Vizită oficială în România (21-22 mai)

 

                                                                                                                         În perioada 21-22 mai,  am efectuat o vizită oficială la Bacău, pentru a participa la conferința organizată de DG REGIO, cu tema “Investițiile urbane în Europa: provocare pentru schimbare”.  Scopul Rețelei de Dezvoltare Urbană este acela de a evalua modul în care fondurile structurale și de investiții sunt atrase și implementate în orașele Europei, facilitând totodată, schimbul de informații între orașe și dialogul direct cu Comisia Europeană.

Peste un miliard de euro vor fi investiți în dezvoltarea urbană în România. Comisia Europeană este pregătită să ofere sprijinul necesar autorităților române pentru ca aceste resurse să fie folosite cât mai bine și cât mai repede. Ele reprezintă pentru orașele din România o ocazie ce nu poate fi ratată  și cu această ocazie, am reamintit autorităților că ar trebui să exploateze pe deplin oportunitățile de finanțare existente. După cum știți, România dispune de o alocare totală de aproape 31 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020 din fondurile structurale și de investiții europene. Această alocare este reprezintă  2,6% din PIB anual și 44% din investițiile publice naționale preconizate fiind totodată, o șansă imensă pentru dezvoltarea economică și socială a României, creșterea locurilor de muncă, dar și  reducerea inegalităților teritoriale și abordarea problemelor de conectivitate.

Cu această ocazie am avut o întrevedere cu dna Viorica Dăncilă, prim-ministrul României, cu dna Rovana Plumb, ministrul fondurilor europene, Lucian Șova, Ministrul Transporturilor și cu dl. Cosmin Necula, primarul municipiului Bacău. Am asigurat autoritățile române, că împreună cu serviciile din cadrul DG REGIO, vom continua să fim un partener de nădejde în privința utilizării la maximum a fondurilor politicii regionale destinate țării noastre.

De asemenea, am vizitat proiectul cu finanțare europeană de la Observatorul Astronomic “Victor Anestin”, având ca scop restaurarea și valorificarea patrimoniului cultural local. Consider că acest observator este un loc frumos de vizitat și a petrece timp cu copiii dvs., fiind totodată, un obiectiv care atrage turiștii, atât din interiorul cât și din afara României!

În cele din urmă, împreună cu dna Rovana Plumb, ministrul fondurilor europene, am susținut un dialog cu cetățenii la Universitatea ”Vasile Alecsandri” din Bacău.

M-am simțit întotdeauna bine în Moldova și vin cu plăcere pentru a discuta cu românii și pentru a oferi autorităților centrale, locale și regionale suportul meu personal și al Comisiei Europene. Vom oferi în continuare sprijin pentru reducerea birocrației, pentru îmbunătățirea absorbției, pentru un mai bun management al proiectelor, dar, în final, totul depinde de autoritățile din țară. Depinde de Guvern, de Parlament, de autoritățile locale să existe legi mai clare și să fie pregătite proiecte de succes.

Am intrat în anul Centenarului și cred că miza pentru România este să ne unim forțele pentru un viitor mai bun, iar tinerii vor avea un rol esențial în acest sens. Voi susține cu toată tăria, ca și până acum, direcția pro-europeană a României și voi continua să discut cu cetățenii, despre modul în care putem face împreună o Românie mai bună în cadrul Uniunii Europene.

 

Vizită oficială în Republica Moldova

În cadrul vizitei oficiale, pe care am efectuat-o în Republica Moldova, la Chișinău și Ungheni în perioada 17-21 mai, m-am întâlnit cu dl. Pavel FILIP, prim-ministrul Republicii Moldova, dl. Liviu VOLCONOVICI, ministrul Agriculturii, Dezvoltării regionale și Mediului, și cu dl. Iurie LEANCĂ, Viceprim-ministru pentru Integrare Europeană, cât și cu reprezentanți ai societății civile, partidelor politice și mediului de afaceri.

Un mesaj important în cadrul vizitei pe care am efectuat-o în Republica Moldova, a fost că Uniunea Europeană își menține angajamentul de a consolida relația politică, precum și integrarea economică a Republicii Moldova, printr-o colaborare strânsă în baza Acordului de Asociere.

