Vizită oficială în Republica Moldova

În cadrul vizitei oficiale, pe care am efectuat-o în Republica Moldova, la Chișinău și Ungheni în perioada 17-21 mai, m-am întâlnit cu dl. Pavel FILIP, prim-ministrul Republicii Moldova, dl. Liviu VOLCONOVICI, ministrul Agriculturii, Dezvoltării regionale și Mediului, și cu dl. Iurie LEANCĂ, Viceprim-ministru pentru Integrare Europeană, cât și cu reprezentanți ai societății civile, partidelor politice și mediului de afaceri.

Un mesaj important în cadrul vizitei pe care am efectuat-o în Republica Moldova, a fost că Uniunea Europeană își menține angajamentul de a consolida relația politică, precum și integrarea economică a Republicii Moldova, printr-o colaborare strânsă în baza Acordului de Asociere.

A fost în egală măsură important, în cadrul vizitei în Republica Moldova, să dau asigurări autorităților naționale că toate eforturile depuse până acum de Republica Moldova în ceea ce privește reformele structurale sunt apreciate la Bruxelles și că Uniunea Europeană va continua să sprijine Republica Moldova pentru a-și urma destinul european.

Vizita mea s-a concentrat însă, în special, pe modul în care politica de coeziune, în special prin intermediul Strategiei UE pentru regiunea Dunării și programele de cooperare transfrontalieră pot oferi sprijinul necesar dezvoltării regionale și creșterii economice în Republica Moldova.

 

Într-adevăr, Republica Moldova se confruntă cu o serie de provocări, inclusiv cu un decalaj major de dezvoltare între Chișinău și restul regiunilor. Cred că o politică de dezvoltare regională puternică este o componentă importantă a reformelor structurale necesare în Republica Moldova și consider că modelul UE poate servi drept sursă de inspirație pentru politica regională a acesteia.

De asemenea, în cadrul vizitei oficiale în Republica Moldova, am ajuns și la Ungheni unde am avut onoarea de a deschide oficial Orășelul European Ungheni 2018.

A fost un moment emoționant pentru mine să mă întâlnesc cu locuitorii din Ungheni și să văd interesul lor real pentru calea europeană a Republicii Moldova.

La fel de important este și sprijinul pe care îl acordăm cooperării dintre Republica Moldova și regiunile învecinate, de la granița cu România.

Avem deja rezultate concrete ale acestei cooperări, unde UE a susținut până acum construirea unei conducte de gaze între Iași și Ungheni. Aceasta a avut ca scop creşterea gradului de securitate energetică atât pentru Republica Moldova, cât și pentru partea de est a României, prin diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze. Totodată, UE a sprijinit deja 5.000 de întreprinderi, ceea ce a dus la crearea a peste 1.500 de noi locuri de muncă. Iar pentru a facilita oportunitățile de afaceri au fost înfiinţate 8 incubatoare de afaceri în toată țara, dintre care unul este la Călărași, în apropiere de Ungheni.

UE asigură, de asemenea, finanțare pentru centura ocolitoare a orașului Ungheni, ca parte a unui program național de reabilitare a drumurilor, facilitând legătura dintre Chișinău – Ungheni – Sculeni – frontiera cu România, care ar putea să devină un drum simbolic ce leagă Republica Moldova de UE. Aproximativ 30 km de drumuri naționale au fost deja reabilitate cu finanțare de 100% din partea UE, iar construcţia unei centuri în jurul municipiului Bahmut va începe în acest an, tot cu 100% fonduri UE. Luând în considerare, de asemenea, activitatea desfăşurată de băncile partenere ale UE (BERD & BEI), aproximativ 700 km de drumuri vor fi reabilitate în Republica Moldova datorită sprijinului UE.

Uniunea Europeană investeşte masiv și în proiecte în domeniul energiei în toate regiunile Moldovei. 5 municipalităţi (Ocnița, Orhei, Cantemir, Călărași şi Feștelița) beneficiază deja de sprijin financiar semnificativ pentru a îmbunătăţi eficienţa energetică a clădirilor publice, pentru modernizarea sistemelor de iluminat public, precum și pentru dezvoltarea de tehnologii de energie regenerabilă.

În ceea ce privește programul actual de cooperare transfrontalieră România – Republica Moldova, acesta este finanțat cu peste 80 de milioane de euro prin Fondul European de Dezvoltare Regională și Instrumentul de Vecinătate. Pentru a impulsiona implementarea viitoarelor proiecte mari de infrastructură și interconectare din cadrul acestui program, cred că este nevoie de formarea unui grup comun de lucru între părți. Cu sprijinul experților Comisiei Europene, acest grup de lucru România – Republica Moldova, ar urma să armonizeze planificarea investițiilor și mai apoi să monitorizeze implementarea proiectelor, care vor aduce mai aproape Republica Moldova de UE.

