Modificarea proiectului de cercetare „Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics” (ELI-NP)

Visit by Corina Creţu to Bucharest

Photo credit: Vizită la șantierul de construcții IFIN-HH, 08/11/2014

Am aprobat săptămâna aceasta modificarea proiectului de cercetare „Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics” (ELI-NP), care se derulează la Măgurele, în România.

Decizia mea vizează în principal aprobarea unui nou calendar în ceea ce privește realizarea lucrărilor de construcție și instalarea echipamentelor necesare; includerea unor lucrări de construcții auxiliare în a doua fază de implementare; precum și achiziționarea unor echipamente suplimentare destinate activităților de cercetare științifică.

Este o decizie importantă, cred eu, pentru că este vorba de un proiect însemnat pentru România, pentru cercetarea științifică din țară. În același timp, este important ca acesta să se deruleze fără sincope pentru că este un foarte bun exemplu despre ce poate face România cu fondurile REGIO. Și aș vrea să reamintesc că este un proiect unic în Europa: realizarea unei instalații cu fascicule laser și gama, care va beneficia de tehnologii de ultimă generație, cu ajutorul cărora va putea fi studiat impactul radiației electromagnetice foarte intense asupra materiei.

Decizia de amendare a proiectului ELI-NP se referă la lucrările prevăzute a fi realizate în cadrul primei faze de implementare. Aceasta este cuprinsă pentru finanțare în perioada de programare 2007-2013, cu o valoare totală a cheltuielilor eligibile de 136,4 milioane de euro, din care 116,3 milioane de euro (85%) provin din Fondul de dezvoltare regională.

Proiectul major ELI-NP face parte din Programul Operațional Competitivitate pentru asistență structurală și se derulează prin Fondul european de dezvoltare regională. Implementarea proiectului ELI-NP a fost împărțită în două faze încă de la debutul acestuia.

Faza a doua a proiectului de cercetare ELI-NP este prevăzută a fi finalizată în 2018 și are o valoare totală a cheltuielilor eligibile de 174,5 milioane euro, din care 148 milioane de euro provin din Fondul european de dezvoltare regională.

Reamintesc doar faptul că „Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics” este un proiect de cercetare pan-european, găzduit de Republica Cehă, România și Ungaria, al cărui scop este să promoveze cercetarea națională și europeană prin crearea unei infrastructuri de cercetare de reputație internațională, deschisă specialiștilor din mediul științific universitar și privat, precum și din mediul întreprinderilor.

Fondurile UE sprijină creșterea competitivității IMM-urilor în România

Costin Borc on the right, was received by Corina Cretu

M-am întâlnit astăzi, 22 ianuarie 2016, la Bruxelles, cu viceprim-ministrul și ministrul Economiei, Comerțului și Relația cu Mediul de Afaceri, Costin Borc.

Am folosit acest prilej pentru a transmite autorităților române necesitatea implicării imediate a Ministerului Economiei în folosirea eficientă a fondurilor ESI, mai ales în direcția sprijinirii creșterii competitivității întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), care reprezintă motoarele economiei europene, cât și ale celei românești. Pentru perioada 2014-2020, România va beneficia, prin fondurile ESI, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), de peste 30 de miliarde de euro. Din această sumă, 4,6 miliarde de euro vor fi direcționate – prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune (FC) și Fondul social european (FSE) – pentru creșterea competitivității economice a țării, în domenii precum cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare, tehnologia informației și comunicațiilor, dar și încurajarea antreprenoriatului și adaptabilitatea și competitivitatea IMM-urilor. 2,2 miliarde de euro din acești bani provin din FEDR.

I-am solicitat viceprim-ministrului Borc sprijin pentru promovarea și facilitarea folosirii în România a acestor instrumente financiare. Mă refer în special de Inițiativa pentru IMM-uri, care urmează să fie adoptată în viitorul apropiat de către Comisia Europeană. Este important ca autoritățile române să conștientizeze că utilizarea acestor instrumente financiare multiplică impactul investițiilor europene, iar în cazul acestei inițiative, oferă garanții pentru acordarea de împrumuturi în condiții preferențiale, oferind astfel mediului de afaceri acces mai ușor la finanțare.

