Rezultatul referendumului din 23 iunie din Marea Britanie pune UE în faţa unei situaţii fără precedent, dar rămânem uniţi şi vom fi mai puternici după ce vom depăşi această nouă provocare

Este un moment greu pentru Uniunea Europeană, la fel cum, sunt convinsă, că este un moment dificil şi pentru o mare parte dintre cetăţenii Marii Britanii. Comisia Europeană a luat  notă cu regret de rezultatul referendumului,  însă, evident,  respectăm şi acceptăm această alegere. În faţa acestei provocări majore, rămânem solidari şi uniţi în jurul acestui proiect, cel mai important proiect politic din istoria Europei. Cu siguranţă, Uniunea celor 27 de state va continua!

Cred că această atitudine de unitate şi solidaritate ar trebui să existe şi la nivel naţional, indiferent de culoarea politică a liderilor din statele membre. Salut iniţiativa preşedintelui României, Klaus Iohannis de a avea o întâlnire comună cu premierul şi cu toţi liderii partidelor politice, cu atât mai mult cu cât, împreună, este necesar să ia cele mai bune decizii pentru ca românii din Marea Britanie să aibă cât mai puţin de suferit de pe urma rezultatului referendumului din 23 iunie.

În ceea ce priveşte perioada imediat următoare, va trebui ca Guvernul Marii Britanii să formalizeze rezultatul referendumului, fiindcă orice întârziere va prelungi incertitudinea şi nu ne dorim acest lucru pentru cetăţenii Europei.  Există reguli clare pentru derularea acestui proces care va dura 2 ani: va trebui să fie lansate procedurile prevăzute în articolul 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În cazul în care nu se ajunge la niciun acord privind ieşirea Marii Britanii din comunitatea europeană în termen de 2 ani de la activarea articolul 50, aceasta părăseşte UE fără niciun nou acord în derulare. Bineînţeles că, pe toată durata acestor negocieri, Comisia Europeană va juca rolul prevăzut în tratat, iar paşii următori îi vom stabili în cadrul reuniunii de luni, 27 iunie, a Colegiului Comisarilor.

Regret demisia colegului meu, Jonathan Hill, comisar european pentru Stabilitate financiară, servicii financiare şi uniunea pieţelor de capital din partea Marii Britanii. Acesta rămâne în funcţie până în data de 15 iulie, după care portofoliul său va fi preluat, în conformitate cu regulamentele de funcţionare ale CE, de către vicepreşedintele Valdis Dombrovskis.

Este evident că impactul emoţional al Brexit-ului este încă extrem de puternic pentru moment, iar pe termen mediu şi lung vorbim şi despre un impact economic şi social major, mai greu de estimat acum.

Pentru viitorul imediat, cred că este extrem de important ca interesele tuturor cetăţenilor de altă naţionalitate care trăiesc şi lucrează în Marea Britanie să fie protejate. Iar aici mă refer, bineînţeles, şi la cetăţenii români. Rolul guvernelor naţionale va fi crucial, acestea urmând să negocieze soarta cetăţenilor lor atât în discuţiile bilaterale cu Marea Britanie, cât şi în cadrul Consiliului European.

Rezultatul referendumului din 23 iunie din Marea Britanie pune UE în faţa unei situaţii fără precedent, dar sunt convinsă că vom fi mai puternici după ce, împreună, vom reuşi să găsim cele mai bune soluţii pentru a depăşi această nouă provocare. Dar asta înseamnă, în primul rând, să înţelegem de ce s-a ajuns aici şi să identificăm apoi cele mai bune modalităţi de a îmbunătăţi proiectul european, pentru a-l aduce mai aproape de nevoile, dar şi de înţelegerea cetăţenilor noştri. De ce cred că este important să facem o analiză a cauzelor care au generat această diviziune şi, implicit, o majoritate nedorită a euroscepticilor? În primul rând, cred că trebuie să vedem ce putem face mai bine atât la nivelul leadership-ului european, cât şi al celui naţional, al fiecărui stat membru, pentru a fi mai aproape de cetăţenii noştri şi a veni în întâmpinarea nevoilor lor.

Vocea oamenilor trebuie ascultată chiar dacă nu ne place întotdeauna ceea ce au de spus. Cred sincer că numai cu o astfel de abordare onestă putem să ne asigurăm că viziunea noastră, a politicienilor europeni sau naţionali, este în acord cu nevoile reale şi cu doleanţele naţiunilor noastre.

În continuare, eu am mare încredere în proiectul Uniunii Europene şi ştiu sigur că, în timpul mandatulului preşedintelui Juncker, vom face tot ceea ce este în puterea noastră nu numai pentru a depăşi această nouă provocare, dar mai ales pentru a consolida Uniunea Europeană. Vom continua să susţinem valorile fundamentale ale Uniunii Europene de promovare a păcii şi bunăstarii cetăţenilor noştri. Uniunea celor 27 de state membre va merge mai departe! Avem un trecut comun şi tot împreună vom continua să răspundem provocărilor viitoare pentru a genera prosperitate şi a asigura un mediu stabil şi de securitate pentru cetăţenii noştri.

Sănătatea şi combaterea sărăciei în România: sprijin european pentru dezvoltare

Sănătatea şi îngrijirea copiilor sunt domenii cu o mare nevoie de modernizare, iar fondurile europene pot contribui din plin la aceasta.