A fost în egală măsură important, în cadrul vizitei în Republica Moldova, să dau asigurări autorităților naționale că toate eforturile depuse până acum de Republica Moldova în ceea ce privește reformele structurale sunt apreciate la Bruxelles și că Uniunea Europeană va continua să sprijine Republica Moldova pentru a-și urma destinul european.

Vizita mea s-a concentrat însă, în special, pe modul în care politica de coeziune, în special prin intermediul Strategiei UE pentru regiunea Dunării și programele de cooperare transfrontalieră pot oferi sprijinul necesar dezvoltării regionale și creșterii economice în Republica Moldova.

 

Într-adevăr, Republica Moldova se confruntă cu o serie de provocări, inclusiv cu un decalaj major de dezvoltare între Chișinău și restul regiunilor. Cred că o politică de dezvoltare regională puternică este o componentă importantă a reformelor structurale necesare în Republica Moldova și consider că modelul UE poate servi drept sursă de inspirație pentru politica regională a acesteia.

De asemenea, în cadrul vizitei oficiale în Republica Moldova, am ajuns și la Ungheni unde am avut onoarea de a deschide oficial Orășelul European Ungheni 2018.

A fost un moment emoționant pentru mine să mă întâlnesc cu locuitorii din Ungheni și să văd interesul lor real pentru calea europeană a Republicii Moldova.

La fel de important este și sprijinul pe care îl acordăm cooperării dintre Republica Moldova și regiunile învecinate, de la granița cu România.

Avem deja rezultate concrete ale acestei cooperări, unde UE a susținut până acum construirea unei conducte de gaze între Iași și Ungheni. Aceasta a avut ca scop creşterea gradului de securitate energetică atât pentru Republica Moldova, cât și pentru partea de est a României, prin diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze. Totodată, UE a sprijinit deja 5.000 de întreprinderi, ceea ce a dus la crearea a peste 1.500 de noi locuri de muncă. Iar pentru a facilita oportunitățile de afaceri au fost înfiinţate 8 incubatoare de afaceri în toată țara, dintre care unul este la Călărași, în apropiere de Ungheni.

UE asigură, de asemenea, finanțare pentru centura ocolitoare a orașului Ungheni, ca parte a unui program național de reabilitare a drumurilor, facilitând legătura dintre Chișinău – Ungheni – Sculeni – frontiera cu România, care ar putea să devină un drum simbolic ce leagă Republica Moldova de UE. Aproximativ 30 km de drumuri naționale au fost deja reabilitate cu finanțare de 100% din partea UE, iar construcţia unei centuri în jurul municipiului Bahmut va începe în acest an, tot cu 100% fonduri UE. Luând în considerare, de asemenea, activitatea desfăşurată de băncile partenere ale UE (BERD & BEI), aproximativ 700 km de drumuri vor fi reabilitate în Republica Moldova datorită sprijinului UE.

Uniunea Europeană investeşte masiv și în proiecte în domeniul energiei în toate regiunile Moldovei. 5 municipalităţi (Ocnița, Orhei, Cantemir, Călărași şi Feștelița) beneficiază deja de sprijin financiar semnificativ pentru a îmbunătăţi eficienţa energetică a clădirilor publice, pentru modernizarea sistemelor de iluminat public, precum și pentru dezvoltarea de tehnologii de energie regenerabilă.

În ceea ce privește programul actual de cooperare transfrontalieră România – Republica Moldova, acesta este finanțat cu peste 80 de milioane de euro prin Fondul European de Dezvoltare Regională și Instrumentul de Vecinătate. Pentru a impulsiona implementarea viitoarelor proiecte mari de infrastructură și interconectare din cadrul acestui program, cred că este nevoie de formarea unui grup comun de lucru între părți. Cu sprijinul experților Comisiei Europene, acest grup de lucru România – Republica Moldova, ar urma să armonizeze planificarea investițiilor și mai apoi să monitorizeze implementarea proiectelor, care vor aduce mai aproape Republica Moldova de UE.

Totodată, am încurajat autoritățile de la Chișinău să continue participarea activă a Republicii Moldova – ca partener egal, alături de alte 13 state – în cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, pe o serie de subiecte de interes comun, dintre care unele sunt relevante pentru Acordul de Asociere, cum ar fi sectorul apei și politica pieței muncii.

