Conferința la nivel Înalt „Zilele TEN-T 2018” de la Ljubljana

2

Mi-a făcut plăcere să particip, alături de vicepreședintele pentru Uniunea energiei Maroš Šefčovič, comisarul pentru buget și resurse umane Günther Oettinger și comisarul pentru transport Violeta Bulc, la conferința la nivel înalt „Zilele TEN-T” ce a avut loc la Ljubljana, în Slovenia.

Evenimentul, organizat de Comisia Europeană, a adus laolaltă miniștrii din 26 de țări europene, membri ai Parlamentului European și peste 2.000 de părți interesate din domeniu, pentru a discuta viitorul politicii de transport. În acest context, discuțiile au avut la bază agenda pozitivă pentru o mobilitate ecologică, conectată și competitivă, prezentată de Comisia Europeană în pachetele sale de inițiative „Europa în mișcare”.

M-am bucurat să observ că ediția din acest an a pus un accent puternic pe investițiile în transport, care promovează crearea de locuri de muncă și prosperitatea economică.

1Totodată, potrivit estimărilor Comisiei Europene, finalizarea rețelelor de transport trans-europene (TEN-T) prioritare va genera o creștere de 1,8% a PIB-ului până în 2030 și 13 milioane de locuri de muncă în intervalul de timp considerat.

Un sector de transport modern, sigur și durabil în întreaga Europă este esențial pentru fiecare cetățean european și fiecare regiune europeană. Această conferință a avut loc la momentul potrivit, deoarece trebuie să venim cu răspunsuri concrete la o întrebare crucială: cum putem finanța modernizarea transportului pan-european? Politica de coeziune este parte a soluției, având un rol-cheie în îndeplinirea acestui obiectiv.

 

Vizită oficială în Malta, împreună cu comisarul Karmenu Vella

Am participat alături de comisarul pentru mediu, afaceri maritime și pescuit Karmenu Vella, timp de 2 zile, la o serie de discuții aprofundate privind politica de coeziune post-2020 cu reprezentanți ai guvernului maltez, precum și cu publicul larg din această țară.

Vizita în Malta a început  cu o întâlnire cu ministrul pentru afaceri europene și egalitate, Elena Dalli, Secretarul Parlamentar pentru Fondurile Europene și Dialogul Social, Aaron Farrugia și Ministrul pentru insula malteză Gozo, Justyne Caruana, cu care am discutat despre viitorul politicii de coeziune.

În cadrul vizitei, am fost impresionată de eforturile depuse în realizarea proiectului ‘Parcul Industrial Xewkija’, de pe insula Gozo, iar cu această ocazie am văzut încă o dată modul în care fondurile UE, în special fondurile pentru politica de coeziune, au rezultate concrete pe teren. Cu sprijinul Fondului european de dezvoltare regională (FEDER), parcul este principala zonă industrială a insulei, care găzduiește companii în domeniul tehnologiei informației, precum și companii de mobilier și produse alimentare. Mă bucur să văd că acest parc industrial oferă creștere economică insulei, precum și oportunități de angajare, prin diversificarea activităților de afaceri.

3La finalul primei zile, împreună cu colegul meu, comisarul Karmenu Vella, am avut un dialog cu cetățenii maltezi, în cadrul căruia am răspuns la întrebările lor atât despre UE cât și despre politica de coeziune.

 

În a doua parte a vizitei, însoțită de Ministrul pentru Afaceri Europene și Egalitate, Elena Dalli și de comisarul Karmenu Vella, am vizitat un proiect finanțat prin politica de coeziune, într-un district al capitalei malteze, Valetta, care înregistrează o rată ridicată a șomajului și a criminalității, și unde am putut constata, din nou, cum fondurile europene ajută la regenerarea zonelor urbane mai sărace.

Totodată, am efectuat o vizită la Fort St. Angelo, parte a Patrimoniului Mondial UNESCO care datează din Evul Mediu și care a fost restaurat cu fonduri europene, ceea ce constituie un alt exemplu concret al felului în care fondurile politicii de coeziune ajută orașele și regiunile. În cele două luni de la deschidere, s-au înregistrat peste douăzeci de mii de vizitatori ceea ce reprezintă un ajutor semnificativ pentru economia locală.