Zilele trecute am avut ocazia de a reveni în România pentru o nouă vizită oficială. De această dată domeniile asupra cărora mi-am concentrat atenţia au fost sănătatea şi protecţia copiilor. Fără îndoială că sănătatea şi îngrijirea celor mici sunt domenii în care s-au făcut progrese de la Revoluţie încoace. Astăzi, ca ţară membră a Uniunii Europene, România este datoare să asigure standarde înalte de îngrijire pentru copii, bătrâni sau pentru cei aflaţi în nevoie. Şi totuşi, mai sunt încă multe de făcut şi fiecare dintre noi putem contribui cu ceva. În calitate de Comisar European pentru Politică Regională mi-am propus să mă întâlnesc cu factori de decizie din ţară tocmai pentru a da un impuls implementării reformelor şi programelor cu finanţare europeană din domeniul sănătăţii şi al îngrijirii copiilor.

Corina Cretu in Bucharest on May 20, 2016

Întâlnire cu d-ul Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene, vineri, 20 mai 2016, Bucureşti. AFP

În cadrul primei zile a vizitei m-am întâlnit cu dl. Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene, pentru a discuta cu el despre modul în care Fondurile europene structurale şi de investiţii pot fi folosite în abordarea provocărilor legate de sărăcia copiilor din România. Din păcate, datele statistice sunt dure: viaţa a mai mult de jumătate dintre copiii din România este plină de lipsuri, iar aceşti copii sunt în mare pericol de a cădea pradă sărăciei. Cred că este cu adevărat nevoie de un efort susţinut din partea autorităţilor române pentru a implementa Pachetul anti-sărăcie pe care l-au pregătit. Am transmis conducerii Ministerului Fondurilor Europene că, atât eu şi serviciile din subordinea mea, vom continua să sprijinim eforturile autorităţilor române în această direcţie.

Fondurile europene structurale şi de investiţii reprezintă o foarte bună şi sigură sursă de finanţare pentru proiectele de reformă în domeniul îngrijirii copiilor. De altfel, România are alocate pentru perioada 2014-2020, prin Fondul european de dezvoltare regională, peste 520 de milioane de euro în cadrul Programului Operațional Regional pentru proiecte ce vizează incluziunea socială și reducerea sărăciei. De asemenea, mai bine de 360 de milioane de euro sunt destinate, tot prin FEDR, educației, iar pentru regenerarea zonelor urbane defavorizate au fost prevăzute 50 de milioane de euro. Dacă toţi aceşti bani ar fi folosiţi în mod eficient, am putea îmbunătăţi calitatea vieţii pentru aproximativ 75 de mii de copii, 10 mii de persoane cu dizabilități și 62 de mii de vârstnici. Mă refer aici la posibilitatea construirii de centre de zi, cantine, centre pentru servicii sociale și medicale. Aceasta ar însemna şi dezinstituționalizarea a 750 de copii și a peste 500 de persoane cu dizabilități.

Visit by Corina Cretu to Bucharest

Întâlnire cu privire la stadiul de pregătire a spitalelor regionale de urgență care urmează să fie finanțate în cadrul Programului Operațional Regional, luni, 23 mai 2016, Bucureşti.

Sănătatea este un domeniu care este mereu în atenţia românilor, iar în ultimele săptămâni avem dovada importanţei pe care trebuie să o acordăm sistemului de sănătate. Cred că aici este nevoie de mai multă eficiență, de îmbunătăţirea accesibilităţii la servicii de sănătate, în special pentru comunitățile dezavantajate și izolate, dar și de reducerea utilizării excesive a serviciilor spitalicești prin dezvoltarea asistenţei ambulatorii şi redimesionarea actualei reţele de unităţi spitaliceşti.

Toate aceste lucruri sunt cu adevărat posibile. Spun aceasta cu încredere, reamintind că statul român are la dispoziţie 326 de milioane de euro din Fondul european de dezvoltare regională disponibile pentru dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor de sănătate. Iar jumătate din această sumă este prevăzură pentru construirea a trei spitale regionale de urgenţă. În ultima zi a vizitei mele am discutat cu dl. Vasile Dîncu, Viceprim-ministru şi Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice, dl. Vlad Vasile Voiculescu, Ministrul Sănătăţii, dl. Cristian Ghinea, Ministrul Fondurilor Europene, şi dl. Raed Arafat, Secretar de Stat în Ministerul Afacerilor Interne, precum şi cu reprezentanţi ai Băncii Mondiale şi ai Băncii Europene de Investiţii, pe marginea unui viitor plan de acţiune pentru demararea construcţiei celor trei spitale regionale cât mai curând posibil. A fost o întâlnire utilă şi consider că este important faptul că toate părțile implicate în această discuție au fost de acord în legătură cu urgenţa deblocării situației privind aceste spitale regionale. Mă bucură angajamentul asumat de autoritățile naționale în privința următorilor pași atât de necesari pentru construcția spitalelor regionale cât mai curând posibil şi faptul că termenul anunțat de vicepremierul Vasile Dîncu, începutul lunii octombrie, pentru realizarea hărții serviciilor medicale și a studiilor de fezabilitate pentru cele 3 spitale va fi respectat.

