Vizită oficială în România (21-22 mai)

 

                                                                                                                         În perioada 21-22 mai,  am efectuat o vizită oficială la Bacău, pentru a participa la conferința organizată de DG REGIO, cu tema “Investițiile urbane în Europa: provocare pentru schimbare”.  Scopul Rețelei de Dezvoltare Urbană este acela de a evalua modul în care fondurile structurale și de investiții sunt atrase și implementate în orașele Europei, facilitând totodată, schimbul de informații între orașe și dialogul direct cu Comisia Europeană.

Peste un miliard de euro vor fi investiți în dezvoltarea urbană în România. Comisia Europeană este pregătită să ofere sprijinul necesar autorităților române pentru ca aceste resurse să fie folosite cât mai bine și cât mai repede. Ele reprezintă pentru orașele din România o ocazie ce nu poate fi ratată  și cu această ocazie, am reamintit autorităților că ar trebui să exploateze pe deplin oportunitățile de finanțare existente. După cum știți, România dispune de o alocare totală de aproape 31 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020 din fondurile structurale și de investiții europene. Această alocare este reprezintă  2,6% din PIB anual și 44% din investițiile publice naționale preconizate fiind totodată, o șansă imensă pentru dezvoltarea economică și socială a României, creșterea locurilor de muncă, dar și  reducerea inegalităților teritoriale și abordarea problemelor de conectivitate.

Cu această ocazie am avut o întrevedere cu dna Viorica Dăncilă, prim-ministrul României, cu dna Rovana Plumb, ministrul fondurilor europene, Lucian Șova, Ministrul Transporturilor și cu dl. Cosmin Necula, primarul municipiului Bacău. Am asigurat autoritățile române, că împreună cu serviciile din cadrul DG REGIO, vom continua să fim un partener de nădejde în privința utilizării la maximum a fondurilor politicii regionale destinate țării noastre.

De asemenea, am vizitat proiectul cu finanțare europeană de la Observatorul Astronomic “Victor Anestin”, având ca scop restaurarea și valorificarea patrimoniului cultural local. Consider că acest observator este un loc frumos de vizitat și a petrece timp cu copiii dvs., fiind totodată, un obiectiv care atrage turiștii, atât din interiorul cât și din afara României!

În cele din urmă, împreună cu dna Rovana Plumb, ministrul fondurilor europene, am susținut un dialog cu cetățenii la Universitatea ”Vasile Alecsandri” din Bacău.

M-am simțit întotdeauna bine în Moldova și vin cu plăcere pentru a discuta cu românii și pentru a oferi autorităților centrale, locale și regionale suportul meu personal și al Comisiei Europene. Vom oferi în continuare sprijin pentru reducerea birocrației, pentru îmbunătățirea absorbției, pentru un mai bun management al proiectelor, dar, în final, totul depinde de autoritățile din țară. Depinde de Guvern, de Parlament, de autoritățile locale să existe legi mai clare și să fie pregătite proiecte de succes.

Am intrat în anul Centenarului și cred că miza pentru România este să ne unim forțele pentru un viitor mai bun, iar tinerii vor avea un rol esențial în acest sens. Voi susține cu toată tăria, ca și până acum, direcția pro-europeană a României și voi continua să discut cu cetățenii, despre modul în care putem face împreună o Românie mai bună în cadrul Uniunii Europene.

 

Vizită oficială în Republica Moldova

În cadrul vizitei oficiale, pe care am efectuat-o în Republica Moldova, la Chișinău și Ungheni în perioada 17-21 mai, m-am întâlnit cu dl. Pavel FILIP, prim-ministrul Republicii Moldova, dl. Liviu VOLCONOVICI, ministrul Agriculturii, Dezvoltării regionale și Mediului, și cu dl. Iurie LEANCĂ, Viceprim-ministru pentru Integrare Europeană, cât și cu reprezentanți ai societății civile, partidelor politice și mediului de afaceri.

Un mesaj important în cadrul vizitei pe care am efectuat-o în Republica Moldova, a fost că Uniunea Europeană își menține angajamentul de a consolida relația politică, precum și integrarea economică a Republicii Moldova, printr-o colaborare strânsă în baza Acordului de Asociere.

A fost în egală măsură important, în cadrul vizitei în Republica Moldova, să dau asigurări autorităților naționale că toate eforturile depuse până acum de Republica Moldova în ceea ce privește reformele structurale sunt apreciate la Bruxelles și că Uniunea Europeană va continua să sprijine Republica Moldova pentru a-și urma destinul european.

Vizita mea s-a concentrat însă, în special, pe modul în care politica de coeziune, în special prin intermediul Strategiei UE pentru regiunea Dunării și programele de cooperare transfrontalieră pot oferi sprijinul necesar dezvoltării regionale și creșterii economice în Republica Moldova.

