transmită un mesaj puternic în Europa în viitoarea legislatură, iar cel mai solid semnal pentru perioada viitoare stă în votul fiecărui cetățean român!

PE

O Europă interconectată: eliminarea tarifelor de roaming

Este incontestabil faptul că internetul şi telefonia mobilă ne-au influenţat stilul de viaţă, începând de la nivelul fiecărui individ în parte, până la cel al firmelor şi al instituţiilor. În decursul a doar câţiva ani, datorită evoluţiei accelerate a telefoniei mobile şi a internetului, am ajuns să înțelegem cu toţii ce înseamnă, în adevăratul sens al cuvântului, să trăim în secolul vitezei. Iar aceste noi forme de comunicare au însemnat şi construirea unei pieţe care a creat locuri de muncă şi care are acum nevoie de un impuls în a investi în noi tehnologii și în a deveni mai performantă. Tocmai de aceea, Parlamentul European a căutat soluţii prin care costurile administrative asociate autorizărilor de operare să fie reduse, iar capacitatea reţelelor să crească.

Săptămâna trecută, la Bruxelles, am votat pentru eliminarea tarifelor de roaming, măsură ce presupune că diferenţele dintre tarifele pentru sunat, mesaje şi utilizare de date în interiorul Uniunii Europene vor dispărea până la finalul anului 2015. Cred cu fermitate că este o măsură benefică şi pentru români, în special pentru cei care se află la muncă sau în vacanţă în Europa şi care vor putea, astfel, păstra legătura cu familiile lor din țară mai uşor şi la preţuri mult mai mici. Crearea unei Pieţe Unice a Telecomunicaţiilor va fi benefică în primul rând pentru utilizatori, la fel cum a fost şi reducerea tarifelor şi creşterea competitivităţii pe această piață, încurajate de Uniunea Europeană prin măsurile luate anii precedenţi. La nivel european sunt peste 100 de operatori de telefonie mobilă şi peste 1000 de operatori de telefonie fixă. Piaţa Unică va crea un singur set de  reglementări, iar beneficiile vor fi extrem de consistente, aducând bugetului Uniunii un surplus mai mare de 100 de miliarde de euro.

Aproape o zecime din economia digitală a Europei e reprezentată astăzi de sectorul comunicațiilor, ceea ce se datorează nevoii crescânde a companiilor de a recurge la conectivitate. Prin decizia Parlamentului European, cele 28 de piețe naționale vor dispărea, iar costurile suportate de consumatori inevitabil vor scădea, datorită simplificării procedurilor pentru furnizarea de servicii.

Cred că și prin acest vot, Parlamentul European demonstrează faptul că deciziile sale duc înspre o uniformizare a structurii europene din mai multe puncte de vedere. Este un proces care ne arată, încă o dată, că proiectul Europei unite este în beneficiul tuturor, iar un continent interconectat este, fără îndoială, unul din punctele de referință în împlinirea acestui deziderat.

Proiectul social-democraţilor europeni pentru noi locuri de muncă

S-a discutat, zilele acestea, în cadrul Grupului Socialist din Parlamentul European, despre aşa-numita „Iniţiativă a Joburilor”, un proiect susţinut de partidele de stânga din Parlamentul European, cu privire la modul în care piaţa muncii trebuie să se reinventeze. Din păcate, stilul în care Europa a fost condusă prin criză, în cea mai mare parte de guverne de dreapta care au aplicat măsuri de austeritate, a făcut ca situaţia locurilor de muncă să fie una dramatică, aproximativ 27 de milioane de europeni fiind în prezent şomeri. Europa a demonstrat că, din păcate, aplicând modelele economice deja consacrate, nu reuşeşte nici măcar să recupereze locurile de muncă pierdute, ca să nu mai vorbim despre crearea unora noi. Acesta a fost, de fapt, motivul pentru care socialiştii europeni au pus bazele „Iniţiativei joburilor”, un proiect ambiţios, dar fezabil, cu atât mai mult cu cât noua Comisie va fi condusă de stânga europeană, mult mai sensibilă la teme de acest gen decât popularii europeni.