Visit by Corina Cretu to Bucharest

Alături de d-ul Vasile Dîncu, viceprim-ministru şi ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, la întâlnirea cu privire la stadiul de pregătire a spitalelor regionale de urgență care urmează să fie finanțate în cadrul Programului Operațional Regional, luni, 23 mai 2016, Bucureşti.

Autorităţile române trebuie acum să se asigure că sunt respectate toate condițiile pentru a derula investițiile pe care şi le-au asumat în domeniul sănătăţii. Reamintesc faptul că, în continuare, Comisia Europeană rămâne alături de România în eforturile sale de implementare a reformelor. Sper ca data viitoare când voi reveni în ţară să pot constata şi afirma că au fost realizate progrese remarcabile în domeniul sănătăţii, al îngrijirii copiilor, precum şi în implementarea programelor şi proiectelor europene în general.

O noua vizită în România: un impuls eforturilor de îmbunătăţire a absorbţiei

O nouă vizită oficială în România, o altă ocazie de a impulsiona absorbţia fondurilor europene şi de a strânge relaţia dintre autorităţile române şi Comisia Europeană.

Cele patru zile pe care le-am petrecut în România au fost o bună ocazie de a discuta cu autorităţile române, dar şi o deosebită plăcere de a-mi revedea ţara şi foştii colegi. Consider această vizită ca fiind o misiune îndeplinită în dorinţa de a întări legăturile dintre Comisie şi autorităţile române, cât şi de a impulsiona efortul celor din urmă în găsirea de soluţii la problemele cu care se confruntă România în absorbţia fondurilor europene.

Am întreprins vizita în România cu dorinţa de a transmite un mesaj clar autorităţilor în acest an electoral. Pentru România este important ca investiţiile să continue, ca ţara să îşi îndeplinească obiectivele asumate în faţa Comisiei Europene şi să nu existe blocaje în plăţi. Cred că acestea sunt obiective pe care atât Comisia, cât şi autorităţile de la Bucureşti, le împărtăşesc. Fondurile structurale și de coeziune sprijină creșterea economică și crearea de locuri de muncă pentru români, acestea jucând un rol capital în dezvoltarea economică și socială sustenabilă a României.

România trebuie să accelereze ritmul absorbției fondurilor europene, iar aici niciun minut nu e de pierdut. Pentru că orice întârziere generează un risc important asupra propriei economii. Am mers în România cu convingerea că aceste idei sunt împărtăşite de autorităţile române.

Am avut o agendă încărcată, plină de întâlniri şi evenimente interesante, la care mi-a făcut plăcere să particip. Joi, 5 mai, am participat la seminarul ,,Simplificarea Fondurilor structurale şi de investiţii europene”, organizat la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Seminarul a fost dedicat, aşa cum sugerează şi numele, eforturilor de a elimina complicaţiile întâlnite în procedurile şi formalităţile aplicaţiilor pentru fonduri europene. Există o dorinţă din partea beneficiarilor de a avea mai puţină birocraţie şi mai multă eficienţă, o dorinţă pe care şi eu o împărtăşesc. De aceea am înfiinţat un Grup de experţi independenţi care să realizeze procesul de simplificare. Desigur, acesta nu a fost decât un prim pas şi munca trebuie continuată. De asemenea, avem nevoie de un acord politic la nivelul instituţiilor UE şi mă bucură faptul că simplificarea este un punct important pe agenda Parlamentului European. Desigur, aceasta nu înseamnă că autorităţile naţionale trebuie să rămână în expectativă. Am încurajat, şi de aceasta data, eforturile susţinute pentru a îmbunătăţi absorbţia fondurilor puse la dispoziţie.

ROMANIA CRETU

Prânz de lucru cu Vasile Dîncu, vice prim-ministru şi ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în Bistriţa, România, 6 mai 2016.

Mă bucură întotdeauna să văd rezultatele proiectelor pe care autorităţile române, fie ele de orice nivel, împreună cu actorii locali şi regionali, le obţin cu sprijinul acestor fonduri. În cadrul vizitei de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa Năsăud am fost martora beneficiilor finanţării într-un sector de mare importanţă pentru toţi românii. O clădire ce a fost dată în folosinţă în 1969, Centrul de îngrijire ambulatorie integrată din cadrul Spitalului Județean de Urgență Bistriţa Năsăud, a fost recent modernizată. Un astfel de proiect ne arată pe ce trebuie să punem accent în continuare. Cred că investiţia în sănătate şi în grija pentru copii reprezintă decizii corecte, înţelepte, de care o Românie solidară, o Românie europeană are nevoie. Proiecte de acest tip sunt esenţiale pentru a le da românilor mai multă demnitate şi a le asigura o anumită calitate a vieţii.

ROMANIA CRETU

Vizită la un proiect finanţat de UE, Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa, 6 mai 2016.

Vizita mea în România a coincis cu o zi importantă pentru Europa – 9 mai. Aceasta este o aniversare a Uniunii Europene, o sărbătoare a păcii şi unităţii ce a devenit, din fericire, şi o sărbătoare pentru România. Am participat la recepţiile organizate de Administraţia Prezidenţială şi de Reprezentanța Comisiei Europene în România cu ocazia Zilei Europei. Contează foarte mult pentru mine faptul că românii sunt ataşaţi proiectului european, că înţeleg care sunt beneficiile şi responsabilităţile apartenenţei noastre la UE.