 

 

 

„politica de coeziune post-2020”

În cadrul Consiliului pentru Afaceri Generale (CAG), care s-a desfășurat joi, 12 aprilie, am discutat despre viitorul politicii de coeziune.

Discuțiile au fost axate pe sfera de acoperire și prioritățile viitoare ale politicii de coeziune. Cu această ocazie, mi-am exprimat convingerea că Europa are nevoie în continuare de o politică de coeziune pentru toate regiunile și am subliniat faptul că păstrarea status quo-ului nu reprezintă o opțiune.

Statele membre au un rol important și o responsabilitate majoră în implementarea Fondurilor structurale și de investiții europene, precum și în succesul Politicii de coeziune. Așadar, sunt de părere că este necesar ca orașele să aibă un rol important și în faza de programare, prin identificarea prioritățile tematice. Consider că pentru a avea o abordare integrată a dezvoltării urbane și teritoriale trebuie redusă povara administrativă asupra autorităților locale, asigurând, totodată, o mai mare flexibilitate pentru orașele care implementează proiecte în baza propriilor nevoi și obiective strategice.

În ceea ce privește prioritățile de investiții, am reamintit necesitatea de a sprijini toate regiunile pentru ca acestea să poată realiza tranziția industrială, să se poată angaja pe calea inovării investind în propriile comunități prin intermediul specializării inteligente.

La nivelul Comisiei, menținem un dialog constant cu autoritățile naționale pentru a accelera absorbția și a spori impactul fondurilor europene . Având în vedere că în Politica de coeziune post-2020 va exista o importantă dimensiune urbană, pregătirea unor proiecte solide, care să reflecte strategiile integrate, devine un pas obligatoriu. Cu alte cuvinte, statele membre au la dispoziție multiple instrumente și opțiuni de finanțare pentru a asigura dezvoltarea durabilă a orașelor și pentru a îmbunătăți condițiile de viață ale populației.

Am îndemnat astfel miniștrii responsabili pentru fondurile europene din statele membre să pregătească, încă de pe acum, o serie de proiecte solide, bine fundamentale, astfel încât, atunci când începe următoarea perioadă de programare, să poată fi demarată implementarea. Prin urmare, viitorul politicii de coeziune, după 2020, depinde de rezultatele pe care le vom realiza în perioada actuală de programare.

 

 

 

 

Îmi doresc ca autostrada Montana, de-a lungul coridorului Târgu Mureș-Iași, să devină o realitate în anii următori

De curând, am acordat un interviu cotidianului Curierul de Iași cu privire la prioritățile Comisiei pentru următorul an, beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană cât şi despre proiectele cu finanțare europeană ce trebuie să răspundă nevoilor și preocupărilor cetățenilor.

Am confirmat încă o dată faptul că de la începutul mandatului meu, am lucrat împreună cu toate Guvernele şi autoritățile naționale pentru a mă asigura că proiectele sunt pregătite și implementate în timp util. În acest sens, pot spune că am avut mai multe întâlniri atât cu doamna Prim Ministru, Viorica Dăncilă,  cât şi cu Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb precum şi cu miniştrii de resort pentru a evita dezangajarea fondurilor alocate României.

S-au făcut progrese importante în simplificarea mecanismelor de absorbție şi am fost totodată asigurată de către autoritățile române de continuarea acestui lucru.

Sprijinul nostru, al Comisiei nu se referă doar la acele investiții care pot genera o absorbție rapidă (cheltuieli pe teren), dar și la investiții de lungă durată, care au o importanță strategică pentru țara noastră și care corespund unor nevoi identificate la nivel național, local şi regional.

România este un stat al UE mai tânăr, însă aceasta nu înseamnă că autoritățile române sunt mai puțin pregătite, din contră, am constatat că dispunem de specialiști foarte capabili și motivați, pe care întotdeauna mă bucur să îi întâlnesc când vin în țară în misiuni oficiale.

