Modificarea proiectului de cercetare „Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics” (ELI-NP)

Visit by Corina Creţu to Bucharest

Photo credit: Vizită la șantierul de construcții IFIN-HH, 08/11/2014

Am aprobat săptămâna aceasta modificarea proiectului de cercetare „Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics” (ELI-NP), care se derulează la Măgurele, în România.

Decizia mea vizează în principal aprobarea unui nou calendar în ceea ce privește realizarea lucrărilor de construcție și instalarea echipamentelor necesare; includerea unor lucrări de construcții auxiliare în a doua fază de implementare; precum și achiziționarea unor echipamente suplimentare destinate activităților de cercetare științifică.

Este o decizie importantă, cred eu, pentru că este vorba de un proiect însemnat pentru România, pentru cercetarea științifică din țară. În același timp, este important ca acesta să se deruleze fără sincope pentru că este un foarte bun exemplu despre ce poate face România cu fondurile REGIO. Și aș vrea să reamintesc că este un proiect unic în Europa: realizarea unei instalații cu fascicule laser și gama, care va beneficia de tehnologii de ultimă generație, cu ajutorul cărora va putea fi studiat impactul radiației electromagnetice foarte intense asupra materiei.

Decizia de amendare a proiectului ELI-NP se referă la lucrările prevăzute a fi realizate în cadrul primei faze de implementare. Aceasta este cuprinsă pentru finanțare în perioada de programare 2007-2013, cu o valoare totală a cheltuielilor eligibile de 136,4 milioane de euro, din care 116,3 milioane de euro (85%) provin din Fondul de dezvoltare regională.

Proiectul major ELI-NP face parte din Programul Operațional Competitivitate pentru asistență structurală și se derulează prin Fondul european de dezvoltare regională. Implementarea proiectului ELI-NP a fost împărțită în două faze încă de la debutul acestuia.

Faza a doua a proiectului de cercetare ELI-NP este prevăzută a fi finalizată în 2018 și are o valoare totală a cheltuielilor eligibile de 174,5 milioane euro, din care 148 milioane de euro provin din Fondul european de dezvoltare regională.

Reamintesc doar faptul că „Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics” este un proiect de cercetare pan-european, găzduit de Republica Cehă, România și Ungaria, al cărui scop este să promoveze cercetarea națională și europeană prin crearea unei infrastructuri de cercetare de reputație internațională, deschisă specialiștilor din mediul științific universitar și privat, precum și din mediul întreprinderilor.

Fondurile UE sprijină creșterea competitivității IMM-urilor în România

Costin Borc on the right, was received by Corina Cretu

M-am întâlnit astăzi, 22 ianuarie 2016, la Bruxelles, cu viceprim-ministrul și ministrul Economiei, Comerțului și Relația cu Mediul de Afaceri, Costin Borc.

Am folosit acest prilej pentru a transmite autorităților române necesitatea implicării imediate a Ministerului Economiei în folosirea eficientă a fondurilor ESI, mai ales în direcția sprijinirii creșterii competitivității întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), care reprezintă motoarele economiei europene, cât și ale celei românești. Pentru perioada 2014-2020, România va beneficia, prin fondurile ESI, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), de peste 30 de miliarde de euro. Din această sumă, 4,6 miliarde de euro vor fi direcționate – prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune (FC) și Fondul social european (FSE) – pentru creșterea competitivității economice a țării, în domenii precum cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare, tehnologia informației și comunicațiilor, dar și încurajarea antreprenoriatului și adaptabilitatea și competitivitatea IMM-urilor. 2,2 miliarde de euro din acești bani provin din FEDR.

I-am solicitat viceprim-ministrului Borc sprijin pentru promovarea și facilitarea folosirii în România a acestor instrumente financiare. Mă refer în special de Inițiativa pentru IMM-uri, care urmează să fie adoptată în viitorul apropiat de către Comisia Europeană. Este important ca autoritățile române să conștientizeze că utilizarea acestor instrumente financiare multiplică impactul investițiilor europene, iar în cazul acestei inițiative, oferă garanții pentru acordarea de împrumuturi în condiții preferențiale, oferind astfel mediului de afaceri acces mai ușor la finanțare.

