Vizită oficială în România (21-22 mai)

 

                                                                                                                         În perioada 21-22 mai,  am efectuat o vizită oficială la Bacău, pentru a participa la conferința organizată de DG REGIO, cu tema “Investițiile urbane în Europa: provocare pentru schimbare”.  Scopul Rețelei de Dezvoltare Urbană este acela de a evalua modul în care fondurile structurale și de investiții sunt atrase și implementate în orașele Europei, facilitând totodată, schimbul de informații între orașe și dialogul direct cu Comisia Europeană.

Peste un miliard de euro vor fi investiți în dezvoltarea urbană în România. Comisia Europeană este pregătită să ofere sprijinul necesar autorităților române pentru ca aceste resurse să fie folosite cât mai bine și cât mai repede. Ele reprezintă pentru orașele din România o ocazie ce nu poate fi ratată  și cu această ocazie, am reamintit autorităților că ar trebui să exploateze pe deplin oportunitățile de finanțare existente. După cum știți, România dispune de o alocare totală de aproape 31 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020 din fondurile structurale și de investiții europene. Această alocare este reprezintă  2,6% din PIB anual și 44% din investițiile publice naționale preconizate fiind totodată, o șansă imensă pentru dezvoltarea economică și socială a României, creșterea locurilor de muncă, dar și  reducerea inegalităților teritoriale și abordarea problemelor de conectivitate.

Cu această ocazie am avut o întrevedere cu dna Viorica Dăncilă, prim-ministrul României, cu dna Rovana Plumb, ministrul fondurilor europene, Lucian Șova, Ministrul Transporturilor și cu dl. Cosmin Necula, primarul municipiului Bacău. Am asigurat autoritățile române, că împreună cu serviciile din cadrul DG REGIO, vom continua să fim un partener de nădejde în privința utilizării la maximum a fondurilor politicii regionale destinate țării noastre.

De asemenea, am vizitat proiectul cu finanțare europeană de la Observatorul Astronomic “Victor Anestin”, având ca scop restaurarea și valorificarea patrimoniului cultural local. Consider că acest observator este un loc frumos de vizitat și a petrece timp cu copiii dvs., fiind totodată, un obiectiv care atrage turiștii, atât din interiorul cât și din afara României!

În cele din urmă, împreună cu dna Rovana Plumb, ministrul fondurilor europene, am susținut un dialog cu cetățenii la Universitatea ”Vasile Alecsandri” din Bacău.

M-am simțit întotdeauna bine în Moldova și vin cu plăcere pentru a discuta cu românii și pentru a oferi autorităților centrale, locale și regionale suportul meu personal și al Comisiei Europene. Vom oferi în continuare sprijin pentru reducerea birocrației, pentru îmbunătățirea absorbției, pentru un mai bun management al proiectelor, dar, în final, totul depinde de autoritățile din țară. Depinde de Guvern, de Parlament, de autoritățile locale să existe legi mai clare și să fie pregătite proiecte de succes.

Am intrat în anul Centenarului și cred că miza pentru România este să ne unim forțele pentru un viitor mai bun, iar tinerii vor avea un rol esențial în acest sens. Voi susține cu toată tăria, ca și până acum, direcția pro-europeană a României și voi continua să discut cu cetățenii, despre modul în care putem face împreună o Românie mai bună în cadrul Uniunii Europene.

 

Vizită oficială în Republica Moldova

În cadrul vizitei oficiale, pe care am efectuat-o în Republica Moldova, la Chișinău și Ungheni în perioada 17-21 mai, m-am întâlnit cu dl. Pavel FILIP, prim-ministrul Republicii Moldova, dl. Liviu VOLCONOVICI, ministrul Agriculturii, Dezvoltării regionale și Mediului, și cu dl. Iurie LEANCĂ, Viceprim-ministru pentru Integrare Europeană, cât și cu reprezentanți ai societății civile, partidelor politice și mediului de afaceri.

Un mesaj important în cadrul vizitei pe care am efectuat-o în Republica Moldova, a fost că Uniunea Europeană își menține angajamentul de a consolida relația politică, precum și integrarea economică a Republicii Moldova, printr-o colaborare strânsă în baza Acordului de Asociere.

