Vizită oficială în România (21-22 mai)

 

                                                                                                                         În perioada 21-22 mai,  a33031299_953413214835036_4949246048183779328_nm efectuat o vizită oficială la Bacău, pentru a participa la conferința organizată de DG REGIO, cu tema “Investițiile urbane în Europa: provocare pentru schimbare”.  Scopul Rețelei de Dezvoltare Urbană este acela de a evalua modul în care fondurile structurale și de investiții sunt atrase și implementate în orașele Europei, facilitând totodată, schimbul de informații între orașe și dialogul direct cu Comisia Europeană.

Peste un miliard de euro vor fi investiți în dezvoltarea urbană în România. Comisia Europeană este pregătită să ofere sprijinul necesar autorităților române pentru ca aceste resurse să fie folosite cât mai bine și cât mai repede. Ele reprezintă pentru orașele din România o ocazie ce nu poate fi ratată  și cu această ocazie, am reamintit autorităților că ar trebui să exploateze pe deplin oportunitățile de finanțare existente. După cum știți, România dispune de o alocare totală de aproape 31 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020 din fondurile structurale și de investiții europene. Această alocare este reprezintă  2,6% din PIB anual și 44% din investițiile publice naționale preconizate fiind totodată, o șansă imensă pentru dezvoltarea economică și socială a României, creșterea locurilor de muncă, dar și  reducerea inegalităților teritoriale și abordarea problemelor de conectivitate.

Cu această ocazie am avut o întrevedere cu dna Viorica Dăncilă, prim-ministrul României, cu dna Rovana Plumb, ministrul fondurilor europene, Lucian Șova, Ministrul Transporturilor și cu dl. Cosmin Necula, primarul municipiului Bacău. Am asigurat autoritățile române, că împreună cu serviciile din cadrul DG REGIO, vom continua să fim un partener de nădejde în privința utilizării la maximum a fondurilor politicii regionale destinate țării noastre.

obsvDe asemenea, am vizitat proiectul cu finanțare europeană de la Observatorul Astronomic “Victor Anestin”, având ca scop restaurarea și valorificarea patrimoniului cultural local. Consider că acest observator este un loc frumos de vizitat și a petrece timp cu copiii dvs., fiind totodată, un obiectiv care atrage turiștii, atât din interiorul cât și din afara României!

33163204_953765328133158_5754439243795529728_nÎn cele din urmă, împreună cu dna Rovana Plumb, ministrul fondurilor europene, am susținut un dialog cu cetățenii la Universitatea ”Vasile Alecsandri” din Bacău.

M-am simțit întotdeauna bine în Moldova și vin cu plăcere pentru a discuta cu românii și pentru a oferi autorităților centrale, locale și regionale suportul meu personal și al Comisiei Europene. Vom oferi în continuare sprijin pentru reducerea birocrației, pentru îmbunătățirea absorbției, pentru un mai bun management al proiectelor, dar, în final, totul depinde de autoritățile din țară. Depinde de Guvern, de Parlament, de autoritățile locale să existe legi mai clare și să fie pregătite proiecte de succes.

Am intrat în anul Centenarului și cred că miza pentru România este să ne unim forțele pentru un viitor mai bun, iar tinerii vor avea un rol esențial în acest sens. Voi susține cu toată tăria, ca și până acum, direcția pro-europeană a României și voi continua să discut cu cetățenii, despre modul în care putem face împreună o Românie mai bună în cadrul Uniunii Europene.

 

Reclame

Conferința la nivel Înalt „Zilele TEN-T 2018” de la Ljubljana

2

Mi-a făcut plăcere să particip, alături de vicepreședintele pentru Uniunea energiei Maroš Šefčovič, comisarul pentru buget și resurse umane Günther Oettinger și comisarul pentru transport Violeta Bulc, la conferința la nivel înalt „Zilele TEN-T” ce a avut loc la Ljubljana, în Slovenia.