Am discutat cu viceprim-ministrul român și despre importanța pregătirii la timp a proiectelor pentru perioada de programare 2014-2020, lucru care trebuie să fie realizat în paralel cu îndeplinirea condiționalităților ex-ante. Între acestea figurează și Strategia de Specializare Inteligentă, cu termen limită de finalizare la 31 decembrie 2016.

Cred că e important ca autoritățile române să fructifice șansa utilizării complementare a Fondului european pentru investiții strategice cu fondurile ESI și FEADR, în cadrul Planului Juncker. Fondul european pentru investiții strategice poate fi accesat de către statele membre pentru atingerea obiectivelor Planului de Investiții. Este vorba de complementaritatea acestor fonduri, iar utilizarea împreună a acestora poate fi valorificată atât la nivel de proiecte, cât și de finanțare.

Pentru perioada de programare 2007-2013, prin Programul Operațional sectorial „Creșterea competitivității economice”, FEDR a acordat sprijin în valoare de peste 1,5 miliarde de euro pentru cercetare-inovare și pentru sisteme de producție. Sprijinul a constat în investiții în IMM-uri, precum și în întreprinderi mari.

Pentru perioada 2014-2020, FEDR sprijină competitivitatea economiei românești investind peste 2,2 miliarde de euro prin intermediul a trei Programe Operaționale: Programul Operațional pentru Competitivitate, Programul Operațional Regional și Programul Operațional privind Inițiativa pentru IMM-uri.

În plus, pentru îmbunătățirea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării în România, FEADR va aloca 93,5 milioane de euro. Pentru creșterea competitivității IMM-urilor românești din sectoarele agricol și piscicol, FEADR și FEPAM alocă împreună aproape 2,29 miliarde de euro.

Comisia Europeană anunță continuarea Grupului de acțiune pentru Irlanda de Nord

Press point of Corina Creţu on the occasion of the signature of the PEACE programme

Corina Cretu, Emma Pengelly , Jennifer McCann, Declan Kelleher

La data de 14 ianuarie, m-am întâlnit cu doi dintre miniștrii Irlandei de Nord pentru a discuta despre continuarea activității Grupului de acțiune pentru Irlanda de Nord (Northern Ireland Task Force). Acesta va ajuta regiunea să beneficieze la maxim de politicile, programele și proiectele existente la nivelul UE; să participe mai activ în procesul politic al Uniunii; cât și să contribuie la procesul de consolidare a păcii și reconcilierii. Comunicatul de presă al Comisiei Europene oferă mai multe detalii.
La fel, mă bucur că am participat la semnarea programului PEACE IV pentru Irlanda și Irlanda de Nord. Programul urmăreşte consolidarea progresului către o societate a păcii şi stabilităţii şi promovarea reconcilierii în Irlanda de Nord şi Regiunea de graniţă a Irlandei. Urmăriți declarațiile de presă privind semnarea acestui program aici.

Prima întâlnire din acest an cu Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European

CRETU, Corina (EC)

Iskra Mihaylova, Președinte al Comisiei pentru Dezvoltare Regională, PE; Corina Creţu, Comisar European pentru Politică Regională, CE; Nicola De Michelis, șef de Cabinet, Cabinetul Comisarului European pentru Politică Regională, CE.

Am avut săptămâna aceasta prima întâlnire din 2016 cu Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European. Le-am prezentat membrilor Comisiei Comunicarea CE care a fost adoptată în decembrie 2015 privind contribuția Fondurilor Structurale și de Investiții Europene (ESI) la strategia de creștere a UE, Planul de Investiții și prioritățile Comisiei pentru următorul deceniu.