Și nu în ultimul rând, m-am bucurat să particip la prezentarea proiectului major ‘Marsa Junction’ care constă în construirea unei noi infrastructuri pentru îmbunătățirea traficului rutier, dar și a mobilității pietonilor și a bicicliștilor. Tot aici a fost construit un parc auto ce încurajează cetățenii să utilizeze mijloacele de transport în comun sau să meargă pe jos în loc să folosească mașinile personale.

 

„politica de coeziune post-2020”

29595494_926577704185254_7691567983907393825_nÎn cadrul Consiliului pentru Afaceri Generale (CAG), care s-a desfășurat joi, 12 aprilie, am discutat despre viitorul politicii de coeziune.

Discuțiile au fost axate pe sfera de acoperire și prioritățile viitoare ale politicii de coeziune. Cu această ocazie, mi-am exprimat convingerea că Europa are nevoie în continuare de o politică de coeziune pentru toate regiunile și am subliniat faptul că păstrarea status quo-ului nu reprezintă o opțiune.

Statele membre au un rol important și o responsabilitate majoră în implementarea Fondurilor structurale și de investiții europene, precum și în succesul Politicii de coeziune. Așadar, sunt de părere că este necesar ca orașele să aibă un rol important și în faza de programare, prin identificarea prioritățile tematice. Consider că pentru a avea o abordare integrată a dezvoltării urbane și teritoriale trebuie redusă povara administrativă asupra autorităților locale, asigurând, totodată, o mai mare flexibilitate pentru orașele care implementează proiecte în baza propriilor nevoi și obiective strategice.

29664747_926577807518577_1489397122727522134_oÎn ceea ce privește prioritățile de investiții, am reamintit necesitatea de a sprijini toate regiunile pentru ca acestea să poată realiza tranziția industrială, să se poată angaja pe calea inovării investind în propriile comunități prin intermediul specializării inteligente.

La nivelul Comisiei, menținem un dialog constant cu autoritățile naționale pentru a accelera absorbția și a spori impactul fondurilor europene . Având în vedere că în Politica de coeziune post-2020 va exista o importantă dimensiune urbană, pregătirea unor proiecte solide, care să reflecte strategiile integrate, devine un pas obligatoriu. Cu alte cuvinte, statele membre au la dispoziție multiple instrumente și opțiuni de finanțare pentru a asigura dezvoltarea durabilă a orașelor și pentru a îmbunătăți condițiile de viață ale populației.

Am îndemnat astfel miniștrii responsabili pentru fondurile europene din statele membre să pregătească, încă de pe acum, o serie de proiecte solide, bine fundamentale, astfel încât, atunci când începe următoarea perioadă de programare, să poată fi demarată implementarea. Prin urmare, viitorul politicii de coeziune, după 2020, depinde de rezultatele pe care le vom realiza în perioada actuală de programare.

 


 

 

 

Sistemele de alimentare cu apă şi canalizare din judeţele Arad şi Mehedinţi vor fi modernizate din Fondul de coeziune (66,5 milioane de euro)

28092015_corina_cretuAproximativ 66,5 milioane de euro din Fondul de coeziune vor fi investite în două mari proiecte de infrastructură a apei în România. Cofinanţarea pentru faza a doua a proiectelor este asigurată prin acest Fond, în cadrul actualei perioade de programare (2014-2020).

Fiecare euro investit în statele membre, prin politica de coeziune, contează; iar aceste două proiecte reprezintă un nou exemplu concret al unei Europe căreia îi pasă de bunăstarea cetăţenilor ei. Sper ca lucrările să fie finalizate în termenele prevăzute, pentru că astfel de investiții cofinanţate cu bani europeni  vizează atât îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a multor români, cât și protejarea mediului înconjurător„.

Continuă lectura

Dezvoltarea infrastructurii de depistare a cancerului la sân în zonele de graniţă dintre România şi Ungaria: o dovadă clară a impactului pozitiv al cooperării transfrontaliere

Mai bine de o treime din populaţia bătrânului continent trăieşte în zonele de frontieră ale statelor membre. Chiar dacă în mare parte frontierele fizice interne în UE au fost eliminate, ele continuă totuși să creeze probleme si obstacole în viața de zi cu zi a oamenilor. Cooperarea între aceste zone este susţinută de Comisia Europeană tocmai pentru că permite găsirea unor soluţii comune pentru problemele comune, dar și pentru a impulsiona creşterea economică şi pentru a asigura dezvoltarea armonioasă a Uniunii. De aceea, în calitate de Comisar European pentru Politică Regională, este foarte important pentru mine ca, în cadrul misiunilor în statele membre, să iau pulsul proiectelor de cooperare transfrontalieră. Aşa s-a întâmplat şi în cazul vizitei recente pe care am făcut-o în Ungaria.