Evenimentul, organizat de Comisia Europeană, a adus laolaltă miniștrii din 26 de țări europene, membri ai Parlamentului European și peste 2.000 de părți interesate din domeniu, pentru a discuta viitorul politicii de transport. În acest context, discuțiile au avut la bază agenda pozitivă pentru o mobilitate ecologică, conectată și competitivă, prezentată de Comisia Europeană în pachetele sale de inițiative „Europa în mișcare”.

M-am bucurat să observ că ediția din acest an a pus un accent puternic pe investițiile în transport, care promovează crearea de locuri de muncă și prosperitatea economică.

1Totodată, potrivit estimărilor Comisiei Europene, finalizarea rețelelor de transport trans-europene (TEN-T) prioritare va genera o creștere de 1,8% a PIB-ului până în 2030 și 13 milioane de locuri de muncă în intervalul de timp considerat.

Un sector de transport modern, sigur și durabil în întreaga Europă este esențial pentru fiecare cetățean european și fiecare regiune europeană. Această conferință a avut loc la momentul potrivit, deoarece trebuie să venim cu răspunsuri concrete la o întrebare crucială: cum putem finanța modernizarea transportului pan-european? Politica de coeziune este parte a soluției, având un rol-cheie în îndeplinirea acestui obiectiv.

 

Îmi doresc ca autostrada Montana, de-a lungul coridorului Târgu Mureș-Iași, să devină o realitate în anii următori

De curând, am acordat un interviu cotidianului Curierul de Iași cu privire la prioritățile Comisiei pentru următorul an, beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană cât şi despre proiectele cu finanțare europeană ce trebuie să răspundă nevoilor și preocupărilor cetățenilor.

Am confirmat încă o dată faptul că de la începutul mandatului meu, am lucrat împreună cu toate Guvernele şi autoritățile naționale pentru a mă asigura că proiectele sunt pregătite și implementate în timp util. În acest sens, pot spune că am avut mai multe întâlniri atât cu doamna Prim Ministru, Viorica Dăncilă,  cât şi cu Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb precum şi cu miniştrii de resort pentru a evita dezangajarea fondurilor alocate României.

S-au făcut progrese importante în simplificarea mecanismelor de absorbție şi am fost totodată asigurată de către autoritățile române de continuarea acestui lucru.

Sprijinul nostru, al Comisiei nu se referă doar la acele investiții care pot genera o absorbție rapidă (cheltuieli pe teren), dar și la investiții de lungă durată, care au o importanță strategică pentru țara noastră și care corespund unor nevoi identificate la nivel național, local şi regional.

România este un stat al UE mai tânăr, însă aceasta nu înseamnă că autoritățile române sunt mai puțin pregătite, din contră, am constatat că dispunem de specialiști foarte capabili și motivați, pe care întotdeauna mă bucur să îi întâlnesc când vin în țară în misiuni oficiale.

De aceea, consider că ar fi oportună începerea construcției autostrăzii Montana, în anul în care România își sărbătorește centenarul de reunificare. Cu toate acestea, trecerea Munților Carpați nu este o sarcină ușoară, având în vedere numeroasele provocări geologice și de inginerie. Acesta este motivul pentru care este important să existe o pregătire amănunțită a proiectului de autostradă, care va necesita timp pentru a fi bine făcut. Există multe aspecte de mediu care trebuie evaluate cu atenție. Cu cât pregătirea este mai bună, cu atât mai rapidă poate fi construcția autostrăzii, evitând întârzierile și problemele care ar putea fi anticipate, precum și creșterile neprevăzute de costuri care ar putea periclita întregul proiect.

Autoritățile de management din România sunt responsabile de gestionarea fondurilor, începând cu selecția, până la punerea în aplicare a proiectelor, în conformitate cu legislația românească și pe baza programelor aprobate de Comisia Europeană.

Îmi doresc ca autostrada Montana, de-a lungul coridorului Târgu Mureș-Iași , să devină o realitate în anii următori.