Este pentru prima oară când, prin această Comunicare, prezentăm angajamentele statelor membre în ceea ce privește obiectivele pe care și le-au propus pentru utilizarea fondurilor politicii regionale disponibile în perioada 2014-2020. Este, de asemenea, pentru prima dată când putem să spunem nu doar câți bani urmează să investim, ci și ce anume ne-am propus să obținem la finalul acestei perioade.

Conform Comunicării, Fondurile Structurale și de Investiții Europene sunt orientate către performanță, fiind totodată în acord cu recomandările din cadrul semestrului european, dar și cu cele specifice fiecărei țări. Aceste fonduri sunt direcționate spre patru sectoare-cheie care generează creștere economică: cercetarea și inovarea, tehnologiile digitale, sprijinul acordat economiei cu emisii reduse de dioxid de carbon și întreprinderilor mici.

Mi-am exprimat convingerea în fața membrilor Comisiei pentru Dezvoltare Regională a PE, că rezultatele estimate la încheierea exercițiului bugetar 2014-2020 vor fi atinse, mai ales că programele finanțate cu fonduri europene vizează în principal îmbunătățirea vieții de zi cu zi a cetățenilor europeni.

 Spre exemplu, în perioada 2014-2020, 121 de miliarde de euro vor fi investiți în cercetare și inovare; 2 milioane de întreprinderi vor primi finanțare europeană pentru a deveni mai competitive; 14 milioane de locuințe vor fi conectate la rețeaua de internet de mare viteză; 7.500 de kilometri de cale ferată vor fi realizați, din care 5.200 de kilometri în cadrul rețelei TEN-T; 10 milioane de șomeri vor fi sprijiniți să își găsească locuri de muncă, alte 3 milioane de cetățeni europeni vor putea să obțină o calificare în muncă, iar 40 de milioane de persoane vor beneficia, la sfârșitul perioadei, de servicii medicale mai bune.

Comunicarea pe care am prezentat-o Comisiei pentru Dezvoltare Regională a PE include și rezultatele negocierilor cu toate statele membre cu privire la Acordurile de Parteneriat și la programe, precum și provocările-cheie pentru fiecare țară.

În ceea ce privește România, pot să spun că sunt mulțumită că discuțiile privind Acordul de Parteneriat, precum și cele legate de Programele Operaționale pentru perioada 2014-2020, au condus la o imagine clară privind prioritizarea investițiilor, creșterea finanțărilor pentru cercetare și inovare, o abordare echilibrată a investițiilor în domeniul transporturilor și stabilirea unor obiective în conformitate cu țintele naționale pentru 2020 și cu recomandările din Semestrul European.

Am ținut să le reamintesc membrilor Comisiei parlamentare pentru Dezvoltare Regională de potențialul enorm de combinare a fondurilor ESI și a Fondului European pentru Investiții Strategice al Planului de Investiții. Din păcate, autoritățile locale și regionale nu reușesc întotdeauna să îl aibă în vedere. Tocmai pentru a ne asigura că statele membre valorifică cu adevărat această oportunitate, am anunțat că, împreună cu Vicepreședintele Jyrki Katainen, pregătim noi orientări referitoare la complementaritatea fondurilor, iar aceste orientări vor fi gata în perioada imediat următoare.

Fondurilor Structurale și de Investiții Europene (ESI) reprezintă o componentă importantă a investițiilor publice din UE pentru perioada 2014-2016, în medie de aproximativ 14 % din valoarea investițiilor publice totale, dar pot avea o pondere și de 70 % în cazul unor state membre.  Astfel, 454 de miliarde de euro din bugetul UE (637 de miliarde de euro în total cu cofinanțarea națională) vor fi investite în orașele și regiunile Europei în perioada 2014-2020, prin intermediul a mai mult de 500 de programe finanțate din fondurile ESI.

