Îmi doresc ca autostrada Montana, de-a lungul coridorului Târgu Mureș-Iași, să devină o realitate în anii următori

De curând, am acordat un interviu cotidianului Curierul de Iași cu privire la prioritățile Comisiei pentru următorul an, beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană cât şi despre proiectele cu finanțare europeană ce trebuie să răspundă nevoilor și preocupărilor cetățenilor.

Am confirmat încă o dată faptul că de la începutul mandatului meu, am lucrat împreună cu toate Guvernele şi autoritățile naționale pentru a mă asigura că proiectele sunt pregătite și implementate în timp util. În acest sens, pot spune că am avut mai multe întâlniri atât cu doamna Prim Ministru, Viorica Dăncilă,  cât şi cu Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb precum şi cu miniştrii de resort pentru a evita dezangajarea fondurilor alocate României.

S-au făcut progrese importante în simplificarea mecanismelor de absorbție şi am fost totodată asigurată de către autoritățile române de continuarea acestui lucru.

Sprijinul nostru, al Comisiei nu se referă doar la acele investiții care pot genera o absorbție rapidă (cheltuieli pe teren), dar și la investiții de lungă durată, care au o importanță strategică pentru țara noastră și care corespund unor nevoi identificate la nivel național, local şi regional.

România este un stat al UE mai tânăr, însă aceasta nu înseamnă că autoritățile române sunt mai puțin pregătite, din contră, am constatat că dispunem de specialiști foarte capabili și motivați, pe care întotdeauna mă bucur să îi întâlnesc când vin în țară în misiuni oficiale.

De aceea, consider că ar fi oportună începerea construcției autostrăzii Montana, în anul în care România își sărbătorește centenarul de reunificare. Cu toate acestea, trecerea Munților Carpați nu este o sarcină ușoară, având în vedere numeroasele provocări geologice și de inginerie. Acesta este motivul pentru care este important să existe o pregătire amănunțită a proiectului de autostradă, care va necesita timp pentru a fi bine făcut. Există multe aspecte de mediu care trebuie evaluate cu atenție. Cu cât pregătirea este mai bună, cu atât mai rapidă poate fi construcția autostrăzii, evitând întârzierile și problemele care ar putea fi anticipate, precum și creșterile neprevăzute de costuri care ar putea periclita întregul proiect.

Autoritățile de management din România sunt responsabile de gestionarea fondurilor, începând cu selecția, până la punerea în aplicare a proiectelor, în conformitate cu legislația românească și pe baza programelor aprobate de Comisia Europeană.

Îmi doresc ca autostrada Montana, de-a lungul coridorului Târgu Mureș-Iași , să devină o realitate în anii următori.

 

 

Anunțuri

„30 de ani de politică de coeziune”

Am fost gazda unei dezbateri care a analizat realizările politicii de coeziune în ultimele trei decenii, luând în considerare contribuția ei esențială la momentele importante din istoria UE, de la crearea pieței unice la valurile succesive de extindere. Cu această ocazie, m-am bucurat să-i am ca invitați pe președintele Parlamentului European Antonio Tajani, premierul portughez Antonio Costa, președintele Comitetului Regiunilor Karl-Heinz Lambertz, pe Michel Barnier și Danuta Hubner, care au discutat despre politica de coeziune în calitatea lor de foști comisari europeni responsabili cu acest portofoliu, precum și Karin Wanngård, primarul orașului Stockholm, și Joanna Mikl-Leitner, președintele regiunii Austria Inferioară, care au intervenit via videoconferință.

Totodată, Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker ni s-a alăturat transmițând un mesaj video participanților la dezbatere.

Politica de coeziune a reprezentat întotdeauna o parte esențială a răspunsului european comun la provocările cu care se confruntă Uniunea. În această dezbatere, am analizat modul prin care politica de coeziune post-2020 poate oferi sprijin pe mai departe Uniunii pentru gestionarea unor provocări precum migrația, revoluția digitală, globalizarea, schimbările demografice și coeziunea socială, convergența economică și schimbările climatice.