 

 

Am aprobat alocarea a peste 34 de milioane de euro pentru faza a doua a proiectului liniei 4 de metrou din Bucureşti

cretu_romania34,2 milioane de euro din Fondul de coeziune, perioada 2014-2020, vor fi alocate pentru finanţarea fazei a doua a proiectului ce vizează lucrările de extindere a liniei 4 de metrou, între Parcul Bazilescu şi cartierul Străuleşti, în sectorul 1 al Capitalei. Întregul proiect urmărește construirea a aproximativ 2 km de linie de metrou şi a două staţii de metrou, Laminorului şi Străuleşti.

Acest proiect finanțat de Uniunea Europeană promovează mobilitatea urbană durabilă, reducerea poluării în București. Extinderea metroului va avea efecte pozitive atât pentru afacerile locale, cât și pentru dezvoltarea turismului, iar locuitorii capitalei vor avea condiții mai bune de transport. Sper sincer că această decizie va duce la accelerarea lucrărilor, astfel încât cetățenii Bucureștiului să poată beneficia de serviciile metroului Bazilescu – Străulești, după martie 2018, cel puțin„.

Continuă lectura

Solidaritate cu Italia: 1,2 miliarde de euro pentru a sprijini operațiunile de reconstrucție

juncker_cretuu

Comisia Europeană a propus alocarea pentru Italia a 1,2 miliarde de euro din Fondul de solidaritate al UE, cea mai mare sumă mobilizată într-o singură tranșă, în urma cutremurelor ce au avut loc în 2016 și 2017 în zona centrală a Italiei. O serie de mișcări tectonice cu consecințe tragice a afectat regiunile italiene Abruzzo, Lazio, Marche și Umbria, în perioada august 2016 – ianuarie 2017. De la început, Comisia Europeană a acordat asistență pentru gestionarea situațiilor de urgență imediată și s-a angajat să ofere sprijin Italiei pe parcursul întregului proces de reconstrucție. Propunerea de astăzi este încă un rezultat concret al angajamentului luat atunci.

Continuă lectura

Prima întâlnire din acest an cu Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European

CRETU, Corina (EC)

Iskra Mihaylova, Președinte al Comisiei pentru Dezvoltare Regională, PE; Corina Creţu, Comisar European pentru Politică Regională, CE; Nicola De Michelis, șef de Cabinet, Cabinetul Comisarului European pentru Politică Regională, CE.

Am avut săptămâna aceasta prima întâlnire din 2016 cu Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European. Le-am prezentat membrilor Comisiei Comunicarea CE care a fost adoptată în decembrie 2015 privind contribuția Fondurilor Structurale și de Investiții Europene (ESI) la strategia de creștere a UE, Planul de Investiții și prioritățile Comisiei pentru următorul deceniu.

Este pentru prima oară când, prin această Comunicare, prezentăm angajamentele statelor membre în ceea ce privește obiectivele pe care și le-au propus pentru utilizarea fondurilor politicii regionale disponibile în perioada 2014-2020. Este, de asemenea, pentru prima dată când putem să spunem nu doar câți bani urmează să investim, ci și ce anume ne-am propus să obținem la finalul acestei perioade.

Conform Comunicării, Fondurile Structurale și de Investiții Europene sunt orientate către performanță, fiind totodată în acord cu recomandările din cadrul semestrului european, dar și cu cele specifice fiecărei țări. Aceste fonduri sunt direcționate spre patru sectoare-cheie care generează creștere economică: cercetarea și inovarea, tehnologiile digitale, sprijinul acordat economiei cu emisii reduse de dioxid de carbon și întreprinderilor mici.

Mi-am exprimat convingerea în fața membrilor Comisiei pentru Dezvoltare Regională a PE, că rezultatele estimate la încheierea exercițiului bugetar 2014-2020 vor fi atinse, mai ales că programele finanțate cu fonduri europene vizează în principal îmbunătățirea vieții de zi cu zi a cetățenilor europeni.