România a folosit integral fondurile europene alocate prin Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune

Astăzi, la Bruxelles, m-am întâlnit cu delegația Ministerului Fondurilor Europene din România, condusă de ministrul Aura Carmen Răducu.  Principalele teme de discuție au vizat situația implementării proiectelor din perioada de programare 2007-2013, finanțate prin Politica de Coeziune; prioritățile României pentru anul 2016, în vederea implementării cu succes a programelor din pe

Aura Carmen Raducu, to the left,  & Corina Creţu

Aura Carmen Raducu, to the left, & Corina Creţu

rioada 2014-2020 și includerea României în proiectul pilot privind dezvoltarea regiunilor.

În 2015, România a reușit să folosească integral fondurile europene alocate prin Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune. Implementarea proiectelor finanțate prin Politica de Coeziune din perioada de programare 2007-2013 în România, ca nou stat membru al Uniunii Europene, a avut un start slab, dar progresele au fost vizibile în a doua parte a perioadei. Aceasta am apreciat în special la întâlnirea de astăzi cu ministrul Fondurilor Europene din România.

La fel, sunt mulțumită de faptul că, în urma măsurilor propuse de Grupul de lucru pentru o mai bună implementare pe care l-am inițiat anul trecut, România a reușit să evite, în 2015, dezangajarea sumei de 1 miliard de euro, pe care țara a avut-o la dispoziție prin Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune. Grupul de lucru pentru o mai bună implementare a avut peste 30 de întâlniri cu autoritățile române în 2015, în urma cărora s-au stabilit planuri de acțiune pentru programele de Mediu, Transport, Competitivitate și pentru Programul Operațional Regional. Au fost identificate 80 de proiecte care urmează să fie fazate și ne așteptăm ca România să trimită la începutul acestui an mai mult de 40 de solicitări de modificare de proiecte, tocmai ca urmare a acceptării fazării. Totodată, Comisia Europeană a aprobat până în prezent 7 proiecte majore de transport retrospective sau alternative pentru România, în valoare de 776 milioane de euro, iar alte 5 proiecte din cadrul Programului Operațional de Transport, în valoare de peste 190 de milioane de euro, sunt în evaluare la nivelul Comisiei.

Acum, însă, este important ca România să aloce resurse financiare și umane necesare finalizării în condiții cât mai bune a programelor din 2007-2013 și demararea celor din perioada bugetară 2014-2020. La fel ca orice alt stat membru al Uniunii Europene care a experimentat pentru prima oară finanțarea europeană, România a avut nevoie de timp pentru a se adapta provocărilor. Cu toate acestea, rezultatele investițiilor realizate în țară în perioada 2007-2013, prin Politica de Coeziune, sunt bune. Au fost create peste 8.100 de noi locuri de muncă, dintre care mai bine de 600 în domeniul cercetării, iar mai mult de 1.250 de IMM-uri au beneficiat de granturi directe. Totodată, au fost îmbunătățite semnificativ infrastructura de transport și accesibilitatea, prin construcția a 124 de km de autostradă și reabilitarea a peste 900 de kilometri de drumuri naționale. Banii europeni au mai fost folosiți pentru modernizarea a 400 de spitale, școli și alte infrastructuri sociale, precum și pentru asigurarea de servicii la standarde europene în aceste domenii.

Tot la întâlnirea de astăzi cu delegația Ministerului Fondurilor Europene din România, am recomandat să se acorde atenție sporită demarării la timp a implementării noii perioade de programare 2014-2020, precum și să se stabilească mecanisme eficiente de monitorizare. Mai mult chiar, îndeplinirea condiționalităților ex-ante în domeniul achizițiilor publice, al managementului deșeurilor, al infrastructurii de sănătate și al Master Planului de transport este de maximă importanță pentru România. Iar elementele cheie care vor influența implementarea programelor noii perioade sunt nivelul de pregătire al administrației publice și buna guvernanță.