De aceea, consider că ar fi oportună începerea construcției autostrăzii Montana, în anul în care România își sărbătorește centenarul de reunificare. Cu toate acestea, trecerea Munților Carpați nu este o sarcină ușoară, având în vedere numeroasele provocări geologice și de inginerie. Acesta este motivul pentru care este important să existe o pregătire amănunțită a proiectului de autostradă, care va necesita timp pentru a fi bine făcut. Există multe aspecte de mediu care trebuie evaluate cu atenție. Cu cât pregătirea este mai bună, cu atât mai rapidă poate fi construcția autostrăzii, evitând întârzierile și problemele care ar putea fi anticipate, precum și creșterile neprevăzute de costuri care ar putea periclita întregul proiect.

Autoritățile de management din România sunt responsabile de gestionarea fondurilor, începând cu selecția, până la punerea în aplicare a proiectelor, în conformitate cu legislația românească și pe baza programelor aprobate de Comisia Europeană.

Îmi doresc ca autostrada Montana, de-a lungul coridorului Târgu Mureș-Iași , să devină o realitate în anii următori.

 

 

„30 de ani de politică de coeziune”

Am fost gazda unei dezbateri care a analizat realizările politicii de coeziune în ultimele trei decenii, luând în considerare contribuția ei esențială la momentele importante din istoria UE, de la crearea pieței unice la valurile succesive de extindere. Cu această ocazie, m-am bucurat să-i am ca invitați pe președintele Parlamentului European Antonio Tajani, premierul portughez Antonio Costa, președintele Comitetului Regiunilor Karl-Heinz Lambertz, pe Michel Barnier și Danuta Hubner, care au discutat despre politica de coeziune în calitatea lor de foști comisari europeni responsabili cu acest portofoliu, precum și Karin Wanngård, primarul orașului Stockholm, și Joanna Mikl-Leitner, președintele regiunii Austria Inferioară, care au intervenit via videoconferință.

Totodată, Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker ni s-a alăturat transmițând un mesaj video participanților la dezbatere.

Politica de coeziune a reprezentat întotdeauna o parte esențială a răspunsului european comun la provocările cu care se confruntă Uniunea. În această dezbatere, am analizat modul prin care politica de coeziune post-2020 poate oferi sprijin pe mai departe Uniunii pentru gestionarea unor provocări precum migrația, revoluția digitală, globalizarea, schimbările demografice și coeziunea socială, convergența economică și schimbările climatice.

Dezbaterea a fost transmisă în direct de canalul TV Euronews în data de 21 martie și va fi reluată:

sâmbătă, 24 Martie orele 21:05;

luni, 26 Martie-18:10;

marți, 27 Martie-12:05;

miercuri, 28 Martie-14:10;

 

Mai multe informaţii despre fondurile europene în România sunt disponibile în platforma de date deschise.

1,8 mil euro pentru îmbunătățirea protecției contra inundațiilor în România

Prin intermediul unui pachet de investiții, în valoare de 1,8 milioane de euro, din Fondul de coeziune vor fi finanțate măsuri de prevenire a inundațiilor în 11 bazine hidrografice de pe teritoriul României. Acestea au în vedere construcția de stații de măsurare a precipitațiilor, precum și infrastructura necesară reducerii efectelor distructive. Aproximativ 52 de mii de locuitori vor beneficia de o protecție sporită în ceea ce privește inundațiile, grație acestui proiect cu finanțare europeană.

„Politica de coeziune ne oferă aici un exemplu concret al unei Europe ce oferă protecție. Din acest moment și până la finalul perioadei bugetare, mai mult de 13 milioane de oameni din întreaga UE vor beneficia de o mai bună protecție contra inundațiilor, prin intermediul unor astfel de investiții„. 

Întâlnire cu prim-ministrul român Viorica Dăncilă

M-am bucurat să primesc astăzi, la Bruxelles, vizita prim-ministrului României, Viorica Dăncilă. Întâlnirea s-a încadrat în contextul discuţiilor aprofundate dintre Comisie şi autorităţile române privind modalităţile de creştere a absorbţiei şi de evitare a dezangajării de fonduri europene.

Am felicitat autorităţile naţionale pentru progresele înregistrate, în particular cu privire la desemnarea autorităţilor de gestiune, îndeplinirea condiţionalităţilor şi începerea implementării programelor. De asemenea, am agreat cu prim-ministrul român crearea unui grup de lucru pentru simplificare, în vederea creșterii ratei de absorbţie a fondurilor europene.