Recepţia organizată de Reprezentanţa CE în România

Recepţia organizată de Reprezentanţa CE în România cu ocazia Zilei Europei, 9 mai 2016, Bucureşti.

Uniunea Europeană a creat un climat de siguranţă pentru toţi cetăţenii europeni şi acesta rămâne un deziderat la baza căruia continuăm să construim. Am subliniat în discursul meu faptul că lupta împotriva inegalităților, eforturile de a reduce polarizarea în Europa, de a oferi șanse concrete de dezvoltare regiunilor sărace rămân obiective cruciale. Iar România, ca țară membră cu drepturi depline a Uniunii Europene, merită sprijin total pentru a merge într-o direcție de prosperitate pentru cetățenii săi.

Dezideratul prosperităţii este unul care se află la baza fondurilor făcute disponibile de Uniunea Europeană. Din păcate, în România ne confruntăm cu probleme în absoarbţia acestor fonduri. Le-am transmis din nou autorităţilor române, premierului, noului ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, îngrijorarea mea cu privire la întârzierile înregistrate în implementarea noii perioade de programare. România are nevoie de fondurile europene pentru a genera creștere economică și pentru a crea noi locuri de muncă, iar autoritățile române trebuie să depună eforturi mai susţinute pentru a dinamiza absorbția fondurilor europene. În pofida întârzierilor și a sincopelor, România are în continuare mari șanse să recupereze decalajele de dezvoltare, iar Comisia Europeană rămâne alături de România în acest efort.

Despre vizita în România: un succes pentru repornirea absorbției fondurilor europene și o plăcere deosebită să mă întorc acasă!

Mă bucur foarte mult că am avut ocazia să mă întorc în România cu ocazia vizitei oficiale de joi și vineri. Am venit cu o agendă plină de evenimente și întâlniri, dar totodată cu o plăcere deosebită știind că mă întorc pentru scurt timp acasă și voi avea ocazia să îmi revăd foștii colegi și prieteni. Dincolo de impresia personală pe care zilele acestea mi-au lăsat-o, cred că am îndeplinit toate obiectivele pe care le aveam în rol de comisar pentru politică regională și am făcut importanți pași înainte pentru relația sprijin și colaborare între Comisia Europeană și România.

Fondurile structurale și de investiții reprezintă o sursă principală de finanțare pentru proiectele publice care asigură dezvoltarea României. Ele reduc pe termen lung efectele decalajelor economice față de alte state din Uniunea Europeană, ajutând la crearea de noi locuri de muncă, la modernizarea infrastructurii, la modernizarea sistemelor de Sănătate și de Educație și la sporirea potențialului de creștere al țării noastre. Astfel, este important ca 2016 să nu fie un an pierdut din punct de vedere al absorbţiei fondurilor europene, pentru că ritmul de îmbunătățire a vieții cetățenilor români depinde direct de performanțele noastre în domeniu.

Aceasta este convingerea cu care am întreprins în perioada 3-4 martie vizita oficială în România, unul dintre obiectivele mele strategice fiind să dau un semnal de sprijin autorităților naționale care supervizează proiectele de dezvoltare finanţate din fonduri europene. Iar în acest sens, consider că am avut discuții foarte utile cu Președintele Klaus Iohannis, cu vicepremierul Vasile Dîncu și cu ceilalți membrii ai Guvernului și autorităților locale cu care am avut întrevederi. Închei așadar prima mea vizită din 2016 în România având încredere în faptul că am găsit soluții de durată pentru problemele ce afectează absorbţia acestor fonduri în regiunile mai puţin dezvoltate.

Agenda mea a fost una încărcată, dar plină de evenimente și întâlniri interesante, la care am participat cu plăcere! Joi, 3 martie, la începutul vizitei mele am participat la deschiderea conferinței „Evaluarea impactului Programului Operațional Regional 2007-2013”, alături de vicepremierul și ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Vasile Dîncu, de actualul ministru al fondurilor europene Aura Răducu, de foști miniștri ai Dezvoltării și de specialiștii din domeniu cu care colaborez cu toată deschiderea și bunăvoința.

Visit by Corina Creţu, Member of the EC, to Bucharest

Discurs la conferința „Evaluarea impactului Programului Operațional Regional 2007-2013

Conferinţa a marcat sfârșitul perioadei de implementare 2007-2013 cu o absorbție de circa 74% (peste 2,8 miliarde euro din Fondul European de Dezvoltare Regională) la finalul anului trecut, un rezultat bun ținând cont de întârzierile inițiale. Știu că unele mesaje pe care le-am transmis au fost percepute într-o cheie critică, dar toate au avut un rol cât se poate de pozitiv pentru țară: vreau să colaborăm mai strâns, să ne mobilizăm mai bine, să devenim una dintre țările care folosesc cel mai eficient sprijinul oferit de Comisia Europeană!

Pentru a încuraja autoritățile să evite greșelile din trecut am lansat în România proiectul-pilot „Regiuni mai puțin dezvoltate”, din care fac parte regiunile Nord-Est şi Nord-Vest ale țării, care are drept scop utilizarea expertizei cumulate pe parcursul anilor trecuți pentru a sprijini autoritățile locale să îmbunătăţească absorbţia și să investească în proiecte folositoare pentru cetățeni. Iniţiativa permite Comisiei să colaboreze mai strâns cu responsabilii de pe plan local pentru a identifica problemele de ordin structural care împiedică sau încetinesc dezvoltarea acestor regiuni.