În cea de-a doua zi a vizitei în Ungaria, pe 8 aprilie, în localitatea Makó, situată în apropierea graniţei dintre Ungaria şi România, m-am întâlnit cu reprezentanţi ai autorităţilor române şi ungare, pentru a vedea care sunt rezultatele proiectului ,,Dezvoltarea infrastructurii pentru screening mamografic regulat în Microregiunea Hódmezovásárhely, Szentes și Arad.” Mulţumită acestui proiect de cooperare, organizaţia comună de sănătate formată din Hódmezővásárhely-Makó, Spitalul regiunii Csongrád din Szentes şi Universitatea Vasile Goldiş din Arad şi-au unit forţele pentru a promova prevenţia în domeniul sănătăţii prin investiţii în sistemele lor de diagnostic mamografic.

Visit by Corina Cretu to Budapest

Vizită la Proiectul Transfrontalier ,,Dezvoltarea infrastructurii de screening periodic mamografic” în Makó, Ungaria, 8 aprilie

Concret, personalul medical din unităţile spitaliceşti din Arad (România), respectiv Hódmezővásárhely şi Szentes (Ungaria), a urmat cursuri de specialitate. Asistenţii, de asemenea, au fost instruiţi în cadrul unor traininguri de comunicare, pentru a şti cum să le transmită pacientelor, într-un mod eficient şi profesionist, cele mai importante informaţii privind această boală, dar şi pentru a le putea convinge de importanţa examinării.

Totodată, spitalele situate în aceste localităţi de frontieră au fost dotate cu echipamente medicale de ultimă generatie. Numai la Arad, de exemplu, la Centrul de Screening Mamar, dezvoltat de partea română în cadrul acestui proiect, a fost achiziţionată aparatură medicală performantă de peste 350.000 euro.

Mai mult decât atât, în cadrul proiectului a fost pusă în funcţiune o unitate mobilă de examinare mamografică, cu ajutorul căreia femeile care trăiesc în Arad, precum şi în localitățile Hódmezővásárhely şi Szentes din Ungaria, beneficiază de examinări gratuite pentru depistarea timpurie a cancerului la sân. Şi nu e vorba doar de femeile din zonele urbane, ci şi de femeile care locuiesc în zone mai greu accesibile, situate în regiunea de frontieră, pentru că noua metodă dezvoltată de citire la distanţă a analizelor medicale a creat posibilitatea pentru specialiştii din cele trei localităţi să asigure consultaţii de specialitate oricând este necesar.

Visit by Corina Cretu to Budapest

Vizită la Proiectul Transfrontalier ,,Dezvoltarea infrastructurii de screening periodic mamografic” în Makó, Ungaria, 8 aprilie

Ca în cazul oricărui tip de cancer, diagnosticul timpuriu este esenţial. Aşa că m-am bucurat să constat că în cadrul proiectului ,,Dezvoltarea infrastructurii pentru screening mamografic regulat în Microregiunea Hódmezovásárhely, Szentes și Arad” aproape două treimi dintre femeile cu vârsta cuprinsă între 45 şi 65 de ani din Hódmezővásárhely-Makó au beneficiat de consultaţii gratuite. Este un lucru extraordinar, ţinând cont că, potrivit statisticilor, mai puţin de jumătate din totalul femeilor de aceeaşi vârstă din Ungaria au fost examinate în vederea depistării cancerului la sân. Sunt ferm convinsă că acest proiect va contribui în mod substanţial la reducerea numărului de cazuri în aceste regiuni.

Cred că proiectul de cooperare transfrontalieră între România şi Ungaria în domeniul sănătăţii, finanţat de Uniunea Europeană în perioada 2007-2013 cu aproape 1,6 milioane de euro, este o dovadă convingătoare a nevoii de a investi în continuare în cooperare.