Dezbaterea a fost transmisă în direct de canalul TV Euronews în data de 21 martie și va fi reluată:

sâmbătă, 24 Martie orele 21:05;

luni, 26 Martie-18:10;

marți, 27 Martie-12:05;

miercuri, 28 Martie-14:10;

 

Mai multe informaţii despre fondurile europene în România sunt disponibile în platforma de date deschise.

1,8 mil euro pentru îmbunătățirea protecției contra inundațiilor în România

Jean-Claude Juncker, President of the EC, receives Viorica Dăncilă, Romanian Prime MinisterPrin intermediul unui pachet de investiții, în valoare de 1,8 milioane de euro, din Fondul de coeziune vor fi finanțate măsuri de prevenire a inundațiilor în 11 bazine hidrografice de pe teritoriul României. Acestea au în vedere construcția de stații de măsurare a precipitațiilor, precum și infrastructura necesară reducerii efectelor distructive. Aproximativ 52 de mii de locuitori vor beneficia de o protecție sporită în ceea ce privește inundațiile, grație acestui proiect cu finanțare europeană.

Politica de coeziune ne oferă aici un exemplu concret al unei Europe ce oferă protecție. Din acest moment și până la finalul perioadei bugetare, mai mult de 13 milioane de oameni din întreaga UE vor beneficia de o mai bună protecție contra inundațiilor, prin intermediul unor astfel de investiții„.  Continuă lectura

Fondul de solidaritate al UE: 1.2 miliarde euro pentru Italia și o primă tranșă de plată pentru Grecia după cutremure

corina_cretu_2_2-e1512479504432.jpg

Italia va primi în zilele următoare cele 1,2 miliarde de euro din Fondul de solidaritate al UE (EUSF), propuse de Comisia Europeană în luna iunie, în urma cutremurelor devastatoare ce au afectat țara în 2016 și 2017. Este cel mai mare sprijin financiar acordat prin Fondul de solidaritate până în prezent, iar banii vor putea fi utilizați pentru operațiuni de reconstrucție, pentru regenerarea activității economice și pentru acoperirea costurilor cu serviciile de urgență, facilitățile de cazare temporară, operațiunile de curățire și cu măsurile de protecție pentru siturile de patrimoniu cultural. Acest sprijin a fost însoțit de măsuri suplimentare de asistență din partea UE.

Continuă lectura

129 milioane euro pentru facilitarea accesului la apă potabilă în România

corina_cretu129 milioane de euro din Fondul de coeziune vor fi investite în șase proiecte menite a asigura facilitarea accesului la apă potabilă în România.

Cele șase proiecte reprezintă exemple concrete ale solidarității europene. Toate regiunile ar trebui să aibă acces la apă curată, însă în România și în alte regiuni din Europa, acest lucru nu este încă în totalitate realizat. Grație acestor proiecte finanțate de UE, sute de mii de români vor putea beneficia de apă potabilă în fiecare zi.

Cele șase proiecte au în vedere următoarele:

  • 15,7 milioane de euro sunt alocați îmbunătățirii sistemului de tratare a apelor uzate în județul Bacău, în estul României;
  • 8,6 milioane de euro vor permite îmbunătățirea accesului la apă curată pentru peste 155 de mii de locuitori din județul Bistrița-Năsăud;
  • 17,4 milioane de euro vor contribui la conectarea a aproximativ 380 de mii de persoane la o rețea modernă de distribuție a apei și canalizare în județul Brașov;
  • 60,7 milioane de euro vor fi investiți, în județul Hunedoara, în conectarea a 110 mii de locuitori din zona Văii Jiului la o rețea modernă de distribuție și tratare a apei;
  • 8,2 milioane de euro vor sprijini ameliorarea calității apei și mai buna protecție a mediului în județul Tulcea, în vecinătatea Deltei Dunării, înscrisă în patrimoniul mondial UNESCO;
  • 18,5 milioane de euro pentru extinderea și/sau renovarea infrastructurii de apă potabilă (puțuri, rezervoare, rețea de distribuție etc.) în județul Vâlcea.