Am discutat cu viceprim-ministrul român și despre importanța pregătirii la timp a proiectelor pentru perioada de programare 2014-2020, lucru care trebuie să fie realizat în paralel cu îndeplinirea condiționalităților ex-ante. Între acestea figurează și Strategia de Specializare Inteligentă, cu termen limită de finalizare la 31 decembrie 2016.

Cred că e important ca autoritățile române să fructifice șansa utilizării complementare a Fondului european pentru investiții strategice cu fondurile ESI și FEADR, în cadrul Planului Juncker. Fondul european pentru investiții strategice poate fi accesat de către statele membre pentru atingerea obiectivelor Planului de Investiții. Este vorba de complementaritatea acestor fonduri, iar utilizarea împreună a acestora poate fi valorificată atât la nivel de proiecte, cât și de finanțare.

Pentru perioada de programare 2007-2013, prin Programul Operațional sectorial „Creșterea competitivității economice”, FEDR a acordat sprijin în valoare de peste 1,5 miliarde de euro pentru cercetare-inovare și pentru sisteme de producție. Sprijinul a constat în investiții în IMM-uri, precum și în întreprinderi mari.

Pentru perioada 2014-2020, FEDR sprijină competitivitatea economiei românești investind peste 2,2 miliarde de euro prin intermediul a trei Programe Operaționale: Programul Operațional pentru Competitivitate, Programul Operațional Regional și Programul Operațional privind Inițiativa pentru IMM-uri.

În plus, pentru îmbunătățirea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării în România, FEADR va aloca 93,5 milioane de euro. Pentru creșterea competitivității IMM-urilor românești din sectoarele agricol și piscicol, FEADR și FEPAM alocă împreună aproape 2,29 miliarde de euro.

Prima întâlnire din acest an cu Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European

CRETU, Corina (EC)

Iskra Mihaylova, Președinte al Comisiei pentru Dezvoltare Regională, PE; Corina Creţu, Comisar European pentru Politică Regională, CE; Nicola De Michelis, șef de Cabinet, Cabinetul Comisarului European pentru Politică Regională, CE.

Am avut săptămâna aceasta prima întâlnire din 2016 cu Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European. Le-am prezentat membrilor Comisiei Comunicarea CE care a fost adoptată în decembrie 2015 privind contribuția Fondurilor Structurale și de Investiții Europene (ESI) la strategia de creștere a UE, Planul de Investiții și prioritățile Comisiei pentru următorul deceniu.

Este pentru prima oară când, prin această Comunicare, prezentăm angajamentele statelor membre în ceea ce privește obiectivele pe care și le-au propus pentru utilizarea fondurilor politicii regionale disponibile în perioada 2014-2020. Este, de asemenea, pentru prima dată când putem să spunem nu doar câți bani urmează să investim, ci și ce anume ne-am propus să obținem la finalul acestei perioade.

Conform Comunicării, Fondurile Structurale și de Investiții Europene sunt orientate către performanță, fiind totodată în acord cu recomandările din cadrul semestrului european, dar și cu cele specifice fiecărei țări. Aceste fonduri sunt direcționate spre patru sectoare-cheie care generează creștere economică: cercetarea și inovarea, tehnologiile digitale, sprijinul acordat economiei cu emisii reduse de dioxid de carbon și întreprinderilor mici.

Mi-am exprimat convingerea în fața membrilor Comisiei pentru Dezvoltare Regională a PE, că rezultatele estimate la încheierea exercițiului bugetar 2014-2020 vor fi atinse, mai ales că programele finanțate cu fonduri europene vizează în principal îmbunătățirea vieții de zi cu zi a cetățenilor europeni.