 

Într-adevăr, Republica Moldova se confruntă cu o serie de provocări, inclusiv cu un decalaj major de dezvoltare între Chișinău și restul regiunilor. Cred că o politică de dezvoltare regională puternică este o componentă importantă a reformelor structurale necesare în Republica Moldova și consider că modelul UE poate servi drept sursă de inspirație pentru politica regională a acesteia.

De asemenea, în cadrul vizitei oficiale în Republica Moldova, am ajuns și la Ungheni unde am avut onoarea de a deschide oficial Orășelul European Ungheni 2018.

A fost un moment emoționant pentru mine să mă întâlnesc cu locuitorii din Ungheni și să văd interesul lor real pentru calea europeană a Republicii Moldova.

La fel de important este și sprijinul pe care îl acordăm cooperării dintre Republica Moldova și regiunile învecinate, de la granița cu România.

Avem deja rezultate concrete ale acestei cooperări, unde UE a susținut până acum construirea unei conducte de gaze între Iași și Ungheni. Aceasta a avut ca scop creşterea gradului de securitate energetică atât pentru Republica Moldova, cât și pentru partea de est a României, prin diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze. Totodată, UE a sprijinit deja 5.000 de întreprinderi, ceea ce a dus la crearea a peste 1.500 de noi locuri de muncă. Iar pentru a facilita oportunitățile de afaceri au fost înfiinţate 8 incubatoare de afaceri în toată țara, dintre care unul este la Călărași, în apropiere de Ungheni.

UE asigură, de asemenea, finanțare pentru centura ocolitoare a orașului Ungheni, ca parte a unui program național de reabilitare a drumurilor, facilitând legătura dintre Chișinău – Ungheni – Sculeni – frontiera cu România, care ar putea să devină un drum simbolic ce leagă Republica Moldova de UE. Aproximativ 30 km de drumuri naționale au fost deja reabilitate cu finanțare de 100% din partea UE, iar construcţia unei centuri în jurul municipiului Bahmut va începe în acest an, tot cu 100% fonduri UE. Luând în considerare, de asemenea, activitatea desfăşurată de băncile partenere ale UE (BERD & BEI), aproximativ 700 km de drumuri vor fi reabilitate în Republica Moldova datorită sprijinului UE.

Uniunea Europeană investeşte masiv și în proiecte în domeniul energiei în toate regiunile Moldovei. 5 municipalităţi (Ocnița, Orhei, Cantemir, Călărași şi Feștelița) beneficiază deja de sprijin financiar semnificativ pentru a îmbunătăţi eficienţa energetică a clădirilor publice, pentru modernizarea sistemelor de iluminat public, precum și pentru dezvoltarea de tehnologii de energie regenerabilă.

În ceea ce privește programul actual de cooperare transfrontalieră România – Republica Moldova, acesta este finanțat cu peste 80 de milioane de euro prin Fondul European de Dezvoltare Regională și Instrumentul de Vecinătate. Pentru a impulsiona implementarea viitoarelor proiecte mari de infrastructură și interconectare din cadrul acestui program, cred că este nevoie de formarea unui grup comun de lucru între părți. Cu sprijinul experților Comisiei Europene, acest grup de lucru România – Republica Moldova, ar urma să armonizeze planificarea investițiilor și mai apoi să monitorizeze implementarea proiectelor, care vor aduce mai aproape Republica Moldova de UE.

Totodată, am încurajat autoritățile de la Chișinău să continue participarea activă a Republicii Moldova – ca partener egal, alături de alte 13 state – în cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, pe o serie de subiecte de interes comun, dintre care unele sunt relevante pentru Acordul de Asociere, cum ar fi sectorul apei și politica pieței muncii.

 

 

 

Îmi doresc ca autostrada Montana, de-a lungul coridorului Târgu Mureș-Iași, să devină o realitate în anii următori

De curând, am acordat un interviu cotidianului Curierul de Iași cu privire la prioritățile Comisiei pentru următorul an, beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană cât şi despre proiectele cu finanțare europeană ce trebuie să răspundă nevoilor și preocupărilor cetățenilor.

Am confirmat încă o dată faptul că de la începutul mandatului meu, am lucrat împreună cu toate Guvernele şi autoritățile naționale pentru a mă asigura că proiectele sunt pregătite și implementate în timp util. În acest sens, pot spune că am avut mai multe întâlniri atât cu doamna Prim Ministru, Viorica Dăncilă,  cât şi cu Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb precum şi cu miniştrii de resort pentru a evita dezangajarea fondurilor alocate României.

S-au făcut progrese importante în simplificarea mecanismelor de absorbție şi am fost totodată asigurată de către autoritățile române de continuarea acestui lucru.

