Cei ce dau culoare vietii

Astăzi îl conducem pe ultimul drum pe cel care a fost George Pruteanu. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Mă tot gândesc, de doua zile încoace, la faptul că am avut şansa să întâlnesc, în viaţa mea, atâţia oameni minunaţi, care m-au format ca om, m-au ajutat sa fiu ceea ce sunt şi mă întreb mereu ce aş fi fost fără ei.

Viaţa nu e altceva decât o călătorie, încărcată de nesfârşite evenimente si emoţii, în care întâlneşti oameni de tot felul. Despre unii ai impresia că trebuiau să fie acolo, că au trecut cu un scop prin viata ta, ca sa te înveţe o lecţie, să-ţi dea un sfat de care să îţi aminteşti la momentul potrivit sau, pur si simplu, doar ca să te bucure.

De multe ori ni se întâmplă lucruri dureroase, nedrepte, dar – peste timp – îţi dai seama că fără obstacole nu ai fi realizat niciodată care sunt adevăratele tale limite. Durerea, boala, nedreptatea vin câteodată doar ca să ne testeze sufletul si să ne înveţe lecţia solidarităţii umane. Fără aceste teste, poate ca viata ar fi confortabilă, dar ne-ar face egoişti şi mici, am fi pe un drum drept care duce spre nicăieri. Daca învăţam ceva in viaţă, învăţăm din momentele grele, din situaţiile-limită.

Citeam pe blogul Mariei Barbu un articol despre decepţie. Ea vede decepţia ca pe un eşec personal. Eu cred ca si decepţiile tot lecţii sunt. Poate că ne învaţă sa nu greşim a doua oara. Sau poate că ne învaţă sa preţuim mai mult oamenii excepţionali din viata noastră, pe care – după o decepţie – îi privim din nou intr-o altă lumină.

Oamenii deosebiţi nu sunt, in imensa lor majoritate, persoane publice. Eu îi admir pe cei care îmbrăţişează cauze nobile fără să aibă interese, electorale sau de alt fel. O admir pe Ina pentru consecventa cu care militează pentru reducerea violenţei în şcoli, Diasporeanul care de dincolo de Ocean se gandeste la soarta copiilor romani, îl admir pe Petrisor pentru preocuparea lui faţă de soarta copilasului Matei, o admir pe Andreea Sminchise pentru ca se zbate sa găsească soluţii pentru atâţia şi atâţia oameni aflaţi in suferinţă, il admir pe Bibliotecarul pentru că face o opera de pionierat prin a ne tine la curent cu tot ce se întâmplă în lume si face in fiecare zi mai mult decât o întreagă agenţie de ştiri, îi admir pe Sătmăreanca şi pe Darius pentru ca se preocupa de tot ce se întâmplă în oraşul lor, pe Gabi care sare în ajutorul fiecăruia, pe Anca, Oana, pe Moche si Mordechai care ne descreţesc frunţile in fiecare zi, pe Ciprian Blidaru – care crede in patriotism si apararea interesului national, pe V. Babiciu– preocupat de asanarea morală a societăţii, Omu’, Confucius – atat de sensibili la durerile din jurul sau, pe Mioara cea rebela – care stie economie si ne incanta cu lectii de viata, Pescarusul argintiu – care ne aduce atât de frumos aminte ca suntem muritori, vulnerabili si supuşi greşelii, Sfinx – cu sufletul mare si un talent aparte. Pe toţi aceşti oameni, cu mici excepţii, eu nu-i cunosc personal. Dar sunt deja prezente constante in viaţa mea.

Lumea în care trăim este una care ne obligă să re-definim valorile şi modul în care socializăm. Suntem cu toţii membri ai unei colectivităţi virtuale, modul nostru de a fi solidari este altul decât cel tradiţional. Dar poate aşa suntem mai sinceri şi mai dispuşi să ne exprimăm sentimentele. Într-un fel, este modul nostru de a umaniza tehnologia, de a o pune în serviciul sufletului.

Va multumesc tuturor, scuze pentru cei pe care i-am omis fara sa vreau si va urez o duminica cat mai frumoasa.  

Lotusul

Lotusul este unul dintre cele mai miraculoase fenomene ale existentei; de aceea, in Orient, el a fost considerat de mii de ani simbolul transformarii spirituale.