Am participat la ambele evenimente de joi alături de vicepremierul Vasile Dîncu, căruia îi mulțumesc pentru primirea călduroasă în țară și pentru tot sprijinul acordat. Suntem la începutul unei noi perioade de programare (2014-2020), iar în acest context cred că este foarte important să avem o cât mai bună colaborare între Comisia Europeană și Guvernul României. Punerea în aplicare a programelor strategice trebuie să fie o prioritate absolută pentru ambele părți, iar acest lucru este posibil doar dacă învățăm din experiența precedentului ciclu financiar european și ne îmbunătățim performanțele.

Visit by Corina Creţu, Member of the EC, to Bucharest

Împreună cu Vasile Dîncu, vice prim-ministru și ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

Ştiu că o prea mare parte din populația României încă se luptă cu sărăcia și este departe de standardul de viață occidental. Dar avem un potenţial de creştere extraordinar pe care vreau să îl punem în valoare! Am discutat despre acest aspect și în cadrul întrevederii de vineri cu preşedintele Klaus Iohannis și am subliniat că Educația și Sănătatea sunt, în mod special, priorități de investiții europene – cele două domenii au alocate împreună circa 500 de milioane de euro pentru perioada 2014-2020. Din acest motiv am pus accent în cadrul mesajelor pe care le-am transmis pe importanța modernizării unităților de învățământ, construcției de creșe în mediul rural, precum și pe construcția celor trei spitale regionale la standarde europene în România, care au la dispoziție o finanțare de 150 de milioane de euro. Alături de acestea, pentru următorii ani sunt prevăzute alte circa 280 de investiţii pentru unităţi sanitare şi ambulatorii de specialitate în sate şi oraşe, cât şi pentru 35 de unităţi de urgenţă în cadrul spitalelor judeţene. Planurile există, dar trebuie să progresăm în privința execuției!

De altfel, mi-am încheiat vizita în România vizitând Institutul Național de Endocrinologie „C. I. Parhon”, care a beneficiat pe parcursul ultimilor 3 ani de o asistență financiară din partea Comisiei Europene de circa 36,6 milioane de lei pentru proiectul „Laboratorul de cercetare Moleculară, Celulară și Structurală Endocrinologie – ENDOCED”. Este un exemplu pentru modul în care a reușit să se modernizeze și să dezvolte rețeaua de cercetare care este atât de necesară pentru domeniul sanitar, un proiect care va contribui concret la îmbunătățirea vieții oamenilor.

Visit by Corina Creţu, Member of the EC, to Bucharest

Vizită la Institutul Național de Endocrinologie C. I. Parhon

În concluzie, am certitudinea că toate strategiile de dezvoltare ale României trebuie însoțite de proiecte mature și de calitate, iar investițiile și inițiativele de atragere a finanțărilor europene trebuie să aibă la bază cât mai multă stabilitate și muncă, nu controverse. 2016 este un an plin de oportunități, iar dacă vom reporni absorbția fondurilor europene putem continua ritmul de dezvoltare bun din ultimii ani.

Modificarea proiectului de cercetare „Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics” (ELI-NP)

Visit by Corina Creţu to Bucharest

Photo credit: Vizită la șantierul de construcții IFIN-HH, 08/11/2014

Am aprobat săptămâna aceasta modificarea proiectului de cercetare „Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics” (ELI-NP), care se derulează la Măgurele, în România.

Decizia mea vizează în principal aprobarea unui nou calendar în ceea ce privește realizarea lucrărilor de construcție și instalarea echipamentelor necesare; includerea unor lucrări de construcții auxiliare în a doua fază de implementare; precum și achiziționarea unor echipamente suplimentare destinate activităților de cercetare științifică.

Este o decizie importantă, cred eu, pentru că este vorba de un proiect însemnat pentru România, pentru cercetarea științifică din țară. În același timp, este important ca acesta să se deruleze fără sincope pentru că este un foarte bun exemplu despre ce poate face România cu fondurile REGIO. Și aș vrea să reamintesc că este un proiect unic în Europa: realizarea unei instalații cu fascicule laser și gama, care va beneficia de tehnologii de ultimă generație, cu ajutorul cărora va putea fi studiat impactul radiației electromagnetice foarte intense asupra materiei.

Decizia de amendare a proiectului ELI-NP se referă la lucrările prevăzute a fi realizate în cadrul primei faze de implementare. Aceasta este cuprinsă pentru finanțare în perioada de programare 2007-2013, cu o valoare totală a cheltuielilor eligibile de 136,4 milioane de euro, din care 116,3 milioane de euro (85%) provin din Fondul de dezvoltare regională.

Proiectul major ELI-NP face parte din Programul Operațional Competitivitate pentru asistență structurală și se derulează prin Fondul european de dezvoltare regională. Implementarea proiectului ELI-NP a fost împărțită în două faze încă de la debutul acestuia.

Faza a doua a proiectului de cercetare ELI-NP este prevăzută a fi finalizată în 2018 și are o valoare totală a cheltuielilor eligibile de 174,5 milioane euro, din care 148 milioane de euro provin din Fondul european de dezvoltare regională.

