Conferința la nivel Înalt „Zilele TEN-T 2018” de la Ljubljana

2

Mi-a făcut plăcere să particip, alături de vicepreședintele pentru Uniunea energiei Maroš Šefčovič, comisarul pentru buget și resurse umane Günther Oettinger și comisarul pentru transport Violeta Bulc, la conferința la nivel înalt „Zilele TEN-T” ce a avut loc la Ljubljana, în Slovenia.

Evenimentul, organizat de Comisia Europeană, a adus laolaltă miniștrii din 26 de țări europene, membri ai Parlamentului European și peste 2.000 de părți interesate din domeniu, pentru a discuta viitorul politicii de transport. În acest context, discuțiile au avut la bază agenda pozitivă pentru o mobilitate ecologică, conectată și competitivă, prezentată de Comisia Europeană în pachetele sale de inițiative „Europa în mișcare”.

M-am bucurat să observ că ediția din acest an a pus un accent puternic pe investițiile în transport, care promovează crearea de locuri de muncă și prosperitatea economică.

1Totodată, potrivit estimărilor Comisiei Europene, finalizarea rețelelor de transport trans-europene (TEN-T) prioritare va genera o creștere de 1,8% a PIB-ului până în 2030 și 13 milioane de locuri de muncă în intervalul de timp considerat.

Un sector de transport modern, sigur și durabil în întreaga Europă este esențial pentru fiecare cetățean european și fiecare regiune europeană. Această conferință a avut loc la momentul potrivit, deoarece trebuie să venim cu răspunsuri concrete la o întrebare crucială: cum putem finanța modernizarea transportului pan-european? Politica de coeziune este parte a soluției, având un rol-cheie în îndeplinirea acestui obiectiv.

 

Reclame

Vizită oficială în Malta, împreună cu comisarul Karmenu Vella

Am participat alături de comisarul pentru mediu, afaceri maritime și pescuit Karmenu Vella, timp de 2 zile, la o serie de discuții aprofundate privind politica de coeziune post-2020 cu reprezentanți ai guvernului maltez, precum și cu publicul larg din această țară.

Vizita în Malta a început  cu o întâlnire cu ministrul pentru afaceri europene și egalitate, Elena Dalli, Secretarul Parlamentar pentru Fondurile Europene și Dialogul Social, Aaron Farrugia și Ministrul pentru insula malteză Gozo, Justyne Caruana, cu care am discutat despre viitorul politicii de coeziune.

În cadrul vizitei, am fost impresionată de eforturile depuse în realizarea proiectului ‘Parcul Industrial Xewkija’, de pe insula Gozo, iar cu această ocazie am văzut încă o dată modul în care fondurile UE, în special fondurile pentru politica de coeziune, au rezultate concrete pe teren. Cu sprijinul Fondului european de dezvoltare regională (FEDER), parcul este principala zonă industrială a insulei, care găzduiește companii în domeniul tehnologiei informației, precum și companii de mobilier și produse alimentare. Mă bucur să văd că acest parc industrial oferă creștere economică insulei, precum și oportunități de angajare, prin diversificarea activităților de afaceri.

3La finalul primei zile, împreună cu colegul meu, comisarul Karmenu Vella, am avut un dialog cu cetățenii maltezi, în cadrul căruia am răspuns la întrebările lor atât despre UE cât și despre politica de coeziune.

 

În a doua parte a vizitei, însoțită de Ministrul pentru Afaceri Europene și Egalitate, Elena Dalli și de comisarul Karmenu Vella, am vizitat un proiect finanțat prin politica de coeziune, într-un district al capitalei malteze, Valetta, care înregistrează o rată ridicată a șomajului și a criminalității, și unde am putut constata, din nou, cum fondurile europene ajută la regenerarea zonelor urbane mai sărace.