În final, sper foarte mult ca în scurt timp să fie demarat proiectul pilot pentru dezvoltarea regiunilor, propus recent de DG REGIO. Două regiuni din România, cea de Nord-Est și Nord-Vest, alături de alte două din Polonia, au fost incluse în proiect. Acesta care urmărește să identifice și să analizeze factorii care duc la decalaje sistemice în dezvoltarea regiunilor, precum și să găsească soluții pentru îmbunătățirea performanțelor acestora în privința folosirii fondurilor europene.

N.B.: Pentru perioada 2007-2013, Comisia Europeană a pus la dispoziția României, prin fondurile Politicii de Coeziune, 19,7 miliarde de euro. Alocările pentru perioada de programare 2014-2020 se ridică la 22,4 miliarde de euro prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune, la care se adaugă 106 milioane de euro prin Inițiativa pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Alte 8 miliarde de euro din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală sunt destinate dezvoltării sectorului agricol și zonelor rurale. Iar alocările pentru Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime sunt, pentru aceeași perioadă, de 168 de milioane de euro.

Echipa mea

Cu noul meu şef de cabinet, la început de drum

Cu noul meu şef de cabinet, la început de drum

Mă bucur să pornesc la drum în noua mea calitate de Comisar European alături de o echipă de profesionişti cu experienţe şi rezultate remarcabile. I-am ales pe fiecare dintre ei pentru competenţele lor profesionale dar şi, mă bucur s-o spun, pentru calităţile lor umane. Avem o sarcină uriaşă în faţă şi am încredere că, împreună cu această echipă, vom reuşi să readucem creşterea economică şi să le oferim o viaţă mai bună oamenilor din regiunile cele mai puţin dezvoltate ale Europei.

Şeful de cabinet, Dr. Mikel Landabaso, este un specialist spaniol cu aproape 30 de ani de experienţă în domeniul dezvoltării regionale. Membrii cabinetului provin, în schimb, cu precădere din Estul Europei, unde se află cele mai multe dintre regiunile Uniunii vizate de politica de dezvoltare regională. Împreună cu asistenţii lor, membrii cabinetului meu reprezintă şase state membre şi vorbesc zece limbi oficiale ale Uniunii Europene.

Cabinetul Comisarului pentru Politici Regionale

Mikel Landabaso-1200Dr. Mikel LANDABASO, Şef de Cabinet, conduce Centrul de Competenţă pentru Dezvoltare Inteligentă şi Durabilă al Direcției Generale Politică Regională și Urbană (DG Regio). Este de profesie economist şi a lucrat în domeniul dezvoltării din 1986 şi la Comisia Europeană – DG Regio din 1990. În 2004, i-a fost acordat Premiul Christiane Bom de către Asociaţia Europeană a Agenţiilor de Dezvoltare Regională (EURADA) pentru contribuţia sa în inovarea politicilor regionale europene. Are un doctorat în economie de la Universitatea Ţării Bascilor şi a predat dezvoltare regională la University of North Carolina at Chapel Hill, Universitatea Liberă din Bruxelles şi Universitatea din Deusto.

Gabriel Onaca 1200Gabriel ONACA, Şef de Cabinet Adjunct, are o vastă expertiză în afaceri europene la nivelul administraţiei publice centrale. Începând cu 2013, a condus cu succes eforturile României de creştere a ratei de absorbţie a fondurilor europene, ca Secretar de Stat în Ministerul Fondurilor Europene. S-a alăturat Guvernului României după patru ani de activitate de consilier juridic la Comisia Europeană, Direcţia Generală pentru Traduceri. Între 2004 şi 2009, şi-a asumat responsabilităţi consultative în cadrul Guvernului României, pentru doi Vice-Prim-miniştri şi pentru Ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul. Între 2002 şi 2004 a fost expert la Preşedinţia României în relaţii internaţionale şi europene al Programului de Dezvoltare al ONU. Gabriel Onaca are licenţa în dreptul european şi un master în studii europene la Universitatea Pierre Mendès-France din Grenoble.