Reamintesc doar faptul că „Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics” este un proiect de cercetare pan-european, găzduit de Republica Cehă, România și Ungaria, al cărui scop este să promoveze cercetarea națională și europeană prin crearea unei infrastructuri de cercetare de reputație internațională, deschisă specialiștilor din mediul științific universitar și privat, precum și din mediul întreprinderilor.

Comisia Europeană anunță continuarea Grupului de acțiune pentru Irlanda de Nord

Press point of Corina Creţu on the occasion of the signature of the PEACE programme

Corina Cretu, Emma Pengelly , Jennifer McCann, Declan Kelleher

La data de 14 ianuarie, m-am întâlnit cu doi dintre miniștrii Irlandei de Nord pentru a discuta despre continuarea activității Grupului de acțiune pentru Irlanda de Nord (Northern Ireland Task Force). Acesta va ajuta regiunea să beneficieze la maxim de politicile, programele și proiectele existente la nivelul UE; să participe mai activ în procesul politic al Uniunii; cât și să contribuie la procesul de consolidare a păcii și reconcilierii. Comunicatul de presă al Comisiei Europene oferă mai multe detalii.
La fel, mă bucur că am participat la semnarea programului PEACE IV pentru Irlanda și Irlanda de Nord. Programul urmăreşte consolidarea progresului către o societate a păcii şi stabilităţii şi promovarea reconcilierii în Irlanda de Nord şi Regiunea de graniţă a Irlandei. Urmăriți declarațiile de presă privind semnarea acestui program aici.

România a folosit integral fondurile europene alocate prin Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune

Astăzi, la Bruxelles, m-am întâlnit cu delegația Ministerului Fondurilor Europene din România, condusă de ministrul Aura Carmen Răducu.  Principalele teme de discuție au vizat situația implementării proiectelor din perioada de programare 2007-2013, finanțate prin Politica de Coeziune; prioritățile României pentru anul 2016, în vederea implementării cu succes a programelor din pe

Aura Carmen Raducu, to the left,  & Corina Creţu

Aura Carmen Raducu, to the left, & Corina Creţu

rioada 2014-2020 și includerea României în proiectul pilot privind dezvoltarea regiunilor.

În 2015, România a reușit să folosească integral fondurile europene alocate prin Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune. Implementarea proiectelor finanțate prin Politica de Coeziune din perioada de programare 2007-2013 în România, ca nou stat membru al Uniunii Europene, a avut un start slab, dar progresele au fost vizibile în a doua parte a perioadei. Aceasta am apreciat în special la întâlnirea de astăzi cu ministrul Fondurilor Europene din România.

La fel, sunt mulțumită de faptul că, în urma măsurilor propuse de Grupul de lucru pentru o mai bună implementare pe care l-am inițiat anul trecut, România a reușit să evite, în 2015, dezangajarea sumei de 1 miliard de euro, pe care țara a avut-o la dispoziție prin Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune. Grupul de lucru pentru o mai bună implementare a avut peste 30 de întâlniri cu autoritățile române în 2015, în urma cărora s-au stabilit planuri de acțiune pentru programele de Mediu, Transport, Competitivitate și pentru Programul Operațional Regional. Au fost identificate 80 de proiecte care urmează să fie fazate și ne așteptăm ca România să trimită la începutul acestui an mai mult de 40 de solicitări de modificare de proiecte, tocmai ca urmare a acceptării fazării. Totodată, Comisia Europeană a aprobat până în prezent 7 proiecte majore de transport retrospective sau alternative pentru România, în valoare de 776 milioane de euro, iar alte 5 proiecte din cadrul Programului Operațional de Transport, în valoare de peste 190 de milioane de euro, sunt în evaluare la nivelul Comisiei.

Acum, însă, este important ca România să aloce resurse financiare și umane necesare finalizării în condiții cât mai bune a programelor din 2007-2013 și demararea celor din perioada bugetară 2014-2020. La fel ca orice alt stat membru al Uniunii Europene care a experimentat pentru prima oară finanțarea europeană, România a avut nevoie de timp pentru a se adapta provocărilor. Cu toate acestea, rezultatele investițiilor realizate în țară în perioada 2007-2013, prin Politica de Coeziune, sunt bune. Au fost create peste 8.100 de noi locuri de muncă, dintre care mai bine de 600 în domeniul cercetării, iar mai mult de 1.250 de IMM-uri au beneficiat de granturi directe. Totodată, au fost îmbunătățite semnificativ infrastructura de transport și accesibilitatea, prin construcția a 124 de km de autostradă și reabilitarea a peste 900 de kilometri de drumuri naționale. Banii europeni au mai fost folosiți pentru modernizarea a 400 de spitale, școli și alte infrastructuri sociale, precum și pentru asigurarea de servicii la standarde europene în aceste domenii.

Tot la întâlnirea de astăzi cu delegația Ministerului Fondurilor Europene din România, am recomandat să se acorde atenție sporită demarării la timp a implementării noii perioade de programare 2014-2020, precum și să se stabilească mecanisme eficiente de monitorizare. Mai mult chiar, îndeplinirea condiționalităților ex-ante în domeniul achizițiilor publice, al managementului deșeurilor, al infrastructurii de sănătate și al Master Planului de transport este de maximă importanță pentru România. Iar elementele cheie care vor influența implementarea programelor noii perioade sunt nivelul de pregătire al administrației publice și buna guvernanță.