Lipsa unui loc de muncă este una dintre cele mai mari îngrijorări ale europenilor; şi pe bună dreptate, întrucât generează o acută lipsă de securitate. Noua strategie a joburilor trebuie să fie radical diferită de abordarea de până acum, tocmai pentru a permite o recuperare economică reală şi durabilă. În acest sens, proiectul socialiştilor propune nu doar sporirea cantităţii, ci şi a calităţii locurilor de muncă, prin aprecierea capacităţilor individuale ale fiecărui angajat, care trebuie privit ca o investiţie, nu ca un cost. Piaţa muncii trebuie să devină una deschisă tuturor europenilor şi să ofere joburi decente tinerilor, pentru că, aşa cum corect precizează şi documentul, un loc de muncă decent este semnul unei societăţi civilizate. Până anul trecut, aproape un sfert din tinerii europei erau şomeri, o situaţie îngrijorătoare, care demonstrează faptul că inovaţia în ceea ce priveşte locurile de muncă poate fi o soluţie reală. Nu în ultimul rând, strategia susţinută de socialişti propune crearea uniformă a locurilor de muncă pe teritoriul Uniunii Europene, astfel încât să fie evitate aglomerările economice şi toate regiunile geografice ale Europei să se dezvolte echilibrat.

Cred că este important să susţinem „Iniţiativa joburilor”, un proiect care este, în definitiv, complex, însă care propune obiective realiste şi, mai ales, necesare Europei, într-o perioadă în care este imperativ să imaginăm soluţii durabile şi aplicabile tuturor statelor europene în egală măsură.

Atena – dialog cu viitoarea presedintie greaca a UE

20131202_220627

Cu Hannes Swoboda, Evangelos Venizelos si colegii din Grupul Socialist

Azi, am participat la discuţiile de la Atena ale liderilor Socialiştilor din Parlamentul European cu viitoarea preşedinţie elenă a UE, reprezentata la reuniunile de azi de primul-ministru Antonis Samaras şi de miniştrii de Externe, Evangelos Venizelos, şi de Finanţe, Yannis Stournaras. De asemenea, am luat parte la discutiile cu primarii principalelor oraşe din Grecia, cu reprezentanţii Partidului Socialist (PASOK), ai mediului de afaceri, precum si – pe tema impactului crizei asupra politicilor europene de azil şi migraţie – cu cei ai organizaţiilor non-guvernamentale.

20131202_220510Cu viceprim-ministrul Venizelos, ministru de externe si presedintele PASOK

Grecia va deține președinția Consiliului Uniunii Europene în prima jumătate a anului viitor, o perioadă în care proiectul european se va confrunta cu testul major al alegerilor europene. Acestea pot reprezenta o sancțiune dură a politicilor de austeritate impuse țărilor sudice și estice ale UE, dar și un verdict sever privind construcția europeană în ansamblu. Iar zbuciumul grecilor din anii crizei este un avertisment la care trebuie să fim foarte atenți: de la suferința cetățenilor din cauza unor politici eronate, la ascensiunea extremei drepte și degenerarea în violență a tensiunilor sociale.

20131202_102048

Dacă Grecia va depăși cu bine efectele crizei, Uniunea Europeană se poate considera salvată. Iar dacă Grecia va reuși să imprime o preocupare mai mare a instituțiilor europene pentru relansarea economică, crearea de locuri de muncă și solidarizarea țărilor membre pentru depășirea decalajelor de dezvoltare, UE va avea un viitor mai puțin sumbru decât se străduie populiștii de serviciu să-l creioneze.