 Spre exemplu, în perioada 2014-2020, 121 de miliarde de euro vor fi investiți în cercetare și inovare; 2 milioane de întreprinderi vor primi finanțare europeană pentru a deveni mai competitive; 14 milioane de locuințe vor fi conectate la rețeaua de internet de mare viteză; 7.500 de kilometri de cale ferată vor fi realizați, din care 5.200 de kilometri în cadrul rețelei TEN-T; 10 milioane de șomeri vor fi sprijiniți să își găsească locuri de muncă, alte 3 milioane de cetățeni europeni vor putea să obțină o calificare în muncă, iar 40 de milioane de persoane vor beneficia, la sfârșitul perioadei, de servicii medicale mai bune.

Comunicarea pe care am prezentat-o Comisiei pentru Dezvoltare Regională a PE include și rezultatele negocierilor cu toate statele membre cu privire la Acordurile de Parteneriat și la programe, precum și provocările-cheie pentru fiecare țară.

În ceea ce privește România, pot să spun că sunt mulțumită că discuțiile privind Acordul de Parteneriat, precum și cele legate de Programele Operaționale pentru perioada 2014-2020, au condus la o imagine clară privind prioritizarea investițiilor, creșterea finanțărilor pentru cercetare și inovare, o abordare echilibrată a investițiilor în domeniul transporturilor și stabilirea unor obiective în conformitate cu țintele naționale pentru 2020 și cu recomandările din Semestrul European.

Am ținut să le reamintesc membrilor Comisiei parlamentare pentru Dezvoltare Regională de potențialul enorm de combinare a fondurilor ESI și a Fondului European pentru Investiții Strategice al Planului de Investiții. Din păcate, autoritățile locale și regionale nu reușesc întotdeauna să îl aibă în vedere. Tocmai pentru a ne asigura că statele membre valorifică cu adevărat această oportunitate, am anunțat că, împreună cu Vicepreședintele Jyrki Katainen, pregătim noi orientări referitoare la complementaritatea fondurilor, iar aceste orientări vor fi gata în perioada imediat următoare.

Fondurilor Structurale și de Investiții Europene (ESI) reprezintă o componentă importantă a investițiilor publice din UE pentru perioada 2014-2016, în medie de aproximativ 14 % din valoarea investițiilor publice totale, dar pot avea o pondere și de 70 % în cazul unor state membre.  Astfel, 454 de miliarde de euro din bugetul UE (637 de miliarde de euro în total cu cofinanțarea națională) vor fi investite în orașele și regiunile Europei în perioada 2014-2020, prin intermediul a mai mult de 500 de programe finanțate din fondurile ESI.

La drum!

Comisarul European pentru Politici Regionale Corina CretuSunt onorată şi recunoscătoare pentru votul acordat astăzi de Parlamentul European, care mi-a încredințat mandatul politicii regionale în noua Comisie Juncker.

Politica regională este un instrument esenţial cu ajutorul căruia putem creşte competitivitatea Uniunii Europene, putem readuce creşterea economică şi putem crea locuri de muncă pentru a ieşi din criză.

Am trăit cea mai mare parte a vieţii mele într-o ţară care s-a bucurat de o creştere economică impresionantă graţie instrumentelor de pre-aderare ale UE și am văzut cu ochii mei efectele pe care politicile de coeziune le au asupra vieţilor oamenilor obişnuiţi.

Dar, odată cu criza, motoarele economice ale Europei au încetinit, discrepanţele economice dintre regiunile Europei au crescut şi acum trebuie să muncim de două ori mai mult pentru a readuce economia pe făgaşul său şi pentru a genera locurile de muncă atât de necesare în toate regiunile noastre.

Schimbare de sus în jos

Vă pot asigura că acest mandat nu va fi unul convenţional. Mi-am propus să facem reformă, nu doar să vorbim despre reformă. Schimbării de jos în sus eu vreau să-i răspundem cu o schimbare de sus în jos, începând de la cel mai înalt nivel.

Vreau să subliniez că Politica Regională nu este, din punctul meu de vedere, un simplu transfer de fonduri de la regiunile mai dezvoltate către regiunile mai puţin dezvoltate.