Totodată, am efectuat o vizită la Fort St. Angelo, parte a Patrimoniului Mondial UNESCO care datează din Evul Mediu și care a fost restaurat cu fonduri europene, ceea ce constituie un alt exemplu concret al felului în care fondurile politicii de coeziune ajută orașele și regiunile. În cele două luni de la deschidere, s-au înregistrat peste douăzeci de mii de vizitatori ceea ce reprezintă un ajutor semnificativ pentru economia locală.

Și nu în ultimul rând, m-am bucurat să particip la prezentarea proiectului major ‘Marsa Junction’ care constă în construirea unei noi infrastructuri pentru îmbunătățirea traficului rutier, dar și a mobilității pietonilor și a bicicliștilor. Tot aici a fost construit un parc auto ce încurajează cetățenii să utilizeze mijloacele de transport în comun sau să meargă pe jos în loc să folosească mașinile personale.

 

Am aprobat alocarea a peste 34 de milioane de euro pentru faza a doua a proiectului liniei 4 de metrou din Bucureşti

cretu_romania34,2 milioane de euro din Fondul de coeziune, perioada 2014-2020, vor fi alocate pentru finanţarea fazei a doua a proiectului ce vizează lucrările de extindere a liniei 4 de metrou, între Parcul Bazilescu şi cartierul Străuleşti, în sectorul 1 al Capitalei. Întregul proiect urmărește construirea a aproximativ 2 km de linie de metrou şi a două staţii de metrou, Laminorului şi Străuleşti.

Acest proiect finanțat de Uniunea Europeană promovează mobilitatea urbană durabilă, reducerea poluării în București. Extinderea metroului va avea efecte pozitive atât pentru afacerile locale, cât și pentru dezvoltarea turismului, iar locuitorii capitalei vor avea condiții mai bune de transport. Sper sincer că această decizie va duce la accelerarea lucrărilor, astfel încât cetățenii Bucureștiului să poată beneficia de serviciile metroului Bazilescu – Străulești, după martie 2018, cel puțin„.

Continuă lectura

Întâlnire cu premierul Mihai Tudose la Bruxelles

cretu-tudoseMarți, 11 iulie, la Bruxelles, am avut o întâlnire cu prim-ministrul României, Mihai Tudose, la care am discuta situația actuală a implementării Fondurilor structurale și de investiții europene în România, precum și măsurile necesare de eficientizare a implementării investiţiilor realizate cu aceste fonduri.

În cadrul discuţiilor, am subliniat necesitatea utilizării depline a resurselor disponibile. În acest sens, am declarat că  România are la dispoziţie o imensă oportunitate de investiţii pentru a impulsiona creşterea economică şi crearea de noi locuri de muncă. Progresele înregistrate recent sunt îmbucurătoare, dar este necesară în continuare o intensificare a eforturilor din partea autorităţilor române pentru a compensa startul lent în implementare, de la începutul perioadei curente de programare.

Continuă lectura

Iniţiativa pentru IMM-uri: nou stimulent financiar pentru start-up-uri şi întreprinderi româneşti

CORINA CRETU IN SLOVAKIA    Comisia Europeană salută noile acorduri semnate de Grupul Băncii Europene de Investiţii(link is external) (BEI) cu două bănci din România – Bancpost şi Banca Transilvania – în cadrul programului „Iniţiativa pentru IMM-uri”. Acestea se adaugă celor trei acorduri(link is external) deja semnate în luna mai cu băncile Raiffeisen, Banca Comercială Română şi ProCredit. Aproximativ 3.700 de întreprinderi de tip start-up și IMM-uri româneşti urmează să beneficieze de aceste acorduri.

Continuă lectura

UE în regiunea mea: Proiecte de succes din România

excursie

Până pe 14 iunie, Comisia Europeană invită toți cetățenii să descopere prroiectele europene de succes, din vecinătatea lor, prin intermediul a patru inițiative diferite, cuprinse în ediția de anul acesta a campaniei „Europa în regiunea mea”. În România, investițiile realizate în timp, prin Politica de coeziune a Uniunii Europene, aduc beneficii și rezultate excepționale în domenii diferite, de la protecția mediului și reducerea poluării în marile orașe, până la cooperare trans-națională în probleme de mobilitate. Vă invităm să vizitați unul dintre cele 44 de astfel de proiecte din toate regiunile țării, să participați la un concurs de fotografii(link is external), o vânătoare de proiecte și un concurs de blogging.