„Sunt încântată de eforturile depuse de doamna prim-ministru, ce indică o preocupare reală din partea autorităţilor naţionale privind utilizarea deplină a fondurilor europene. Pentru a beneficia de acelaşi nivel de finanţare în anii ce vor urma, România trebuie să arate că poate utiliza în mod eficient şi pe deplin aceste resurse. Anul 2018 este de o importanţă crucială pentru viitorul politicii de coeziune. Am încredere că România va accelera implementarea şi va susţine propunerea Comisiei pentru o politică de coeziune mai puternică şi mai modernă„.

1,3 miliarde euro pentru modernizarea coridorului feroviar Curtici-Constanța

   1,3 miliarde de euro din Fondul de coeziune vor fi investite în modernizarea unei secțiuni din coridorul feroviar ce leagă localitatea Curtici, aflată la granița dintre România și Ungaria, de municipiul Constanța, de la malul Mării Negre. Lucrările se vor concentra în mod semnificativ pe creșterea vitezei și siguranței deplasării pe secțiunea dintre km 614 și orașul Simeria, prin reabilitarea și modernizarea a 13 gări din această secțiune, îmbunătățirea sistemelor de semnalizare și informare a pasagerilor și construirea infrastructurii conexe necesare, cum ar fi poduri și tunele.

   „Fiecare euro din bugetul UE investit în sectorul căilor ferate mărește coeziunea teritorială și competitivitatea economică în România, îmbunătățește conexiunea acesteia cu Ungaria și restul Europei și asigură o mobilitate ecologică, rapidă și sigură. Acesta este un proiect cu o finanțare UE de 65% și o valoare adăugată de 100%.”

În vizită oficială în România (29-30 ianuarie)

Luni și marți, 29-30 ianuarie, voi efectua o vizită oficială în România.

Mă voi întâlni cu dna Viorica DĂNCILĂ, prim-ministrul României, pentru a discuta tematica fondurilor europene.
Voi participa la conferința ”Fondurile europene, absorbția și impulsul necesar. Cum conectăm România în anul centenar?”, alături de domnul Mugur ISĂRESCU, guvernatorul Băncii Naționale a României, evenimentul fiind organizat de CursdeGuvernare.ro, cu sprijinul Băncii Naționale.

Voi avea onorea și deosebita plăcere de a primi diploma”Meritul universitar cu medalie de aur – Virgil Madgearu” din partea Academiei de Studii Economice București.

Peste 57 mil. euro vor fi investite în domeniul apei potabile în județul Caraș-Severin

57,4 milioane de euro din Fondul de Coeziune vor fi investiți în infrastructura de distribuție, gestiune și tratarea a apei din județul Caraș-Severin.

„Uniunea Europeană, prin politica de coeziune, face investiții pentru ca fiecare cetățean să aibă acces la apă curată și sănătoasă și, în același timp, pentru a proteja mediul„.

Proiectul include, printre altele, construcția sau renovarea a peste 120 km din rețeaua de distribuție a apei potabile, reabilitarea a 20 de rezervoare și extinderea rețelei de canalizare cu peste 160 km. El va contribui la protejarea mediului înconjurător, în special prin limitarea infiltrațiilor de apă uzată în sol, într-o zonă în care trăiesc aproape 138 de mii de persoane. În plus, 19.050 de locuitori din județ vor beneficia pentru prima dată de acces continuu la apă potabilă de calitate. Lucrările urmează a fi finalizate în vara anului 2018.

Am aprobat investiții în sistemul de apă potabilă din județul Alba

106.500 de locuitori din județul Alba vor avea în viitor acces la sistemul de distribuție a apei potabile, prin intermediul unei investiții din fonduri europene de 86,6 milioane de euro din Fondul de coeziune.

„Accesul la apă curată nu ar trebui să fie un lux. Proiectele politicii de coeziune reprezintă, la modul concret, Europa care se preocupă de bunăstarea cetățenilor săi și de protecția mediului.\„

Proiectul, cofinanțat de Uniunea Europeană, include renovarea și extinderea sistemului de tratare a apelor uzate și a celui de distribuție a apei potabile din 23 de comune din județul menționat. Lucrările urmează a fi finalizate până la finalul anului 2021.

Mai multe informații despre fondurile structurale și de investiții europene în România sunt disponibile aici și pe Platforma de date deschise.