20131202_105901

Impotriva discriminarii romilor in Uniunea Europeana

Interventie in plenul Parlamentului European privind situatia romilor in UE. O relatare a acestei dezbateri tensionate puteti citi aici

Fragment din dezbaterea de la Strasbourg, in care reprezentanti ai extremei drepte din mai multe tari europene, inclusiv Marea Britanie, au pledat pentru mentinerea restrictiilor privind libera circulatie si angajare a cetatenilor romani si dupa 1.01.2014, data la care, potrivit Tratatului de aderare a Romaniei, expira restrictiile privind accesul romanilor pe piata muncii  in toate tarile UE

Pentru un raspuns european mai eficient in fata dezastrelor naturale

Ieri, la Bruxelles, am prezidat dezbaterea din cadrul Comisiei pentru Dezvoltare pe tema perspectivelor europene privind construirea rezistentei comunitatilor in fata catastrofelor naturale. La reuniune au participat Kristalina Georgieva, comisarul european pentru Cooperare Internaţională, Ajutor Umanitar şi Răspuns la Criză, si Margareta Wahlström, Reprezentant Special al Secretarului General al Organizatiei Natiunilor Unite pentru reducerea riscului de dezastre.

 DEVE (38)

Dupa cum am subliniat in interventia mea, in fata efectelor tot mai grave ale schimbarilor climatice, e nevoie de o reducere a birocratiei si de o restructurare a Fondului European de Solidaritate, pentru a putea asigura interventii prompte in caz de calamitati naturale, pentru ajutorarea victimelor si pentru a consolida capacitatea autoritatilor si a comunitatilor locale de a face fata altor dezastre. Exista regiuni predispuse la inundatii, precum cele din ultimele zile din Romania, sau alunecari de teren si cutremure, asadar eforturile trebuie focalizate pentru a impiedica noi pierderi de vieti omenesti si pagube materiale.

 DEVE (46)

Comisarul european Kristalina Georgieva a subliniat ca, in urma demersurilor Guvernului roman, Comisia Europeana se afla in contact cu autoritatile romane pentru a oferi suport in atenuarea efectelor inundatiilor din estul tarii.

 DEVE (28)

Conform estimarilor, peste 1 milion de oameni si-au pierdut viata in ultimul deceniu, in lume, din cauza dezastrelor naturale. Iar Uniunea Europeana este din ce in mai afectata de inundatii catastrofale, cum au fost si cele din mai si iunie anul acesta, in centrul Europei. Cred ca avem nevoie de un sistem coordonat de raspuns la dezastre. De aceea, am reinnoit propunerea de restructurare a Fondului de Solidaritate pe bazele modelului bugetar pentru ajutor umanitar in cazul situatiilor de urgenta in afara UE. Nu e normal ca Uniunea Europeana sa aiba un sistem mai eficient de interventie in tari terte decat pentru ajutorarea statelor membre. Se impune o reformare a capacitatii europene de gestionare a raspunsului la dezastre naturale, axata pe solidaritate, promptitudine si preventie, prin reducerea vulnerabilitatii comunitatilor locale.

Pentru mobilizarea eforturilor UE ca tanara generatie sa nu fie pierduta din cauza somajului masiv

Parlamentul European a adoptat, miercuri, la Strasbourg, doua rezolutii prin care solicita masuri pentru impiedicarea recurgerii la stagii ca mijloc de exploatare a fortei de munca tinere si pentru extinderea Garantiei pentru Tineret de la categoria pana in 25 de ani la toti absolventii cu varste pana la 30 de ani. Acest program vizeaza propunerea unui loc de munca sau a unui stagiu dupa o perioada de somaj de maxim patru luni.

Uniunea Europeana trebuie sa-si mobilizeze in regim de urgenta eforturile si resursele intr-o strategie comuna pentru combaterea somajului in randul tinerilor. Nu e suficienta Garantia pentru Tineret, lansata de Comisia Europeana la presiunea Socialistilor Europeni, mai ales ca acest program nu beneficiaza inca de un buget corespunzator. E nevoie si de masuri care sa stimuleze mobilitatea educationala si profesionala a tinerilor, spiritul lor antreprenorial, eficientizarea procedurilor de recunoastere a calificarilor si diplomelor, precum si convergenta intre sistemele de invatamant si necesitatile pietei muncii.