În final, sper foarte mult ca în scurt timp să fie demarat proiectul pilot pentru dezvoltarea regiunilor, propus recent de DG REGIO. Două regiuni din România, cea de Nord-Est și Nord-Vest, alături de alte două din Polonia, au fost incluse în proiect. Acesta care urmărește să identifice și să analizeze factorii care duc la decalaje sistemice în dezvoltarea regiunilor, precum și să găsească soluții pentru îmbunătățirea performanțelor acestora în privința folosirii fondurilor europene.

N.B.: Pentru perioada 2007-2013, Comisia Europeană a pus la dispoziția României, prin fondurile Politicii de Coeziune, 19,7 miliarde de euro. Alocările pentru perioada de programare 2014-2020 se ridică la 22,4 miliarde de euro prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune, la care se adaugă 106 milioane de euro prin Inițiativa pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Alte 8 miliarde de euro din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală sunt destinate dezvoltării sectorului agricol și zonelor rurale. Iar alocările pentru Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime sunt, pentru aceeași perioadă, de 168 de milioane de euro.

Despre candidatura lui Victor Ponta

Decizia lui Victor Ponta de a se angaja în lupta pentru alegerea noului Președinte al României este una pe care o salut, pentru că România are nevoie de o schimbare la vârful statului. Nu este vorba doar de o persoană, ci de un mod de a face politică și, mai ales, de raportare la instituții și la cetățeni.

Știu că nu a fost o decizie ușoară, însă Victor Ponta are un puternic simț al responsabilității, în primul rând față de cei care și-au pus speranțele în decembrie 2012 în USL. Programul acestei construcții politice trebuie dus mai departe, iar PSD trebuie să se angajeze acum cu toate forțele sale, alături de partenerii de guvernare, în sprijinirea candidaturii lui Victor Ponta. Suntem un partid puternic și avem un candidat puternic, recomandat în primul rând de rezultatele guvernării.

Românii vor înțelege cu siguranță că această campanie este dincolo de obișnuita dispută stânga – dreapta. Președintele României trebuie să dovedească un lucru esențial: că are capacitatea de a construi un consens în jurul marilor proiecte ale țării, că poate dialoga cu toate forțele politice, precum și cu societatea civilă, cu toți actorii economici și sociali.
Victor Ponta poate reda instituției Președintelui autoritatea și credibilitatea pierdute în acești zece ani ai celor două mandate eșuate ale lui Traian Băsescu. Cred sincer că poate fi Președintele de care avem nevoie, cu adevărat al tuturor românilor!

Ucraina între pace și război

Sunt profund întristată de tragedia din Ucraina și vreau, înainte de orice, să transmit sincerele mele condoleanțe rudelor și apropiaților celor care au pierit ca urmare a prăbușirii avionului companiei malaeziene. Este un act laș, care nu servește nicio cauză și care nu poate fi justificat în niciun fel. Cei care au tras asupra avionului, indiferent cărei tabere aparțin, trebuie să ajungă în fața justiției și să dea socoteală pentru crima lor.

Acum este esențial ca părțile aflate în conflict să permită o anchetă internațională cât mai completă și să coopereze cu toate organismele implicate în anchetarea acestei tragedii aeriene. Rolul principal în anchetă revine statului ucrainean, prin instituțiile și agențiile specializate. Separatiștii din estul Ucrainei au obligația de a permite accesul echipelor de anchetă la locul catastrofei, fără niciun fel de condiții.

Am sperat – și nu sunt singura – că alegerile prezidențiale din Ucraina, din 25 mai, vor deschide calea unei soluții pașnice a conflictului. Din păcate, în loc de soluții, ma tem ca avem parte de o escaladare a conflictului.

Federația Rusă are obligația morală să contribuie la degajarea unei soluții pașnice, folosind influența pe care o are asupra liderilor separatiști. Dacă vrea să dovedească faptul că acționează cu bună-credință, acum are prilejul s-o facă, facilitând ancheta și, în același timp, dialogul separatiștilor cu puterea legitimă de la Kiev.

Ucraina se află pe muchie de cuțit, între pace internă și război civil generalizat. Uniunea Europeană și aliații săi americani și-au asumat partea lor de responsabilitate în rezolvarea acestui conflict, ajutând Kievul să treacă peste greutățile în plan economic și social. Federația Rusă trebuie să procedeze la fel. Este în interesul tuturor să avem o Ucraină suverană și integră, în care toate grupurile etnice să se simtă în siguranță. Nu putem accepta repetarea tragediei iugoslave în Ucraina.

Toate gândurile noastre se îndreaptă către familiile victimelor din avionul prăbușit și sper să aibă tăria să treacă peste această grea încercare. Este obligația noastră să ne asigurăm că astfel de evenimente tragice nu se vor repeta, că oameni nevinovați nu vor mai cădea pradă violenței și actelor iresponsabile!

Printre prioritatile Presedintiei italiene a Consiliului se regasesc si prioritatile noastre, ale romanilor

italian_presidency_parliamentFie ca ne referim la teme precum migratia si mobilitatea fortei de munca, la problema ocuparii fortei de munca sau la teme precum egalitatea de gen si lupta impotriva discriminarii, prioritatile Presedintiei italiene a Consiliului sunt, din multe puncte de vedere, si prioritatile noastre, ale Romaniei.