Politica Regională înseamnă ca regiunile Europei să devină mai puternice, să ne ajutăm unii pe alţii, să învăţăm unii de la alţii, să ne dezvoltăm împreună într-o Europă mai puternică şi mai competitivă.

În Uniune nu există State Membre care doar plătesc, aşa cum nu există State Membre care doar beneficiază. Există în schimb cetăţeni şi companii care beneficiază împreună de solidaritate, solidaritate născută din înţelegerea corectă a interesului fiecăruia. Cu toții ne dorim să punem umărul la constuirea unei economii europene puternice. Această politică „win-win“ este vitală pentru eforturile de integrare europeană şi pentru binele întregii Uniuni. O Uniune în care întregul este mai mare decât suma părţilor, o Uniune capabilă să îşi menţină locul în economia globală fără să arunce pe nimeni peste bord.

Prioritățile mele

Cele trei priorităţi ale mandatului pentru care m-am angajat în faţa Parlamentului European sunt:

1

Prioritatea noastră absolută astăzi este să facem o treabă bună în negocierea programelor operaţionale care vor determina investiţiile publice europene pentru următorii şapte ani, mai ales în acele regiuni şi ţări care au cel mai mult nevoie de ele. Aceasta este cheia către ieşirea din criză pentru Uniune. Fondurile noastre sunt singurii bani noi pe care-i avem la dispoziţie pentru eforturile de investiţie atât de necesare în economia reală.

Vreau să spun răspicat: calitatea programelor nu trebuie şi nu va fi compromisă – trebuie să fim siguri că ele au impact economic. Avem nevoie să traducem bunele intenţii bune din acordurile de parteneriat în realităţi operaţionale care pot aduce schimbare. Trebuie să ne asigurăm că proiectele sunt adoptate la timp, fără să compromitem calitatea lor.

Mai mult, vom căuta noi căi pentru a creşte absorbţia fondurilor europene de către statele membre prin transferul de bune practici dinspre state precum Polonia şi Portugalia către state precum Romania şi Bulgaria.

2

Vreau ca Statele Membre să ştie că perioada 2014-2020 nu va fi una oarecare. Este o oportunitate unică pe care trebuie s-o fructificăm la maximum, folosind cu chizbuinţă fiecare euro din bugetul Comunităţii. Pentru a reuşi, avem nevoie ca fiecare Stat Membru să folosească din plin instrumente financiare inovatoare, cum ar fi împrumuturile şi garanţiile în locul granturilor, pentru a putea finanţa mai multe proiecte, pentru a potenţa investiţiile private şi pentru a crea noi locuri de muncă.

Capacitatea instituţională şi buna guvernare stau la baza oricărui efort de dezvoltare reuşit. Convingerea mea este că acestea sunt mai importante decât banii şi sunt o pre-condiţie pentru ca politicile noastre să aibă succes. Iată de ce intenţionez să pun la dispoziție toată asistenţa tehnică şi instituţională de care va fi nevoie pentru a facilita apariţia unor proiecte de calitate. Aceasta va include diseminarea cât mai largă a bunelor practici, colaborarea inter-regională şi stimularea producerii de propuneri de proiecte relevante.

3

Nu în ultimul rând, avem nevoie de simplificarea procedurilor şi a birocraţiei, cu păstrarea unei bune gestiuni administrative şi financiare şi unei politici strice de toleranţă zero pentru fraudă.

Ştiu că este un obiectiv foarte dificil, dar nu mai vreau să aud că un IMM sau altul nu mai este interesat să obţină finanţările noastre pentru că i se par procedurile mult prea lungi, prea birocratice şi prea greoaie.

Preşedintele Juncker a spus că există în Uniunea Europeană un al 29-lea Stat Membru, cel al şomerilor, majoritatea dintre ei oameni tineri, de care trebuie să fim cu toţii conştienţi în timpul acestui mandat. Vreau să îi asigur că la ei mă gândesc astăzi când îmi suflec mânecile şi mă apuc de treabă.

Comisia Juncker la Parlamentul European

Comisia Juncker la Parlamentul European