A fost în egală măsură important, în cadrul vizitei în Republica Moldova, să dau asigurări autorităților naționale că toate eforturile depuse până acum de Republica Moldova în ceea ce privește reformele structurale sunt apreciate la Bruxelles și că Uniunea Europeană va continua să sprijine Republica Moldova pentru a-și urma destinul european.

Vizita mea s-a concentrat însă, în special, pe modul în care politica de coeziune, în special prin intermediul Strategiei UE pentru regiunea Dunării și programele de cooperare transfrontalieră pot oferi sprijinul necesar dezvoltării regionale și creșterii economice în Republica Moldova.

 

Într-adevăr, Republica Moldova se confruntă cu o serie de provocări, inclusiv cu un decalaj major de dezvoltare între Chișinău și restul regiunilor. Cred că o politică de dezvoltare regională puternică este o componentă importantă a reformelor structurale necesare în Republica Moldova și consider că modelul UE poate servi drept sursă de inspirație pentru politica regională a acesteia.

De asemenea, în cadrul vizitei oficiale în Republica Moldova, am ajuns și la Ungheni unde am avut onoarea de a deschide oficial Orășelul European Ungheni 2018.

A fost un moment emoționant pentru mine să mă întâlnesc cu locuitorii din Ungheni și să văd interesul lor real pentru calea europeană a Republicii Moldova.

La fel de important este și sprijinul pe care îl acordăm cooperării dintre Republica Moldova și regiunile învecinate, de la granița cu România.

Avem deja rezultate concrete ale acestei cooperări, unde UE a susținut până acum construirea unei conducte de gaze între Iași și Ungheni. Aceasta a avut ca scop creşterea gradului de securitate energetică atât pentru Republica Moldova, cât și pentru partea de est a României, prin diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze. Totodată, UE a sprijinit deja 5.000 de întreprinderi, ceea ce a dus la crearea a peste 1.500 de noi locuri de muncă. Iar pentru a facilita oportunitățile de afaceri au fost înfiinţate 8 incubatoare de afaceri în toată țara, dintre care unul este la Călărași, în apropiere de Ungheni.

UE asigură, de asemenea, finanțare pentru centura ocolitoare a orașului Ungheni, ca parte a unui program național de reabilitare a drumurilor, facilitând legătura dintre Chișinău – Ungheni – Sculeni – frontiera cu România, care ar putea să devină un drum simbolic ce leagă Republica Moldova de UE. Aproximativ 30 km de drumuri naționale au fost deja reabilitate cu finanțare de 100% din partea UE, iar construcţia unei centuri în jurul municipiului Bahmut va începe în acest an, tot cu 100% fonduri UE. Luând în considerare, de asemenea, activitatea desfăşurată de băncile partenere ale UE (BERD & BEI), aproximativ 700 km de drumuri vor fi reabilitate în Republica Moldova datorită sprijinului UE.

Uniunea Europeană investeşte masiv și în proiecte în domeniul energiei în toate regiunile Moldovei. 5 municipalităţi (Ocnița, Orhei, Cantemir, Călărași şi Feștelița) beneficiază deja de sprijin financiar semnificativ pentru a îmbunătăţi eficienţa energetică a clădirilor publice, pentru modernizarea sistemelor de iluminat public, precum și pentru dezvoltarea de tehnologii de energie regenerabilă.

În ceea ce privește programul actual de cooperare transfrontalieră România – Republica Moldova, acesta este finanțat cu peste 80 de milioane de euro prin Fondul European de Dezvoltare Regională și Instrumentul de Vecinătate. Pentru a impulsiona implementarea viitoarelor proiecte mari de infrastructură și interconectare din cadrul acestui program, cred că este nevoie de formarea unui grup comun de lucru între părți. Cu sprijinul experților Comisiei Europene, acest grup de lucru România – Republica Moldova, ar urma să armonizeze planificarea investițiilor și mai apoi să monitorizeze implementarea proiectelor, care vor aduce mai aproape Republica Moldova de UE.