Visit by Corina Cretu to Hungary

Alături de Patriciu-Andrei Achimaș-Cadariu, Ministru al Sănătăţii din România, şi János Lázár, Ministru în Biroul Prim Ministrului Ungariei, în Makó, Ungaria, 8 aprilie

Dar acesta este doar un exemplu dintre multe alte proiecte de calitate. În perioada 2007-2013 UE a investit 224 milioane de euro pentru a promova transportul şi comunicarea, pentru a susţine protecţia naturii, pentru a îmbunătăţi prognoza şi prevenirea inundaţiilor, cât şi pentru a îmbunătăţi competitivitatea economică transfrontalieră prin dezvoltarea mediului de afaceri şi îmbunătăţirea resurselor umane. UE va continua să susţină cooperarea dintre Ungaria şi România în perioada de programare 2014-2020, 230 de milioane euro, dintre care 190 de milioane din Politica de coeziune, sunt pregătiţi pentru a susţine proiecte de interes comun pentru ambele ţări.

Proiectul cu finanțare europeană dezvoltat în comun de România şi Ungaria în domeniul sănătăţii este un bun exemplu de cooperare a regiunilor situate în zonele de frontieră. Încurajez atât autorităţile romane, cât şi cele maghiare, să menţină aprinsă flacăra cooperării transfrontaliere, pentru că, întotdeauna, Comisia Europeană îi va susţine pe cei care lucrează pentru integrare europeană.

Prioritatea zero pentru 2015

În 2015, vom face tot posibilul pentru a ajuta statele membre să investească fondurile regionale deja contractate.

Corina Cretu Walter Deffa

Cu Walter Deffa, Director General al Direcției Generale Politici Regionale

Am început săptămâna aceasta, și anul de muncă 2015, cu o întâlnire a grupului de lucru pe care l-am creat anul trecut pentru a ajuta țările cu o rată de absorbție scăzută a fondurilor europene: Bulgaria, Cehia, Croația, Italia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria.

La sfârșitul anului trecut, un număr considerabil de state membre au fost dezamăgite de decizia Consiliului European de a nu prelungi termenul-limită de eligibilitate pentru perioada 2007-2013 dincolo de sfârșitul lui 2015.

Ca român, cunosc foarte bine dificultățile pe care aceste țări le întâmpină în managementul fondurilor și, sufletește, le înțeleg dezamăgirea. Dar responsabilitatea mea principală este față de Politica de Coeziune.

Sunt convinsă că decizia Consiliul European este cea mai bună decizie care putea fi luată, atât pentru prezent, cât și pentru viitor. Așa cum am spus și în Parlamentul European, aici nu este vorba de acțiuni de caritate, de sprijin bugetar pentru regiunile mai sărace, ci de o politică de dezvoltare economică în toată regula, al cărei scop este să genereze creștere economică și să creeze locuri de muncă. Politica de coeziune oferă oportunități, dar cere în schimb multă responsabilitate.

Dar asta nu înseamnă că discuția se încheie aici. Din contră, mi-am asumat în scris promisiunea față de statele membre că voi face tot posibilul pentru a le ajuta să investească în 2015 restul de fonduri deja contractate și este o promisiune pe care țin să o onorez.

Le-am spus colegilor din Direcția Generală Politică Regională și Urbană că mă bazez pe ei pentru a-mi ține promisiunea. Le-am cerut să facă tot ceea ce ține de ei pentru rezolvarea acestei probleme și i-am atenționat că nu mă voi mulțumi cu un simplu diagnostic general.

Acest grup de lucru nu va fi unul de complezență. Nu va veni cu soluții de tipul „aceeași Mărie cu altă pălărie”.

Am de gând să nu las nicio posibilitate neexplorată, să examinez fiecare posibilă opțiune pentru a accelera finalizarea investițiilor din 2007-2013 în aceste opt țări.

Am scris deja guvernelor acestor opt state membre cerându-le părerea despre cum îi putem ajuta mai eficient. I-am solicitat directorului general să aducă oameni noi și bine pregătiți în unitățile geografice care se ocupă de aceste țări, să trimită echipe de experți pe teren și să îmi raporteze direct rezultatele la întoarcere.

Știu că acolo unde este voință, vom găsi și calea de a reuși. Vreau să asigur guvernele statelor membre că aceasta este prioritatea zero pentru mine în 2015 și mai vreau să le cer să mă sprijine în acest efort cu tot ce le stă în putință. Împreună putem contribui la bunăstarea a milioane de cetățeni europeni.

