Peste 250 milioane de euro pentru extinderea rețelei de metrou din București

10818225_442083695940743_2811409521627064337_o251,8 milioane de euro din Fondul de coeziune vor fi investite în extinderea liniei 5 de metrou din capitala României.

Datorită Uniunii Europene, Bucureștiul va dispune de o rețea de metrou modernă. Acest lucru va avea un impact pozitiv asupra calității aerului din oraș, companiilor locale, turismului și, bineînțeles, asupra locuitorilor din cartierele ce vor fi astfel deservite„.

Odată lucrările terminate, noua secțiune va lega vestul orașului de centru, de la Râul Doamnei la stația Eroilor, unde se face conexiunea cu liniile 1 și 3. Ea va avea o lungime de 7 km, cu 10 noi stații și un depou. De această secțiune vor beneficia peste 64 de mii de bucureșteni, care vor realiza deplasarea între cele două puncte din oraș în mai puțin de un sfert de oră. Finalizarea lucrărilor e prevăzută pentru luna iunie 2018.

Mai multe informații despre fondurile structurale și de investiții europene în România sunt disponibile aici și pe Platforma de date deschise.

Anunțuri

Am aprobat alocarea a peste 34 de milioane de euro pentru faza a doua a proiectului liniei 4 de metrou din Bucureşti

cretu_romania34,2 milioane de euro din Fondul de coeziune, perioada 2014-2020, vor fi alocate pentru finanţarea fazei a doua a proiectului ce vizează lucrările de extindere a liniei 4 de metrou, între Parcul Bazilescu şi cartierul Străuleşti, în sectorul 1 al Capitalei. Întregul proiect urmărește construirea a aproximativ 2 km de linie de metrou şi a două staţii de metrou, Laminorului şi Străuleşti.

Acest proiect finanțat de Uniunea Europeană promovează mobilitatea urbană durabilă, reducerea poluării în București. Extinderea metroului va avea efecte pozitive atât pentru afacerile locale, cât și pentru dezvoltarea turismului, iar locuitorii capitalei vor avea condiții mai bune de transport. Sper sincer că această decizie va duce la accelerarea lucrărilor, astfel încât cetățenii Bucureștiului să poată beneficia de serviciile metroului Bazilescu – Străulești, după martie 2018, cel puțin„.

Continuă lectura

Bucureştiul de poveste: cum să creşti într-un an cât alţii în zece!

Cu mare bucurie am participat joi la conferinţa „REGIO – realizări şi perspective în regiunea Bucureşti – Ilfov”, organizată de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov (ADRBI).

Bucuria mea a venit din dubla mea calitate, de Comisar European pentru Politică Regională dar şi de bucureştean.

Ştiţi probabil că m-am născut în acest oraş. Mi-am petrecut în Bucureşti copilăria, anii de şcoală şi prima parte a vieţii profesionale. Am avut şansa să văd acest oraş transformându-se. Îmi amintesc, în mod special, momentul în care am început cu toţii să observăm impactul fondurilor UE de pre-aderare.

Toate clădirile noi, dar şi clădirile de patrimoniu restaurate, investiţiile in infrastructură, au schimbat faţa Bucureştiului.

Calea Victoriei, pe care am traversat-o venind către această conferinţă, are acum o pistă de biciclişti cu două sensuri, o pistă de biciclişti demnă de orice infrastructură de metropolă europeană. Aşa ceva ar fi fost de neimaginat acum câţiva ani – şi din cîte ştiu sunt şi acum bucureşteni cărora le vine greu să înţeleagă că o astfel de modificare a arterelor bucureştene este o schimbare de care vom beneficia cu toţii.

Avem acum oportunitatea, pentru perioada 2014-2020, să regândim planurile de mobilitate, combinând diferite mijloace de transport cu scopul de a reduce traficul de maşini şi de a creşte folosirea bicicletelor şi a unui transport în comun de calitate. Aceasta este ceea ce fac deja alte mari oraşe europene şi mi-ar plăcea să văd că Bucureștiu le urmează tot mai des exemplul.

Sinceră să fiu, prefer să văd oamenii muncind cu folos sau petrecând timp cu cei dragi decât pierzând timp preţios în ambuteiaje interminabile.

Corina Cretu BucurestiRegiunea Bucureşti-Ilfov este responsabilă pentru aproape un sfert din PIB-ul României. Începând cu acest an, este considerată o ,,regiune dezvoltată’’ în contextul politicii europene de coeziune. Ceea ce însemnă că este pe picior de egalitate cu alte mari capitale europene, precum Paris, Berlin sau Varşovia.

Am încredere că regiunea Bucureşti-Ilfov ar putea deveni un centru de excelenţă în România, motorul ei de creştere şi poate chiar un model pentru alte regiuni europene.

Dar regiunea Bucureşti-Ilfov nu poate face totul. Nicio regiune nu poate. Totuşi, se poate specializa în ceva ce face bine deja, cum ar fi de exemplu cercetarea ştiinţifică avansată şi inovaţia. Este remarcabil în acest sens centrul de fizică nucleară ELI-NP de la Măgurele, unde un număr important de companii ar putea începe deja să genereze creştere economică.

Mesajul meu pentru participanţi la această conferinţă a fost simplu şi direct: Avem fondurile. Acum avem nevoie și de proiecte.

Avem nevoie de proiecte bune pentru a obţine fonduri europene, mai ales în domeniile sprijinirii afacerilor, a mobilităţii urbane şi a incluziunii sociale.

Proiecte care să includă ce are mai bun de oferit această regiune. Proiecte care să încurajeze creşterea economică, crearea de locuri de muncă şi care să transforme viaţa de zi cu zi a noastră, a bucureştenilor şi a locuitorilor din jurul Bucureştiului.

Bucureştiul s-a schimbat enorm în ultimii 25 ani. Îmi doresc ca în următorii 25 să creştem cât alţii într-o sută!