Unul din patru tineri europeni, in medie, nu are loc de munca, iar procentul creste alarmant in sudul si estul UE, pana la 64% in Grecia. Toate statisticile indica o deteriorare continua a situatiei tinerilor, iar masurile necesare se lasa asteptate. E o pierdere majora pentru potentialul de crestere economica, din cauza utilizarii insuficiente a competentelor sau a necoordonarii lor cu piata muncii. Exista, in ciuda somajului ridicat, patru milioane de posturi inca neocupate in UE, din cauza nepotrivirii de competente. Pierderile economice determinate in 2011 de somajul in randul tinerilor sunt estimate la 153 miliarde euro, adica 1,2% din PIB-ul UE.

Somajul tinerilor este o povara economica si sociala tot mai greu de gestionat, care amplifica ponderea locurilor de munca temporare si precare, excluziunea, migratia si tensiunile in societate. De aceea, se impun investitii masive pentru crestere economica si locuri de munca, menite sa imbunatateasca situatia acestei categorii de varsta care e cea mai puternic afectata de criza. Iar un prim pas trebuie sa fie sporirea finantarii politicilor pentru tineret si educatie in bugetul in discutie pentru viitorii sapte ani. Din pacate, declaratiile ambitioase de intentii ale Comisiei si Consilului nu se reflecta inca si in angajamentele financiare.

 

Criza siriana, discutata in Parlamentul European

In Parlamentul European, la Strasbourg, avem dezbateri, azi, in cadrul Grupului Socialist, si maine, in plen, in prezenta Inaltului Reprezentant al UE pentru Politica Externa, dna Ashton, privind ultimele evolutii legate de criza siriana.

Propunerea de ultima ora a Rusiei privind plasarea sub control extern si distrugerea arsenalului chimic al Siriei poate contribui la detensionarea unei situatii care se indrepta spre o recurgere la forta din partea comunitatii internationale. Este esential sa ne asiguram ca disponibilitatea manifestata deocamdata de partea siriana se va concretiza. Un semn in acest sens trebuie sa fie si aderarea Siriei la Organizatia pentru interzicerea armelor chimice.

Exista, in aceasta faza, o reactie pozitiva a presedintelui Obama la initiativa rusa si amanarea votului din Congres, suportul secretarului general al ONU pentru o distrugere a armelor chimice siriene sub controlul Natiunilor Unite, precum si proiectul Frantei pentru o rezolutie a Natiunilor Unite vizand condamnarea masacrului din 21 august. Inteleg ca se solicita, in proiectul francez, si autorizarea unei recurgeri la forta in caz de neindeplinire a obligatiei de renuntare la arsenalul chimic.

Sunt evolutii in plan politic care pot contribui la evitarea unei solutii armate si care sa mentina, totodata, credibilitatea ONU si a comunitatii occidentale in fata unei crize foarte grave si a unor atrocitati in masa. Stim, de asemenea, ca exista riscul unei repetari a unor scenarii nedorite, precum cel irakian. Exista si o opozitie puternica in randul opiniei publice fata de o interventie militara.

In acest context complex, cred ca UE are obligatia sa insiste asupra asumarii efective de catre regimul sirian a obligatiei de renuntare la arsenalul chimic, ceea ce inseamna implementarea urgenta a unui dispozitiv de inspectie si transferarea armelor chimice in locatii aflate sub controlul ONU.

Nu in ultimul rand, cred ca trebuie sa fim mult mai activi in privinta crizei umanitare, care, din pacate, se amplifica de la o zi la alta. Sunt cunoscute bilanturile tragice ale conflictului de pana acum: peste 100.000 de morti, 2 milioane de refugiati in exterior (adica o zecime din populatia tarii) si alte peste 4 milioane de oameni dislocati, in plan intern, de la casele lor. De aceea cred ca trebuie sa insistam asupra obligatiei imediate pentru regimul Assad si pentru insurgenti de a stopa atacurile impotriva populatiei civile si de a permite accesul sigur in zona pentru ajutorarea ranitilor si a refugiatilor. Riscam sa asistam la un dezastru umanitar o data cu venirea iernii, pentru ca sunt regiuni siriene, mai ales in nord, unde iernile sunt dificile si situatia umanitara se poate degrada in mod dramatic.