 Spre exemplu, în perioada 2014-2020, 121 de miliarde de euro vor fi investiți în cercetare și inovare; 2 milioane de întreprinderi vor primi finanțare europeană pentru a deveni mai competitive; 14 milioane de locuințe vor fi conectate la rețeaua de internet de mare viteză; 7.500 de kilometri de cale ferată vor fi realizați, din care 5.200 de kilometri în cadrul rețelei TEN-T; 10 milioane de șomeri vor fi sprijiniți să își găsească locuri de muncă, alte 3 milioane de cetățeni europeni vor putea să obțină o calificare în muncă, iar 40 de milioane de persoane vor beneficia, la sfârșitul perioadei, de servicii medicale mai bune.

Comunicarea pe care am prezentat-o Comisiei pentru Dezvoltare Regională a PE include și rezultatele negocierilor cu toate statele membre cu privire la Acordurile de Parteneriat și la programe, precum și provocările-cheie pentru fiecare țară.

În ceea ce privește România, pot să spun că sunt mulțumită că discuțiile privind Acordul de Parteneriat, precum și cele legate de Programele Operaționale pentru perioada 2014-2020, au condus la o imagine clară privind prioritizarea investițiilor, creșterea finanțărilor pentru cercetare și inovare, o abordare echilibrată a investițiilor în domeniul transporturilor și stabilirea unor obiective în conformitate cu țintele naționale pentru 2020 și cu recomandările din Semestrul European.

Am ținut să le reamintesc membrilor Comisiei parlamentare pentru Dezvoltare Regională de potențialul enorm de combinare a fondurilor ESI și a Fondului European pentru Investiții Strategice al Planului de Investiții. Din păcate, autoritățile locale și regionale nu reușesc întotdeauna să îl aibă în vedere. Tocmai pentru a ne asigura că statele membre valorifică cu adevărat această oportunitate, am anunțat că, împreună cu Vicepreședintele Jyrki Katainen, pregătim noi orientări referitoare la complementaritatea fondurilor, iar aceste orientări vor fi gata în perioada imediat următoare.

Fondurilor Structurale și de Investiții Europene (ESI) reprezintă o componentă importantă a investițiilor publice din UE pentru perioada 2014-2016, în medie de aproximativ 14 % din valoarea investițiilor publice totale, dar pot avea o pondere și de 70 % în cazul unor state membre.  Astfel, 454 de miliarde de euro din bugetul UE (637 de miliarde de euro în total cu cofinanțarea națională) vor fi investite în orașele și regiunile Europei în perioada 2014-2020, prin intermediul a mai mult de 500 de programe finanțate din fondurile ESI.

La drum!

Comisarul European pentru Politici Regionale Corina CretuSunt onorată şi recunoscătoare pentru votul acordat astăzi de Parlamentul European, care mi-a încredințat mandatul politicii regionale în noua Comisie Juncker.

Politica regională este un instrument esenţial cu ajutorul căruia putem creşte competitivitatea Uniunii Europene, putem readuce creşterea economică şi putem crea locuri de muncă pentru a ieşi din criză.

Am trăit cea mai mare parte a vieţii mele într-o ţară care s-a bucurat de o creştere economică impresionantă graţie instrumentelor de pre-aderare ale UE și am văzut cu ochii mei efectele pe care politicile de coeziune le au asupra vieţilor oamenilor obişnuiţi.

Dar, odată cu criza, motoarele economice ale Europei au încetinit, discrepanţele economice dintre regiunile Europei au crescut şi acum trebuie să muncim de două ori mai mult pentru a readuce economia pe făgaşul său şi pentru a genera locurile de muncă atât de necesare în toate regiunile noastre.

Schimbare de sus în jos

Vă pot asigura că acest mandat nu va fi unul convenţional. Mi-am propus să facem reformă, nu doar să vorbim despre reformă. Schimbării de jos în sus eu vreau să-i răspundem cu o schimbare de sus în jos, începând de la cel mai înalt nivel.

Vreau să subliniez că Politica Regională nu este, din punctul meu de vedere, un simplu transfer de fonduri de la regiunile mai dezvoltate către regiunile mai puţin dezvoltate.