Sprijinul nostru, al Comisiei nu se referă doar la acele investiții care pot genera o absorbție rapidă (cheltuieli pe teren), dar și la investiții de lungă durată, care au o importanță strategică pentru țara noastră și care corespund unor nevoi identificate la nivel național, local şi regional.

România este un stat al UE mai tânăr, însă aceasta nu înseamnă că autoritățile române sunt mai puțin pregătite, din contră, am constatat că dispunem de specialiști foarte capabili și motivați, pe care întotdeauna mă bucur să îi întâlnesc când vin în țară în misiuni oficiale.

De aceea, consider că ar fi oportună începerea construcției autostrăzii Montana, în anul în care România își sărbătorește centenarul de reunificare. Cu toate acestea, trecerea Munților Carpați nu este o sarcină ușoară, având în vedere numeroasele provocări geologice și de inginerie. Acesta este motivul pentru care este important să existe o pregătire amănunțită a proiectului de autostradă, care va necesita timp pentru a fi bine făcut. Există multe aspecte de mediu care trebuie evaluate cu atenție. Cu cât pregătirea este mai bună, cu atât mai rapidă poate fi construcția autostrăzii, evitând întârzierile și problemele care ar putea fi anticipate, precum și creșterile neprevăzute de costuri care ar putea periclita întregul proiect.

Autoritățile de management din România sunt responsabile de gestionarea fondurilor, începând cu selecția, până la punerea în aplicare a proiectelor, în conformitate cu legislația românească și pe baza programelor aprobate de Comisia Europeană.

Îmi doresc ca autostrada Montana, de-a lungul coridorului Târgu Mureș-Iași , să devină o realitate în anii următori.

 

 

1,3 miliarde euro pentru modernizarea coridorului feroviar Curtici-Constanța

   1,3 miliarde de euro din Fondul de coeziune vor fi investite în modernizarea unei secțiuni din coridorul feroviar ce leagă localitatea Curtici, aflată la granița dintre România și Ungaria, de municipiul Constanța, de la malul Mării Negre. Lucrările se vor concentra în mod semnificativ pe creșterea vitezei și siguranței deplasării pe secțiunea dintre km 614 și orașul Simeria, prin reabilitarea și modernizarea a 13 gări din această secțiune, îmbunătățirea sistemelor de semnalizare și informare a pasagerilor și construirea infrastructurii conexe necesare, cum ar fi poduri și tunele.

   „Fiecare euro din bugetul UE investit în sectorul căilor ferate mărește coeziunea teritorială și competitivitatea economică în România, îmbunătățește conexiunea acesteia cu Ungaria și restul Europei și asigură o mobilitate ecologică, rapidă și sigură. Acesta este un proiect cu o finanțare UE de 65% și o valoare adăugată de 100%.”

Am aprobat investiții în sistemul de apă potabilă din județul Alba

106.500 de locuitori din județul Alba vor avea în viitor acces la sistemul de distribuție a apei potabile, prin intermediul unei investiții din fonduri europene de 86,6 milioane de euro din Fondul de coeziune.

„Accesul la apă curată nu ar trebui să fie un lux. Proiectele politicii de coeziune reprezintă, la modul concret, Europa care se preocupă de bunăstarea cetățenilor săi și de protecția mediului.\„

Proiectul, cofinanțat de Uniunea Europeană, include renovarea și extinderea sistemului de tratare a apelor uzate și a celui de distribuție a apei potabile din 23 de comune din județul menționat. Lucrările urmează a fi finalizate până la finalul anului 2021.

Mai multe informații despre fondurile structurale și de investiții europene în România sunt disponibile aici și pe Platforma de date deschise.

Programul vizitei mele oficiale în România (18-19 decembrie)

Corina Creţu, Member of the EC in charge of Regional Policy

În cadrul vizitei de 2 zile mă voi întâlni cu dl. Mihai TUDOSE, prim-ministrul României, dna. Carmen Daniela DAN, ministrul afacerilor interne, dl. Felix STROE, ministrul transporturilor, dl. Marius NICA, ministrul delegat pentru fonduri europene, dl. Victor NEGRESCU, ministrul delegat pentru afaceri europene, și dl. Raed ARAFAT, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Pe parcursul celor 2 zile, voi vizita proiecte și voi lua parte la ceremonia de semnare a unei serii de contracte cu finanțare europeană. De asemenea, voi participa la Gala Fondurilor Structurale 2017 și la ceremonia de premiere a concursului pentru elevi „Lider European” și voi avea un dialog cu cetățenii la Academia de Studii Economice din București.