Totodată, am încurajat autoritățile de la Chișinău să continue participarea activă a Republicii Moldova – ca partener egal, alături de alte 13 state – în cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, pe o serie de subiecte de interes comun, dintre care unele sunt relevante pentru Acordul de Asociere, cum ar fi sectorul apei și politica pieței muncii.

 

 

 

„politica de coeziune post-2020”

În cadrul Consiliului pentru Afaceri Generale (CAG), care s-a desfășurat joi, 12 aprilie, am discutat despre viitorul politicii de coeziune.

Discuțiile au fost axate pe sfera de acoperire și prioritățile viitoare ale politicii de coeziune. Cu această ocazie, mi-am exprimat convingerea că Europa are nevoie în continuare de o politică de coeziune pentru toate regiunile și am subliniat faptul că păstrarea status quo-ului nu reprezintă o opțiune.

Statele membre au un rol important și o responsabilitate majoră în implementarea Fondurilor structurale și de investiții europene, precum și în succesul Politicii de coeziune. Așadar, sunt de părere că este necesar ca orașele să aibă un rol important și în faza de programare, prin identificarea prioritățile tematice. Consider că pentru a avea o abordare integrată a dezvoltării urbane și teritoriale trebuie redusă povara administrativă asupra autorităților locale, asigurând, totodată, o mai mare flexibilitate pentru orașele care implementează proiecte în baza propriilor nevoi și obiective strategice.

În ceea ce privește prioritățile de investiții, am reamintit necesitatea de a sprijini toate regiunile pentru ca acestea să poată realiza tranziția industrială, să se poată angaja pe calea inovării investind în propriile comunități prin intermediul specializării inteligente.

La nivelul Comisiei, menținem un dialog constant cu autoritățile naționale pentru a accelera absorbția și a spori impactul fondurilor europene . Având în vedere că în Politica de coeziune post-2020 va exista o importantă dimensiune urbană, pregătirea unor proiecte solide, care să reflecte strategiile integrate, devine un pas obligatoriu. Cu alte cuvinte, statele membre au la dispoziție multiple instrumente și opțiuni de finanțare pentru a asigura dezvoltarea durabilă a orașelor și pentru a îmbunătăți condițiile de viață ale populației.

Am îndemnat astfel miniștrii responsabili pentru fondurile europene din statele membre să pregătească, încă de pe acum, o serie de proiecte solide, bine fundamentale, astfel încât, atunci când începe următoarea perioadă de programare, să poată fi demarată implementarea. Prin urmare, viitorul politicii de coeziune, după 2020, depinde de rezultatele pe care le vom realiza în perioada actuală de programare.

 

 

 

 

Echipa mea

Cu noul meu şef de cabinet, la început de drum

Mă bucur să pornesc la drum în noua mea calitate de Comisar European alături de o echipă de profesionişti cu experienţe şi rezultate remarcabile. I-am ales pe fiecare dintre ei pentru competenţele lor profesionale dar şi, mă bucur s-o spun, pentru calităţile lor umane. Avem o sarcină uriaşă în faţă şi am încredere că, împreună cu această echipă, vom reuşi să readucem creşterea economică şi să le oferim o viaţă mai bună oamenilor din regiunile cele mai puţin dezvoltate ale Europei.

Şeful de cabinet, Dr. Mikel Landabaso, este un specialist spaniol cu aproape 30 de ani de experienţă în domeniul dezvoltării regionale. Membrii cabinetului provin, în schimb, cu precădere din Estul Europei, unde se află cele mai multe dintre regiunile Uniunii vizate de politica de dezvoltare regională. Împreună cu asistenţii lor, membrii cabinetului meu reprezintă şase state membre şi vorbesc zece limbi oficiale ale Uniunii Europene.

Cabinetul Comisarului pentru Politici Regionale

Dr. Mikel LANDABASO, Şef de Cabinet, conduce Centrul de Competenţă pentru Dezvoltare Inteligentă şi Durabilă al Direcției Generale Politică Regională și Urbană (DG Regio). Este de profesie economist şi a lucrat în domeniul dezvoltării din 1986 şi la Comisia Europeană – DG Regio din 1990. În 2004, i-a fost acordat Premiul Christiane Bom de către Asociaţia Europeană a Agenţiilor de Dezvoltare Regională (EURADA) pentru contribuţia sa în inovarea politicilor regionale europene. Are un doctorat în economie de la Universitatea Ţării Bascilor şi a predat dezvoltare regională la University of North Carolina at Chapel Hill, Universitatea Liberă din Bruxelles şi Universitatea din Deusto.