Politica Regională înseamnă ca regiunile Europei să devină mai puternice, să ne ajutăm unii pe alţii, să învăţăm unii de la alţii, să ne dezvoltăm împreună într-o Europă mai puternică şi mai competitivă.

În Uniune nu există State Membre care doar plătesc, aşa cum nu există State Membre care doar beneficiază. Există în schimb cetăţeni şi companii care beneficiază împreună de solidaritate, solidaritate născută din înţelegerea corectă a interesului fiecăruia. Cu toții ne dorim să punem umărul la constuirea unei economii europene puternice. Această politică „win-win“ este vitală pentru eforturile de integrare europeană şi pentru binele întregii Uniuni. O Uniune în care întregul este mai mare decât suma părţilor, o Uniune capabilă să îşi menţină locul în economia globală fără să arunce pe nimeni peste bord.

Prioritățile mele

Cele trei priorităţi ale mandatului pentru care m-am angajat în faţa Parlamentului European sunt:

1

Prioritatea noastră absolută astăzi este să facem o treabă bună în negocierea programelor operaţionale care vor determina investiţiile publice europene pentru următorii şapte ani, mai ales în acele regiuni şi ţări care au cel mai mult nevoie de ele. Aceasta este cheia către ieşirea din criză pentru Uniune. Fondurile noastre sunt singurii bani noi pe care-i avem la dispoziţie pentru eforturile de investiţie atât de necesare în economia reală.

Vreau să spun răspicat: calitatea programelor nu trebuie şi nu va fi compromisă – trebuie să fim siguri că ele au impact economic. Avem nevoie să traducem bunele intenţii bune din acordurile de parteneriat în realităţi operaţionale care pot aduce schimbare. Trebuie să ne asigurăm că proiectele sunt adoptate la timp, fără să compromitem calitatea lor.

Mai mult, vom căuta noi căi pentru a creşte absorbţia fondurilor europene de către statele membre prin transferul de bune practici dinspre state precum Polonia şi Portugalia către state precum Romania şi Bulgaria.

2

Vreau ca Statele Membre să ştie că perioada 2014-2020 nu va fi una oarecare. Este o oportunitate unică pe care trebuie s-o fructificăm la maximum, folosind cu chizbuinţă fiecare euro din bugetul Comunităţii. Pentru a reuşi, avem nevoie ca fiecare Stat Membru să folosească din plin instrumente financiare inovatoare, cum ar fi împrumuturile şi garanţiile în locul granturilor, pentru a putea finanţa mai multe proiecte, pentru a potenţa investiţiile private şi pentru a crea noi locuri de muncă.

Capacitatea instituţională şi buna guvernare stau la baza oricărui efort de dezvoltare reuşit. Convingerea mea este că acestea sunt mai importante decât banii şi sunt o pre-condiţie pentru ca politicile noastre să aibă succes. Iată de ce intenţionez să pun la dispoziție toată asistenţa tehnică şi instituţională de care va fi nevoie pentru a facilita apariţia unor proiecte de calitate. Aceasta va include diseminarea cât mai largă a bunelor practici, colaborarea inter-regională şi stimularea producerii de propuneri de proiecte relevante.

3

Nu în ultimul rând, avem nevoie de simplificarea procedurilor şi a birocraţiei, cu păstrarea unei bune gestiuni administrative şi financiare şi unei politici strice de toleranţă zero pentru fraudă.

Ştiu că este un obiectiv foarte dificil, dar nu mai vreau să aud că un IMM sau altul nu mai este interesat să obţină finanţările noastre pentru că i se par procedurile mult prea lungi, prea birocratice şi prea greoaie.

Preşedintele Juncker a spus că există în Uniunea Europeană un al 29-lea Stat Membru, cel al şomerilor, majoritatea dintre ei oameni tineri, de care trebuie să fim cu toţii conştienţi în timpul acestui mandat. Vreau să îi asigur că la ei mă gândesc astăzi când îmi suflec mânecile şi mă apuc de treabă.

Comisia Juncker la Parlamentul European

Comisia Juncker la Parlamentul European