Fondul de coeziune oferă peste 17 milioane de euro pentru infrastructura de apă potabilă în România

Peste 17 milioane de euro din Fondul de coeziune vor fi investite în patru proiecte de infrastructură pentru gestionarea și distribuția apei potabile în România.

„Asigurarea accesului la apa potabilă de calitate este un exemplu concret al solidarității europene, ce va aduce beneficii unui număr important de români. Prin noile investiții din politica de coeziune, cetățenii din România și din întreaga Europă vor avea acces la apă curată, rezultatul fiind protecția atât a sănătății lor, cât și a mediului înconjurător„.

Peste 250 milioane de euro pentru extinderea rețelei de metrou din București

251,8 milioane de euro din Fondul de coeziune vor fi investite în extinderea liniei 5 de metrou din capitala României.

„Datorită Uniunii Europene, Bucureștiul va dispune de o rețea de metrou modernă. Acest lucru va avea un impact pozitiv asupra calității aerului din oraș, companiilor locale, turismului și, bineînțeles, asupra locuitorilor din cartierele ce vor fi astfel deservite„.

Odată lucrările terminate, noua secțiune va lega vestul orașului de centru, de la Râul Doamnei la stația Eroilor, unde se face conexiunea cu liniile 1 și 3. Ea va avea o lungime de 7 km, cu 10 noi stații și un depou. De această secțiune vor beneficia peste 64 de mii de bucureșteni, care vor realiza deplasarea între cele două puncte din oraș în mai puțin de un sfert de oră. Finalizarea lucrărilor e prevăzută pentru luna iunie 2018.

Mai multe informații despre fondurile structurale și de investiții europene în România sunt disponibile aici și pe Platforma de date deschise.

Aproape 200 mil de euro din Fondul de coeziune vor fi investite în renovarea liniei de cale ferată rapidă din România

198,2 milioane de euro din Fondul de coeziune vor fi investite în renovarea liniei de cale ferată dintre localitățile Coșlariu și Simeria, în zona centrală a României. Lucrările vor permite garniturilor de tren să circule cu viteze între 120 și 160 km/h, acest lucru reducând durata deplasării între cele două localități cu aproximativ 45 de minute.

„Modernizarea acestei linii de cale ferată va stimula competitivitatea economică a regiunilor Centru și Vest din România și va contribui la protejarea mediului înconjurător, îmbunătățind astfel, în mod concret, calitatea vieții cetățenilor români.„

129 milioane euro pentru facilitarea accesului la apă potabilă în România

129 milioane de euro din Fondul de coeziune vor fi investite în șase proiecte menite a asigura facilitarea accesului la apă potabilă în România.

„Cele șase proiecte reprezintă exemple concrete ale solidarității europene. Toate regiunile ar trebui să aibă acces la apă curată, însă în România și în alte regiuni din Europa, acest lucru nu este încă în totalitate realizat. Grație acestor proiecte finanțate de UE, sute de mii de români vor putea beneficia de apă potabilă în fiecare zi.„

Cele șase proiecte au în vedere următoarele:

• 15,7 milioane de euro sunt alocați îmbunătățirii sistemului de tratare a apelor uzate în județul Bacău, în estul României;
• 8,6 milioane de euro vor permite îmbunătățirea accesului la apă curată pentru peste 155 de mii de locuitori din județul Bistrița-Năsăud;
• 17,4 milioane de euro vor contribui la conectarea a aproximativ 380 de mii de persoane la o rețea modernă de distribuție a apei și canalizare în județul Brașov;
• 60,7 milioane de euro vor fi investiți, în județul Hunedoara, în conectarea a 110 mii de locuitori din zona Văii Jiului la o rețea modernă de distribuție și tratare a apei;
• 8,2 milioane de euro vor sprijini ameliorarea calității apei și mai buna protecție a mediului în județul Tulcea, în vecinătatea Deltei Dunării, înscrisă în patrimoniul mondial UNESCO;
• 18,5 milioane de euro pentru extinderea și/sau renovarea infrastructurii de apă potabilă (puțuri, rezervoare, rețea de distribuție etc.) în județul Vâlcea.

Mai multe informații despre fondurile structurale și de investiții europene în România sunt disponibile aici și pe Platforma de date deschise.

În dialog cu cetățenii de la Zalău: am transmis condoleanțe și am asigurat suportul UE

Am avut o întâlnire plăcută cu cetățenii de la Zalău, unde am abordat în principal  fenomenele meteorologice extreme ce au afectat recent vestul României. La finalul dialogului cu cei prezenți am declarat următoarele:

„În primul rând, prezența mea aici este și pentru a aduce mesajul Comisiei Europene care este solidară cu populația afectată de aceste fenomene nemaiîntâlnite în regiune. Și, bineînțeles, am transmis condoleanțele noastre către familiile victimelor.