Concordanta dintre prioritatile anuntate de Italia si actiunile intreprinse deja sau avute in vedere de Romania, in plan intern, nu poate decat sa ne bucure.

Ma refer, de exemplu, la rata ridicata a somajului si a inactivitatii, in special in randul tinerilor, din plan european. Faptul ca Presedintia italiana va depune eforturi pentru punerea in aplicare a strategiei UE de ocupare a fortei de munca, axata pe instrumente cum ar fi Initiativa de Ocupare a Fortei de Munca pentru Tineret si Garantia pentru Tineri, reprezinta un pas suplimentar in directia corecta, pe axa actionala necesara in acest moment in Europa. Subliniez acest punct, pentru ca instrumentele europene sunt implementate, deja, si de catre Guvernul Ponta, tocmai cu scopul de a stimula crearea de noi locuri de munca tintind, implicit, reducerea somajului.

Tot la acest capitol, cresterea mobilitatii fortei de munca de inalta calitate – o tema-cheie a Presedintiei – vizeaza in mod direct multi dintre tinerii (dar nu numai!) romani. Acestia vor primi, astfel, un sprijin suplimentar pentru a munci, la nivel inalt, in concordanta cu pregatirea lor teoretica si practica, in orice tara membra UE. Atat timp cat procesul va duce la o „circulatie a creierelor”, in cadrul caruia Romania sa beneficieze de pe urma acestui proces, consider ca este o directie buna de actiune. O acumulare de experienta profesionala intr-un stat membru, care poate fi ulterior implementata si in Romania poate forma noua generatie de specialisti de care tara noastra are nevoie.

La fel de important, in opinia mea, este faptul ca problema de gen va fi urmarita ca una dintre prioritati in politicile si evaluarea actiunilor de responsabilitate sociala si de impact. Alaturi de consolidarea luptei impotriva discriminarii, inclusiv printr-un accent pus asupra incluziunii romilor, Presedintia italiana asuma o serie de directii de actiune care vor veni in sprijinul multor cetateni si cetatene din Romania.

Atat Italia, cat si Romania au in acest moment la conducerea guvernelor nationale doi premieri tineri, pe Matteo Renzi si Victor Ponta.

Energia si deciziile politice ale celor doi, puse in contextul acestor prioritati ale Presedintiei italiene, sunt argumente care ma fac sa cred ca, in urmatoarele luni, Europa si Romania se vor face pasi in directia stimularii mobilitatii fortei de munca, a identificarii de solutii concrete problemei ocuparii fortei de munca, a promovarii egalitatii de gen si combaterii discriminarii. Trebuie sa credem intr-un alt fel de viitor european in care Romania va fi, intr-adevar, o tara puternica in Europa.

Pe langa aceste prioritati anuntate, noi, PSD, vom face eforturi in Parlamentul European sa impunem pe agenda institutiilor UE si tema combaterii extremismului si asigurarii ca libera circulatie a fortei de munca nu va fi in niciun caz afectata sub impactul extremistilor.

Asa cum a spus si premierul Victor Ponta chiar astazi, romanii nu sunt europeni de rang secund. Daca suntem cetateni europeni egali, atunci trebuie sa respectam cu totii aceasta egalitate, indiferent de tara din care provenim. Noi ne vom bate pentru acest principiu.

Foto: neurope.eu

Când retorica agresivă naşte violenţă fizică

Constat cu îngrijorare că, la aproape o lună de la alegerile europarlamentare,pericolul extremist creşte în intensitate în state membre ale Uniunii Europene precum Marea Britanie sau Franţa. Nu ne mai referim exclusiv la o escaladare a tensiunilor din spaţiul public generate de o retorică electorală.

Pericolul extremist a trecut la un alt nivel, care nu mai are nicio legătură cu alegerile naţionale sau europene.

La nivelul populaţiei britanice, aşa cum arată studiul anual al Atitudinilor Sociale ale Britanicilor, există un «efect UKIP» care constă în stimularea unor atitudini anti-imigraţie. Informaţiile şi statisticile oficiale ale autorităţilor britanice, cele care arată că, în realitate, imigranţii nu vin în Marea Britanie pentru beneficii, imigraţia fiind bună pentru economia britanică, nu ajung la cetăţeni. Chiar dacă realitatea contrazice minciunile celor din UKIP, un sfert dintre britanici cred în prezent că imigranţii vin în ţara lor pentru beneficii, iar 77% dintre aceştia vor reducerea imigraţiei. Acesta este rezultatul retoricii toxice şi iraţionale a UKIP, fiind o situaţie extrem de gravă.

În acelaşi timp, retorica extremistă nu poate să nu fie pusă în legătură cu incidentul din Franţa, în care un adolescent român a fost atacat brutal.

Cât timp politicienii extremişti din Europa vor continua retorica agresivă, iraţională, acest tip de violenţe se vor răsfrânge şi asupra unora dintre europeni.

Este nedrept şi periculos ceea ce se întâmplă, iar rolul nostru, al României, într-un climat din ce în ce mai tensionat este acela de a-i îndemna pe toţi să oprească violenţa, să asculte argumentele raţionale şi a ţine cont de statisticile oficiale care arată că românii contribuie la economiile ţărilor europene în care aleg să muncească.