Mai multe informații despre fondurile structurale și de investiții europene în România sunt disponibile aici și pe Platforma de date deschise.

În dialog cu cetățenii de la Zalău: am transmis condoleanțe și am asigurat suportul UE

cretu_romania

Am avut o întâlnire plăcută cu cetățenii de la Zalău, unde am abordat în principal  fenomenele meteorologice extreme ce au afectat recent vestul României. La finalul dialogului cu cei prezenți am declarat următoarele:

„În primul rând, prezența mea aici este și pentru a aduce mesajul Comisiei Europene care este solidară cu populația afectată de aceste fenomene nemaiîntâlnite în regiune. Și, bineînțeles, am transmis condoleanțele noastre către familiile victimelor.

Continuă lectura

Am aprobat finanţarea a 3 proiecte de infrastructură rutieră în valoare de 407 mil de euro

cretu_bun407 milioane de euro din fondurile politicii de coeziune sunt investite în trei proiecte de infrastructură rutieră, care vor îmbunătăți interconectarea şi, într-un orizont apropiat, vor duce la creştere economică şi crearea de noi locuri de muncă în vestul României.

Aceste proiecte, finanțate de Uniunea Europeană, au triplul obiectiv de a îmbunătăţi securitatea rutieră, de a contribui la dezvoltarea economică a regiunilor vizate şi de a consolida coeziunea teritorială din România”.

Astfel, mai mult de 336 milioane de euro vor fi investiți în construirea secţiunii dintre localitățile Dumbrava şi Deva, din autostrada Lugoj-Deva, parte a Reţelei transeuropene de transport (RTE-T), dar şi în infrastructura conexă (poduri, intersecţii, tunele…). Timpul necesar deplasării automobiliștilor între cele două oraşe va fi redus astfel cu o treime.

Continuă lectura

Solidaritate cu Italia: 1,2 miliarde de euro pentru a sprijini operațiunile de reconstrucție

juncker_cretuu

Comisia Europeană a propus alocarea pentru Italia a 1,2 miliarde de euro din Fondul de solidaritate al UE, cea mai mare sumă mobilizată într-o singură tranșă, în urma cutremurelor ce au avut loc în 2016 și 2017 în zona centrală a Italiei. O serie de mișcări tectonice cu consecințe tragice a afectat regiunile italiene Abruzzo, Lazio, Marche și Umbria, în perioada august 2016 – ianuarie 2017. De la început, Comisia Europeană a acordat asistență pentru gestionarea situațiilor de urgență imediată și s-a angajat să ofere sprijin Italiei pe parcursul întregului proces de reconstrucție. Propunerea de astăzi este încă un rezultat concret al angajamentului luat atunci.

Continuă lectura

Un moment de răscruce pentru Europa, o şansă istorică pentru România

Am revenit în aceste zile în România pentru a da un impuls unei foarte necesare dezbateri naţionale care să contureze opţiunea românilor pentru viitorul continentului. Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a propus spre considerare cinci scenarii şi consider că este imperios ca a şasea ţară ca mărime din UE post-Brexit să îşi asume rolul conturării direcţiei de urmat. Trebuie să înţelegem că această dezbatere este despre Europa în care vrem să trăim, să muncim, să  învăţăm, să călătorim, să ne creştem copiii şi nepoţii.

Continuă lectura

From Pompeii to Norcia: where the EU stars bring a brighter future

I travel a lot across Europe. That is part of my job: to go and see by myself the state of play of EU funded projects, to encourage local, regional and national authorities to make the most of available EU funds, to use them in the best possible way. And I suppose my recent (8-10 February) trip to Naples, Pompeii, Norcia and Cascia was no exception. In a way.

Continuă lectura