Gabriel ONACA, Şef de Cabinet Adjunct, are o vastă expertiză în afaceri europene la nivelul administraţiei publice centrale. Începând cu 2013, a condus cu succes eforturile României de creştere a ratei de absorbţie a fondurilor europene, ca Secretar de Stat în Ministerul Fondurilor Europene. S-a alăturat Guvernului României după patru ani de activitate de consilier juridic la Comisia Europeană, Direcţia Generală pentru Traduceri. Între 2004 şi 2009, şi-a asumat responsabilităţi consultative în cadrul Guvernului României, pentru doi Vice-Prim-miniştri şi pentru Ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul. Între 2002 şi 2004 a fost expert la Preşedinţia României în relaţii internaţionale şi europene al Programului de Dezvoltare al ONU. Gabriel Onaca are licenţa în dreptul european şi un master în studii europene la Universitatea Pierre Mendès-France din Grenoble.

Ioana RUS, Membru al Cabinetului, Expert, are o bogată experienţă în diplomaţie şi afaceri europene. În 2004 a început să lucreze ca diplomat la Reprezentanţa Permanentă a României la UE, unde s-a implicat activ în procesul de aderare a României. Din 2008 a fost consilier la Parlamentul European în domeniul politicilor de dezvoltare regională iar în iulie 2014 a fost numită consilier al Vicepreşedintelui Parlamentului European. Ioana Rus este de profesie economistă, specializată în marketing la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj. A obţinut un master în management şi comunicare în afaceri la SNSPA (Bucureşti) şi, din 2013, este coach profesionist, având studii de profil în Vancouver, British Columbia şi Florida.

Dragoş BUCURENCI, Membru al Cabinetului, Consilier de Comunicare, este consultant şi trainer de comunicare, jurnalist şi activist civic. Înainte de a obţine un MBA de la Universitatea Stanford (2013), a construit două dintre cele mai importante ONG-uri de mediu din România, Salvaţi Delta Dunării şi MaiMultVerde, declanşând o campanie naţională de conştientizare care a schimbat radical atitudinea românilor faţă de voluntariat şi faţă de mediu. Are 12 ani de experienţă ca editorialist în presa scrisă şi a produs şi prezentat, timp de 7 ani, emisiuni de televiziune pentru canale publice şi private. Şi-a început cariera la British Council Romania unde a coordonat programele new media şi a fost director de comunicare al UK-SE European Forum.

Jan Mikolaj DZIĘCIOŁOWSKI, Membru al Cabinetului, s-a născut la Buenos Aires, Argentina. Are un master în economie la Marseille Business School, un master în ştiinţe politice la Institut d’Études Politiques de Paris şi un master în studii europene interdisciplinare la College of Europe. A absolvit deasemenea cursul de pregătire internaţional la École Nationale d’Administration. Şi-a început cariera în biroul Comitetului pentru Integrarea Europeană a Poloniei ca expert al Negociatorului Principal al Poloniei pentru aderarea la UE. S-a alăturat Comisiei Europene în 2005, mai întâi la Secretariatul General, iar din 2008 lucrează în Direcția Generală Politică Regională și Urbană.

Tomáš NEJDL, Membru al Cabinetului, este un expert ceh în politici de coeziune, cu o experienţă de 16 ani la nivel naţional, internaţional (serviciu diplomatic) şi la Comisia Europeană. A participat la negocierile de aderare ale Republicii Cehe şi a lucrat apoi ca secretar de politică regională la Reprezentanţa Permanentă a Cehiei la UE. S-a alăturat apoi Comisiei Europene ca expert naţional detaşat în echipa de coordonare a DG Regio. În 2014, a revenit la Reprezentanţa Permanentă a Cehiei pentru a contribui la închiderea programelor operaţionale 2007-2013 ale Cehiei. Are un master în geografie la Universitatea Carolină din Praga, unde a studiat geografia socială şi dezvoltarea regională.

Mathieu FICHTER, Asistent de Politici, este conducătorul echipei care se ocupă de creştere durabilă în cadrul Centrului de Competenţă pentru Dezvoltare Inteligentă şi Durabilă al Direcției Generale Politică Regională și Urbană (DG Regio). Este expert în dezvoltare durabilă, mai ales în energie, climă şi mediu, lucrând în acest domeniu din 2006, inclusiv în Parlamentul European. S-a alăturat Comisiei Europene – DG Regio în 2008. A lucrat vreme de câţiva ani ca analist de afaceri şi marketing project manager într-o importantă companie multinaţională. Are un master în managementul mediului la Universitatea Liberă din Bruxelles şi un master in economie şi sociologie la Universitatea din Strasbourg.

În acest document găsiți mai multe detalii despre fiecare membru al cabinetului.