Aceasta este promisiunea mea pentru noul an. La mulți ani tuturor!

meeting

Traian Basescu trebuie sa se dezica de atitudinea anti-romaneasca a lui Laszlo Tokes!

Presedintele Basescu tergiverseaza cat mai mult luarea unei decizii in ceea ce priveste retragerea Ordinului “Steaua Romaniei”, pe care tot domnia sa i-a acordat-o lui Laszlo Tokes. Dl. Basescu a spus ca nu poate sa o retraga direct, ci in urma unei decizii a Consiliului de Onoare. Dupa ce decizia a venit, a spus ca nu o poate retrage direct, pentru ca decizia nu are o motivare. Iata ca acum, in contextul in care motivarea Consiliului a venit in urma cu o luna (!), Traian Basescu le spune romanilor ca nu poate retrage ordinul, din cauza unei contestatii in instanta. Este o scuza jignitoare la adresa Romaniei!

Traian Basescu este constient ca o decizie a instantei ar insemna intarzierea unei decizii cu cel putin 1 an. Practic, dl. Basescu vrea sa plece de la Cotroceni fara sa fie nevoit sa ii retraga ordinul lui Laszlo Tokes.

Pana la pronuntarea instantei, Traian Basescu are sansa sa transmita un semnal, sa le arate romanilor ca dezavueaza atacurile lui Laszlo Tokes la adresa integritatii Romaniei si jignirile aduse de acesta la adresa romanilor.

In caz contrar, presedintele Romaniei ne va arata ca prefera sa fuga de responsabilitate, ca nu se dezice de relatia de prietenie cu Laszlo Tokes!

De ce trebuie retrasa decoratia lui laszlo Tokes

De la Cortina de Fier la Cortina de Sărăcie

În 5 aprilie 1946, aflat în vizită în Statele Unite ale Americii, sir Winston Churchil, fost premier al Marii Britanii, rostea, într-un discurs devenit celebru, faimoasa frază referitoare la Cortina de Fier, care a marcat începutul Războiului Rece. Acum, o propunere a premierului David Cameron, și el conservator, ca și Churchil, poate fi considerată începutul unei noi împărțiri a continentului, între săraci și bogați, de data asta, nu între comuniști și capitaliști, ca în 1946. Dacă Marea Britanie va aplica propunerea lui Cameron, propunere susținută discret, dar ferm, de Franța și de Germania, o Cortină de Sărăcie va cădea între cele două părți ale Europei și astfel Europa Unită va deveni o amintire, un proiect eșuat.
În esență, David Cameron intenționează să impună noi restricții cu privire la beneficiile pentru cetățenii UE care se îndreaptă spre Marea Britanie, însă dorește reforme mai ample, cum ar fi limitarea mișcării forței de muncă din noile state membre, până când acestea ating un anumit nivel al PIB-ului pe cap de locuitor. Această din urmă idee este aceea care îngrijorează cel mai mult.
PIB este un indicator înșelător și tot mai multe țări caută soluții pentru a-l înlocui cu unul adecvat, care să reflecte mai bine realitățile economice și sociale ale fiecărei țări. Un simplu exemplu. În România, între 2005 și 2008, deși PIB a crescut semnificativ, cu circa 25%, în același timp a crescut și numărul celor aflați sub pragul sărăciei și în risc de sărăcie. Mai grav, printre aceștia se află foarte mulți copii.
Peste tot în Europa polarizarea socială și economică face ravagii. Unul din patru europeni trăiește deja în sărăcie sau este în risc să ajungă sub pragul oficial de sărăcie. Nimeni nu poate garanta că și dacă PIB-ul unei țări ajunge la un prag (artificial, impus după criterii arbitrare) prestabilit, sărăcia va scădea, la fel și fluxurile migratoare. Dimpotrivă.
Cred că mult mai important, inclusiv pentru Marea Britanie, ar fi dacă țările bogate din UE ar colabora cu țările sărace pentru crearea de noi locuri de muncă, mai bine plătite, prin proiecte destinate îmbunătățirii stării infrastructurilor, de la cele de transport la cele sanitare și educative.

Marea Britanie nu poate fi promotoarea unui război împotriva săracilor Europei, care este profund imoral și contrar valorilor continentului nostru. Nu înțeleg cum în patria liberalismului un prim ministru poate propune politici anti-liberale, discriminatorii și care aduc atingere demnității umane.

