Am revenit în aceste zile în România pentru a da un impuls unei foarte necesare dezbateri naţionale care să contureze opţiunea românilor pentru viitorul continentului. Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a propus spre considerare cinci scenarii şi consider că este imperios ca a şasea ţară ca mărime din UE post-Brexit să îşi asume rolul conturării direcţiei de urmat. Trebuie să înţelegem că această dezbatere este despre Europa în care vrem să trăim, să muncim, să învăţăm, să călătorim, să ne creştem copiii şi nepoţii.
La 10 ani de la aderare, România are o şansă extraordinară de a fi parte activă şi de a influenţa discuţia despre viitor, din interior. Depinde de România să-şi facă vocea auzită, depinde de toţi românii să fie activi, să-şi spună punctul de vedere şi să contribuie la dezbaterea ce va avea loc. Reiterez apelul, exprimat miercuri, în cadrul dialogului deschis cu studenții de la SNSPA, către instituţii, mediul academic, societatea civilă şi mass-media de a da dovadă de proactivitate in acest. La rândul nostru, atat eu cat şi ceilalţi comisari europeni, vom fi prezenţi şi mai des în parlamentele naţionale si in dialog cu cetatenii pentru a explica mai bine proiectul european şi pentru a impulsiona dezbaterile cu privire la acesta.
Apartenenţa la UE a adus României beneficii incomensurabile. Doar prin politica de coeziune, domeniu care intra in responsabilitatea mea, România şi-a crescut competitivitatea, a redus sărăcia şi şi-a dezvoltat infrastructura. De aceea, desigur, implicarea în dezbaterile privind proiectul european trebuie să fie susţinute de bune rezultate în domeniul absorbţiei fondurilor europene. În cadrul întâlnirilor cu Prim-Ministrul Sorin Grindeanu, Vice Prim-Ministrul Sevil Shhaideh şi Ministrul Delegat Rovana Plumb, am punctat nevoia de a continua eforturile în acest sens.
Am încurajat autorităţile române să finalizeze certificarea autorităților de gestiune și control, să îndeplinească condiţionalităţile restante şi să accelereze implementarea politicii de coeziune pe teren. În acest demers este nevoie de implicarea autorităţilor din toate domeniile şi de la toate nivele. Sunt convinsă că actualul Guvern va fi reusi să inregistreze un progres în ceea ce privește implementarea cu succes a politicii de coeziune.
Cum sa asiguram utilizarea eficientă a fondurilor europene a fost şi pe agenda întâlnirii cu Ministrul Sănătăţii, Florian-Dorel Bodog, căruia i-am recomandat să acorde o atenţie deosebită investiţiilor în cele trei spitale regionale din Iaşi, Cluj şi Craiova, cât şi în centrele comunitare integrate.
Alături de Gabriela Firea, Primarul Bucureştiului, am punctat nevoia de a consolida capacitățile administrative și coordonarea strategică a planurilor de investiții în municipiu. Am vorbit despre importanța stabilirii unor priorități în ceea ce privește proiectele cu finanțare europeană de la nivelul capitalei, a unui plan realist de implementare a acestora, precum și despre necesitatea unei coordonări eficiente între Primăria Generală, primăriile de sector și autoritățile centrale din România.
În cadrul ultimei mele întâlniri din această vizită oficială, am discutat cu primarii locali, membri ai Asociației Municipiilor din România (AMR), despre importanța strategiilor integrate de mobilitate urbană, întrucât România este statul membru al UE cu cele mai mari alocări din Fondul european de dezvoltare regională pentru Dezvoltarea Urbană Durabilă: aproximativ 2 miliarde de EURO, iar mobilitatea urbană este una dintre priorități.
Cu rezultate concrete, România va avea şi mai multe pârghii necesare pentru a-şi putea face auzită vocea răspicat cu privire la viitorul Europei şi implicit al politicii de coeziune.
În astfel de momente de reflecţie conştientizăm cel mai bine aportul Uniunii Europene pentru întregul continent: pacea, democraţia, solidaritatea, echitatea, statul de drept. Acestea sunt valori care s-au împământenit în România, valori care stau la baza construcției proiectului European. Sunt convinsă că Europa are capacitatea de a se reforma şi adapta la timpurile pe care le trăim, iar România trebuie să îşi spună activ cuvântul pe parcursul acestui proces de renaștere al „UE 27”.
Proiectul european va continua, iar România este și trebuie să fie parte deplină din proiect.
CORINA CRETU 