În vizită oficială în Italia

32286648_948555205320837_7157599737934249984_n

 

A fost un moment deosebit să fiu alături de Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, Vicepreședintele Comisiei Europene, Maros Sefcovici si Primarul orașului Florența, Dario Nardella, cu ocazia conferinței privind Starea Uniunii 2018, organizată de Institutul Universitar European din Florența.

 

În cadrul acestei vizitei oficiale în Italia, desfășurată la Roma și Florența- am avut întâlniri cu dna Virginia Raggi, primarul orașului Roma, capitala Italiei, și cu dl. Nicola Zingaretti, președintele regiunii Lazio cu care am discutat despre modul în care investițiile cu finanțare europeană din prezent creează premizele unei politici de coeziune puternice în viitor.

 

32257872_948611078648583_1655966400939819008_oÎn a doua parte a vizitei, am susținut un discurs pe tema solidarității europene și a bugetului UE în cadrul conferinței despre Starea Uniunii 2018, organizată de Institutul Universitar European din Florența. Am subliniat că politica regională este cea mai puternică expresie a solidarității europene, fiind principala politică de investiții a Europei.

32130567_947467308762960_4045436022589227008_oDe asemenea, am fost onorată să pot avea privilegiul unei întâlniri cu Papa Francisc în Vatican, pe care îl apreciez pentru latura sa umană, apropierea față de oameni și mesajul său de       pace și   compasiune față de cei care au cea mai mare nevoie de o mână de ajutor. A fost un moment unic și extrem de emoționant.

 

Reclame

Vizită oficială în Malta, împreună cu comisarul Karmenu Vella

Am participat alături de comisarul pentru mediu, afaceri maritime și pescuit Karmenu Vella, timp de 2 zile, la o serie de discuții aprofundate privind politica de coeziune post-2020 cu reprezentanți ai guvernului maltez, precum și cu publicul larg din această țară.

Vizita în Malta a început  cu o întâlnire cu ministrul pentru afaceri europene și egalitate, Elena Dalli, Secretarul Parlamentar pentru Fondurile Europene și Dialogul Social, Aaron Farrugia și Ministrul pentru insula malteză Gozo, Justyne Caruana, cu care am discutat despre viitorul politicii de coeziune.

În cadrul vizitei, am fost impresionată de eforturile depuse în realizarea proiectului ‘Parcul Industrial Xewkija’, de pe insula Gozo, iar cu această ocazie am văzut încă o dată modul în care fondurile UE, în special fondurile pentru politica de coeziune, au rezultate concrete pe teren. Cu sprijinul Fondului european de dezvoltare regională (FEDER), parcul este principala zonă industrială a insulei, care găzduiește companii în domeniul tehnologiei informației, precum și companii de mobilier și produse alimentare. Mă bucur să văd că acest parc industrial oferă creștere economică insulei, precum și oportunități de angajare, prin diversificarea activităților de afaceri.

3La finalul primei zile, împreună cu colegul meu, comisarul Karmenu Vella, am avut un dialog cu cetățenii maltezi, în cadrul căruia am răspuns la întrebările lor atât despre UE cât și despre politica de coeziune.

 

În a doua parte a vizitei, însoțită de Ministrul pentru Afaceri Europene și Egalitate, Elena Dalli și de comisarul Karmenu Vella, am vizitat un proiect finanțat prin politica de coeziune, într-un district al capitalei malteze, Valetta, care înregistrează o rată ridicată a șomajului și a criminalității, și unde am putut constata, din nou, cum fondurile europene ajută la regenerarea zonelor urbane mai sărace.

Totodată, am efectuat o vizită la Fort St. Angelo, parte a Patrimoniului Mondial UNESCO care datează din Evul Mediu și care a fost restaurat cu fonduri europene, ceea ce constituie un alt exemplu concret al felului în care fondurile politicii de coeziune ajută orașele și regiunile. În cele două luni de la deschidere, s-au înregistrat peste douăzeci de mii de vizitatori ceea ce reprezintă un ajutor semnificativ pentru economia locală.