De ce lotusul?  Deoarece aceasta floare are o semnificatie cu un simbolism puternic: el creste in noroi. Este simbolul transformarii, al metamorfozei. Noroiul este murdar, miroase ingrozitor. Lotusul are un parfum minunat, dar se naste din noroiul pestilential.

In mod similar, viata obisnuita este precum noroiul, dar ascunde posibilitatea de a deveni un lotus. Noroiul poate fi transformat, iar noi putem deveni un lotus. Mania poate fi transformata, devenind compasiune. Ura poate fi transformata, devenind iubire. Orice calitate negativa poate fi transformata. Mintea zgomotoasa poate fi golita si trasnsformata, devenind o muzica celesta. (OSHO)

lumea_apelor3.pps

Conditia femeii, azi

Adevarul e ca noua ne place sa idealizam ziua de 8 martie. In fiecare an visam sa fim admirate, rasfatate, iubite si – uneori – ni se si intampla asta..

Dar dincolo de momentele frumoase din vietile noastre personale, 8 martie e un moment in care ar trebui sa ne aplecam mai mult asupra statutului femeii, in tara si in lume. Am citit despre o emisiune la care era invitat Johnny Raducanu si mi-a placut cum spunea el ce minunat lucru e femeia, dar in acelasi timp remarca cat de umilita e ea si, ce e mai grav, „atunci cand nu e umilita, se umileste singura”…

Clipul de mai jos e semnificativ pentru statutul femeii in lumea de azi. Si, daca mai adaug faptul ca in Romania peste un milion de femei pe an apeleaza la ingrijiri medicale ca urmare a violentei in familie, cred ca ziua de azi e un moment in care sa pledam daca nu pentru intelegere si armonie, macar pentru decenta si umanism..

conditia-femeii2.pps

De ziua domnului Presedinte

Astăzi este ziua de naştere a domnului Ion Iliescu. Este primul an, din 93 incoace, cand nu pot merge personal sa-i spun La Multi Ani. L-am sunat dimineata si m-am bucurat auzindu-l vesel, cu multa lume in jurul sau. 

Nu stiu daca dl Presedinte are timp sa-si faca un bilant de ziua sa. Eu pot spune insa ca am invatat multe si m-am format ca om in acesti 16 ani de cand lucrez cu dansul. Au fost ani frumosi, dar nu intotdeauna uşori. Ani care au lăsat urme, în care s-au probat loialităţi şi am asistat la acte de laşitate şi de oportunism.

Pentru mine Ion Iliescu este un reper -moral şi uman. Nu am ce sa spun, practic, mai mult de atat. Fiecare dintre noi avem slăbiciunile, simpatiile şi antipatiile noastre. Fiecare dintre noi vedem viitorul în felul nostru. Dar dacă suntem oneşti, nu vom putea trece peste ceea ce a făcut şi face Ion Iliescu pentru România si pentru oameni.

 La mulţi ani, domnule Preşedinte!

ziua-d-lui-presedinte.jpg

PS: Am gasit aceasta poza, de la aniversarea de anul trecut, si, daca tot a fost sa nu pot fi prezenta azi, la Bucuresti, m-am gandit ca poate fi o surpriza placuta. La fel cum o surpriza frumoasa a fost intalnirea, intamplatoare, azi, la Parlamentul European, cu Lester Brown, unul din prietenii d-lui Presedinte. Afland ca e ziua dumnealui, a tinut sa-i ureze telefonic „La Multi Ani!”. Mai multe despre Seara internationala de azi, la care ma grabesc sa ajung si la care Lester Brown e invitat special, maine.

Om bun

Am venit azi de la Bruxelles. M-au izbit soarele, caldura si lumina din Bucuresti, dupa patru zile de ploaie. Ma bucur acum de primavara care abia a sosit cum poate nu m-am bucurat niciodata. Si va propun si dvs sa va bucurati de vremea de afara si de un clip frumos – cu Florian Pittis (Dumnezeu sa Il odihneasca!) si Nicu Alifantis –  pe care l-am gasit din intamplare, citind despre Gala folk Om Bun 2008, care e anuntata pentru maine seara. 

http://www.youtube.com/watch?v=4l1awMqyf08