Ioana RusIoana RUS, Membru al Cabinetului, Expert, are o bogată experienţă în diplomaţie şi afaceri europene. În 2004 a început să lucreze ca diplomat la Reprezentanţa Permanentă a României la UE, unde s-a implicat activ în procesul de aderare a României. Din 2008 a fost consilier la Parlamentul European în domeniul politicilor de dezvoltare regională iar în iulie 2014 a fost numită consilier al Vicepreşedintelui Parlamentului European. Ioana Rus este de profesie economistă, specializată în marketing la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj. A obţinut un master în management şi comunicare în afaceri la SNSPA (Bucureşti) şi, din 2013, este coach profesionist, având studii de profil în Vancouver, British Columbia şi Florida.

Dragos Bucurenci-1200Dragoş BUCURENCI, Membru al Cabinetului, Consilier de Comunicare, este consultant şi trainer de comunicare, jurnalist şi activist civic. Înainte de a obţine un MBA de la Universitatea Stanford (2013), a construit două dintre cele mai importante ONG-uri de mediu din România, Salvaţi Delta Dunării şi MaiMultVerde, declanşând o campanie naţională de conştientizare care a schimbat radical atitudinea românilor faţă de voluntariat şi faţă de mediu. Are 12 ani de experienţă ca editorialist în presa scrisă şi a produs şi prezentat, timp de 7 ani, emisiuni de televiziune pentru canale publice şi private. Şi-a început cariera la British Council Romania unde a coordonat programele new media şi a fost director de comunicare al UK-SE European Forum.

Jan DzieciolowskiJan Mikolaj DZIĘCIOŁOWSKI, Membru al Cabinetului, s-a născut la Buenos Aires, Argentina. Are un master în economie la Marseille Business School, un master în ştiinţe politice la Institut d’Études Politiques de Paris şi un master în studii europene interdisciplinare la College of Europe. A absolvit deasemenea cursul de pregătire internaţional la École Nationale d’Administration. Şi-a început cariera în biroul Comitetului pentru Integrarea Europeană a Poloniei ca expert al Negociatorului Principal al Poloniei pentru aderarea la UE. S-a alăturat Comisiei Europene în 2005, mai întâi la Secretariatul General, iar din 2008 lucrează în Direcția Generală Politică Regională și Urbană.

Tomas NejdlTomáš NEJDL, Membru al Cabinetului, este un expert ceh în politici de coeziune, cu o experienţă de 16 ani la nivel naţional, internaţional (serviciu diplomatic) şi la Comisia Europeană. A participat la negocierile de aderare ale Republicii Cehe şi a lucrat apoi ca secretar de politică regională la Reprezentanţa Permanentă a Cehiei la UE. S-a alăturat apoi Comisiei Europene ca expert naţional detaşat în echipa de coordonare a DG Regio. În 2014, a revenit la Reprezentanţa Permanentă a Cehiei pentru a contribui la închiderea programelor operaţionale 2007-2013 ale Cehiei. Are un master în geografie la Universitatea Carolină din Praga, unde a studiat geografia socială şi dezvoltarea regională.

Mathieu Fichter 1200Mathieu FICHTER, Asistent de Politici, este conducătorul echipei care se ocupă de creştere durabilă în cadrul Centrului de Competenţă pentru Dezvoltare Inteligentă şi Durabilă al Direcției Generale Politică Regională și Urbană (DG Regio). Este expert în dezvoltare durabilă, mai ales în energie, climă şi mediu, lucrând în acest domeniu din 2006, inclusiv în Parlamentul European. S-a alăturat Comisiei Europene – DG Regio în 2008. A lucrat vreme de câţiva ani ca analist de afaceri şi marketing project manager într-o importantă companie multinaţională. Are un master în managementul mediului la Universitatea Liberă din Bruxelles şi un master in economie şi sociologie la Universitatea din Strasbourg.

În acest document găsiți mai multe detalii despre fiecare membru al cabinetului.