Și nu în ultimul rând, m-am bucurat să particip la prezentarea proiectului major ‘Marsa Junction’ care constă în construirea unei noi infrastructuri pentru îmbunătățirea traficului rutier, dar și a mobilității pietonilor și a bicicliștilor. Tot aici a fost construit un parc auto ce încurajează cetățenii să utilizeze mijloacele de transport în comun sau să meargă pe jos în loc să folosească mașinile personale.

 

„politica de coeziune post-2020”

29595494_926577704185254_7691567983907393825_nÎn cadrul Consiliului pentru Afaceri Generale (CAG), care s-a desfășurat joi, 12 aprilie, am discutat despre viitorul politicii de coeziune.

Discuțiile au fost axate pe sfera de acoperire și prioritățile viitoare ale politicii de coeziune. Cu această ocazie, mi-am exprimat convingerea că Europa are nevoie în continuare de o politică de coeziune pentru toate regiunile și am subliniat faptul că păstrarea status quo-ului nu reprezintă o opțiune.

Statele membre au un rol important și o responsabilitate majoră în implementarea Fondurilor structurale și de investiții europene, precum și în succesul Politicii de coeziune. Așadar, sunt de părere că este necesar ca orașele să aibă un rol important și în faza de programare, prin identificarea prioritățile tematice. Consider că pentru a avea o abordare integrată a dezvoltării urbane și teritoriale trebuie redusă povara administrativă asupra autorităților locale, asigurând, totodată, o mai mare flexibilitate pentru orașele care implementează proiecte în baza propriilor nevoi și obiective strategice.

29664747_926577807518577_1489397122727522134_oÎn ceea ce privește prioritățile de investiții, am reamintit necesitatea de a sprijini toate regiunile pentru ca acestea să poată realiza tranziția industrială, să se poată angaja pe calea inovării investind în propriile comunități prin intermediul specializării inteligente.

La nivelul Comisiei, menținem un dialog constant cu autoritățile naționale pentru a accelera absorbția și a spori impactul fondurilor europene . Având în vedere că în Politica de coeziune post-2020 va exista o importantă dimensiune urbană, pregătirea unor proiecte solide, care să reflecte strategiile integrate, devine un pas obligatoriu. Cu alte cuvinte, statele membre au la dispoziție multiple instrumente și opțiuni de finanțare pentru a asigura dezvoltarea durabilă a orașelor și pentru a îmbunătăți condițiile de viață ale populației.

Am îndemnat astfel miniștrii responsabili pentru fondurile europene din statele membre să pregătească, încă de pe acum, o serie de proiecte solide, bine fundamentale, astfel încât, atunci când începe următoarea perioadă de programare, să poată fi demarată implementarea. Prin urmare, viitorul politicii de coeziune, după 2020, depinde de rezultatele pe care le vom realiza în perioada actuală de programare.

 


 

 

 

Premianții RegioStars – adevărați ambasadori ai politicii de coeziune

cretu_regiostars_castigatori

În fiecare an, premiile RegioStars recompensează cele mai bune proiecte dezvoltate prin politica de coeziune.

„Premianții RegioStars sunt adevărați ambasadori ai politicii de coeziune. În efortul nostru de a comunica mai bine ce face Europa pentru cetățenii săi și de a susține o politică de coeziune puternică și după 2020, aceste proiecte sunt adevărate atuuri”.

Câștigătorul la categoria „Specializare inteligentă pentru IMM-uri inovatoare” este proiectul belgian „Bio Base NWE„, ce promovează bioeconomia.

Continuă lectura

Sistemele de alimentare cu apă şi canalizare din judeţele Arad şi Mehedinţi vor fi modernizate din Fondul de coeziune (66,5 milioane de euro)

28092015_corina_cretuAproximativ 66,5 milioane de euro din Fondul de coeziune vor fi investite în două mari proiecte de infrastructură a apei în România. Cofinanţarea pentru faza a doua a proiectelor este asigurată prin acest Fond, în cadrul actualei perioade de programare (2014-2020).

Fiecare euro investit în statele membre, prin politica de coeziune, contează; iar aceste două proiecte reprezintă un nou exemplu concret al unei Europe căreia îi pasă de bunăstarea cetăţenilor ei. Sper ca lucrările să fie finalizate în termenele prevăzute, pentru că astfel de investiții cofinanţate cu bani europeni  vizează atât îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a multor români, cât și protejarea mediului înconjurător„.

Continuă lectura