Continuă lectura

Bucureştiul de poveste: cum să creşti într-un an cât alţii în zece!

Cu mare bucurie am participat joi la conferinţa „REGIO – realizări şi perspective în regiunea Bucureşti – Ilfov”, organizată de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov (ADRBI).

Bucuria mea a venit din dubla mea calitate, de Comisar European pentru Politică Regională dar şi de bucureştean.

Ştiţi probabil că m-am născut în acest oraş. Mi-am petrecut în Bucureşti copilăria, anii de şcoală şi prima parte a vieţii profesionale. Am avut şansa să văd acest oraş transformându-se. Îmi amintesc, în mod special, momentul în care am început cu toţii să observăm impactul fondurilor UE de pre-aderare.

Toate clădirile noi, dar şi clădirile de patrimoniu restaurate, investiţiile in infrastructură, au schimbat faţa Bucureştiului.

Calea Victoriei, pe care am traversat-o venind către această conferinţă, are acum o pistă de biciclişti cu două sensuri, o pistă de biciclişti demnă de orice infrastructură de metropolă europeană. Aşa ceva ar fi fost de neimaginat acum câţiva ani – şi din cîte ştiu sunt şi acum bucureşteni cărora le vine greu să înţeleagă că o astfel de modificare a arterelor bucureştene este o schimbare de care vom beneficia cu toţii.

Avem acum oportunitatea, pentru perioada 2014-2020, să regândim planurile de mobilitate, combinând diferite mijloace de transport cu scopul de a reduce traficul de maşini şi de a creşte folosirea bicicletelor şi a unui transport în comun de calitate. Aceasta este ceea ce fac deja alte mari oraşe europene şi mi-ar plăcea să văd că Bucureștiu le urmează tot mai des exemplul.

Sinceră să fiu, prefer să văd oamenii muncind cu folos sau petrecând timp cu cei dragi decât pierzând timp preţios în ambuteiaje interminabile.

Corina Cretu BucurestiRegiunea Bucureşti-Ilfov este responsabilă pentru aproape un sfert din PIB-ul României. Începând cu acest an, este considerată o ,,regiune dezvoltată’’ în contextul politicii europene de coeziune. Ceea ce însemnă că este pe picior de egalitate cu alte mari capitale europene, precum Paris, Berlin sau Varşovia.

Am încredere că regiunea Bucureşti-Ilfov ar putea deveni un centru de excelenţă în România, motorul ei de creştere şi poate chiar un model pentru alte regiuni europene.

Dar regiunea Bucureşti-Ilfov nu poate face totul. Nicio regiune nu poate. Totuşi, se poate specializa în ceva ce face bine deja, cum ar fi de exemplu cercetarea ştiinţifică avansată şi inovaţia. Este remarcabil în acest sens centrul de fizică nucleară ELI-NP de la Măgurele, unde un număr important de companii ar putea începe deja să genereze creştere economică.

Mesajul meu pentru participanţi la această conferinţă a fost simplu şi direct: Avem fondurile. Acum avem nevoie și de proiecte.

Avem nevoie de proiecte bune pentru a obţine fonduri europene, mai ales în domeniile sprijinirii afacerilor, a mobilităţii urbane şi a incluziunii sociale.

Proiecte care să includă ce are mai bun de oferit această regiune. Proiecte care să încurajeze creşterea economică, crearea de locuri de muncă şi care să transforme viaţa de zi cu zi a noastră, a bucureştenilor şi a locuitorilor din jurul Bucureştiului.

Bucureştiul s-a schimbat enorm în ultimii 25 ani. Îmi doresc ca în următorii 25 să creştem cât alţii într-o sută!