Totodată, am încurajat autoritățile de la Chișinău să continue participarea activă a Republicii Moldova – ca partener egal, alături de alte 13 state – în cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, pe o serie de subiecte de interes comun, dintre care unele sunt relevante pentru Acordul de Asociere, cum ar fi sectorul apei și politica pieței muncii.

 

 

 

Vizită oficială în Malta, împreună cu comisarul Karmenu Vella

Am participat alături de comisarul pentru mediu, afaceri maritime și pescuit Karmenu Vella, timp de 2 zile, la o serie de discuții aprofundate privind politica de coeziune post-2020 cu reprezentanți ai guvernului maltez, precum și cu publicul larg din această țară.

Vizita în Malta a început  cu o întâlnire cu ministrul pentru afaceri europene și egalitate, Elena Dalli, Secretarul Parlamentar pentru Fondurile Europene și Dialogul Social, Aaron Farrugia și Ministrul pentru insula malteză Gozo, Justyne Caruana, cu care am discutat despre viitorul politicii de coeziune.

În cadrul vizitei, am fost impresionată de eforturile depuse în realizarea proiectului ‘Parcul Industrial Xewkija’, de pe insula Gozo, iar cu această ocazie am văzut încă o dată modul în care fondurile UE, în special fondurile pentru politica de coeziune, au rezultate concrete pe teren. Cu sprijinul Fondului european de dezvoltare regională (FEDER), parcul este principala zonă industrială a insulei, care găzduiește companii în domeniul tehnologiei informației, precum și companii de mobilier și produse alimentare. Mă bucur să văd că acest parc industrial oferă creștere economică insulei, precum și oportunități de angajare, prin diversificarea activităților de afaceri.

La finalul primei zile, împreună cu colegul meu, comisarul Karmenu Vella, am avut un dialog cu cetățenii maltezi, în cadrul căruia am răspuns la întrebările lor atât despre UE cât și despre politica de coeziune.

 

În a doua parte a vizitei, însoțită de Ministrul pentru Afaceri Europene și Egalitate, Elena Dalli și de comisarul Karmenu Vella, am vizitat un proiect finanțat prin politica de coeziune, într-un district al capitalei malteze, Valetta, care înregistrează o rată ridicată a șomajului și a criminalității, și unde am putut constata, din nou, cum fondurile europene ajută la regenerarea zonelor urbane mai sărace.

Totodată, am efectuat o vizită la Fort St. Angelo, parte a Patrimoniului Mondial UNESCO care datează din Evul Mediu și care a fost restaurat cu fonduri europene, ceea ce constituie un alt exemplu concret al felului în care fondurile politicii de coeziune ajută orașele și regiunile. În cele două luni de la deschidere, s-au înregistrat peste douăzeci de mii de vizitatori ceea ce reprezintă un ajutor semnificativ pentru economia locală.

Și nu în ultimul rând, m-am bucurat să particip la prezentarea proiectului major ‘Marsa Junction’ care constă în construirea unei noi infrastructuri pentru îmbunătățirea traficului rutier, dar și a mobilității pietonilor și a bicicliștilor. Tot aici a fost construit un parc auto ce încurajează cetățenii să utilizeze mijloacele de transport în comun sau să meargă pe jos în loc să folosească mașinile personale.

 

„politica de coeziune post-2020”

În cadrul Consiliului pentru Afaceri Generale (CAG), care s-a desfășurat joi, 12 aprilie, am discutat despre viitorul politicii de coeziune.

Discuțiile au fost axate pe sfera de acoperire și prioritățile viitoare ale politicii de coeziune. Cu această ocazie, mi-am exprimat convingerea că Europa are nevoie în continuare de o politică de coeziune pentru toate regiunile și am subliniat faptul că păstrarea status quo-ului nu reprezintă o opțiune.

Statele membre au un rol important și o responsabilitate majoră în implementarea Fondurilor structurale și de investiții europene, precum și în succesul Politicii de coeziune. Așadar, sunt de părere că este necesar ca orașele să aibă un rol important și în faza de programare, prin identificarea prioritățile tematice. Consider că pentru a avea o abordare integrată a dezvoltării urbane și teritoriale trebuie redusă povara administrativă asupra autorităților locale, asigurând, totodată, o mai mare flexibilitate pentru orașele care implementează proiecte în baza propriilor nevoi și obiective strategice.