Toți înțelegem problemele țărilor europene, confruntate cu consecințele economice și sociale ale crizei financiare. Dar nu ridicând Cortine le putem rezolva. Războiul Rece a fost o idee proastă, care nu a rezolvat nimic, cum nimic n-a rezolvat existența Cortinei de Fier. Războiul împotriva săracilor nu va rezolva nici el ceva, dupa cum Cortina de Sărăcie nu va rezolva nimic.
Doar deschiderea, dialogul, solidaritatea sunt instrumente cu adevărat eficiente pentru problemele țărilor membre ale UE. Sper că rațiunea va învinge acum, așa cum a învins și în Războiul Rece.

Bustul lui Titulescu, la Parlamentul European

20131203_174205

Azi, la Parlamentul European, a avut o loc emotionanta festivitate de dezvelire a bustului lui Nicolae Titulescu, donatie pentru forul europarlamentar din partea fundatiei ce-i poarta numele.

DSC06475

Vernisajul s-a bucurat de prezenta d-lui Adrian Nastase, care a prezentat biografia si eforturile marelui diplomat pentru ca forta dreptului sa triumfe asupra dreptului fortei, intr-o lume amenintata de fanatism si razboi.

DSC06472

Bustul realizat de sculptorul Doru Dragusin face parte, acum, din galeria marilor personalitati pe care Parlamentul European le omagiaza si le asuma ca simboluri perene ale valorilor ce stau la baza Europei Unite.

DSC06487

Ma bucur ca a fost un moment reusit de afirmare a spiritului romanesc la Bruxelles, organizat de delegatia noastra, a europarlamentarilor PSD, din initiativa lui Catalin Ivan.

DSC06526

Si ma bucur, mai ales, ca am avut privilegiul de a reintalni doi prieteni dragi, care fac o echipa extraordinara, peste provocarile prin care le e dat sa treaca: Adrian si Andrei Nastase.

DSC06510

Cazul Tokes. Consiliul de Onoare şi-a făcut datoria. Acum e rândul preşedintelui Băsescu!

Consilul de onoare al Ordinului Național ”Steaua României”  a decis, cu cinci voturi pentru și o abținere, să propună Președintelui României retragerea acestui ordin domnului Laszlo Tokes.

Este un deznodământ firesc și așteptat, dacă ținem cont de acțiunile și declarațiile profund anti-românești ale lui Laszlo Tokes, care aduc atingere și intereselor minorității maghiare din România.

Această decizie sancționează un membru al Ordinului care ar fi trebuit să apere și să promoveze interesele națiunii române, să fie un exemplu pentru ceilalți cetățeni. Sper să nu ne mai întâlnim cu asemenea cazuri, mai ales când este vorba despre lucruri atât de sensibile, cum este punerea în discuție a caracterului național și unitar al statului român, de buna conviețuire etnică, de valorile fondatoare ale cetățeniei europene.

Aștept ca Președintele României să treacă peste interesele sale personale și să dea curs acestei recomandări a Consiliului de Onoare al Ordinului Național ”Steaua României”. Și domnia sa are obligația de a respecta Constituția, de a proteja și promova interesul național.

Corina Crețu, membru al Ordinului Național ”Steaua României”

Provocare Laszlo Tokes

Premiul Saharov pentru aparatoarea dreptului fetelor la educatie

Azi, la Strasbourg, a avut loc o emotionanta ceremonie de decernare a Premiului Saharov pentru libertatea de gândire Malalei Yousafzai, militanta pakistaneza pentru dreptul fetelor la educație și laureata din acest an a Premiului acordat de Parlamentul European. M-au impresionat maturitatea, curajul si inteligenta acestei fete de numai 16 ani. Malala Yousafzai a devenit un simbol al luptei contra extremismului si pentru respectarea dreptului fetelor la educatie, dupa ce a fost impuscata in cap de talibani, pentru ca mergea la scoala si pentru ca a pledat public pentru acest drept elementar.

Imagine

In discursul sau din plenul Parlamentului European, Malala a aparat, intr-un mod convingator si emotionant, cauza copiilor care nu-si doresc un iphone sau o ciocolata, ci tot ceea ce vor sunt o carte si un stilou. Iar acesta este un atu pentru o societate care priveste in mod responsabil spre viitor, pentru ca, asa cum spunea Malala, puterea unei tari depinde de cati oameni educati are, nu de numarul soldatilor sai.