În ceea ce privește prioritățile de investiții, am reamintit necesitatea de a sprijini toate regiunile pentru ca acestea să poată realiza tranziția industrială, să se poată angaja pe calea inovării investind în propriile comunități prin intermediul specializării inteligente.

La nivelul Comisiei, menținem un dialog constant cu autoritățile naționale pentru a accelera absorbția și a spori impactul fondurilor europene . Având în vedere că în Politica de coeziune post-2020 va exista o importantă dimensiune urbană, pregătirea unor proiecte solide, care să reflecte strategiile integrate, devine un pas obligatoriu. Cu alte cuvinte, statele membre au la dispoziție multiple instrumente și opțiuni de finanțare pentru a asigura dezvoltarea durabilă a orașelor și pentru a îmbunătăți condițiile de viață ale populației.

Am îndemnat astfel miniștrii responsabili pentru fondurile europene din statele membre să pregătească, încă de pe acum, o serie de proiecte solide, bine fundamentale, astfel încât, atunci când începe următoarea perioadă de programare, să poată fi demarată implementarea. Prin urmare, viitorul politicii de coeziune, după 2020, depinde de rezultatele pe care le vom realiza în perioada actuală de programare.

 

 

 

 

Îmi doresc ca autostrada Montana, de-a lungul coridorului Târgu Mureș-Iași, să devină o realitate în anii următori

De curând, am acordat un interviu cotidianului Curierul de Iași cu privire la prioritățile Comisiei pentru următorul an, beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană cât şi despre proiectele cu finanțare europeană ce trebuie să răspundă nevoilor și preocupărilor cetățenilor.

Am confirmat încă o dată faptul că de la începutul mandatului meu, am lucrat împreună cu toate Guvernele şi autoritățile naționale pentru a mă asigura că proiectele sunt pregătite și implementate în timp util. În acest sens, pot spune că am avut mai multe întâlniri atât cu doamna Prim Ministru, Viorica Dăncilă,  cât şi cu Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb precum şi cu miniştrii de resort pentru a evita dezangajarea fondurilor alocate României.

S-au făcut progrese importante în simplificarea mecanismelor de absorbție şi am fost totodată asigurată de către autoritățile române de continuarea acestui lucru.

Sprijinul nostru, al Comisiei nu se referă doar la acele investiții care pot genera o absorbție rapidă (cheltuieli pe teren), dar și la investiții de lungă durată, care au o importanță strategică pentru țara noastră și care corespund unor nevoi identificate la nivel național, local şi regional.

România este un stat al UE mai tânăr, însă aceasta nu înseamnă că autoritățile române sunt mai puțin pregătite, din contră, am constatat că dispunem de specialiști foarte capabili și motivați, pe care întotdeauna mă bucur să îi întâlnesc când vin în țară în misiuni oficiale.

De aceea, consider că ar fi oportună începerea construcției autostrăzii Montana, în anul în care România își sărbătorește centenarul de reunificare. Cu toate acestea, trecerea Munților Carpați nu este o sarcină ușoară, având în vedere numeroasele provocări geologice și de inginerie. Acesta este motivul pentru care este important să existe o pregătire amănunțită a proiectului de autostradă, care va necesita timp pentru a fi bine făcut. Există multe aspecte de mediu care trebuie evaluate cu atenție. Cu cât pregătirea este mai bună, cu atât mai rapidă poate fi construcția autostrăzii, evitând întârzierile și problemele care ar putea fi anticipate, precum și creșterile neprevăzute de costuri care ar putea periclita întregul proiect.

Autoritățile de management din România sunt responsabile de gestionarea fondurilor, începând cu selecția, până la punerea în aplicare a proiectelor, în conformitate cu legislația românească și pe baza programelor aprobate de Comisia Europeană.

Îmi doresc ca autostrada Montana, de-a lungul coridorului Târgu Mureș-Iași , să devină o realitate în anii următori.