Vizită oficială în Republica Moldova

În cadrul vizitei oficiale, pe care am efectuat-o în Republica Moldova, la Chișinău și Ungheni în perioada 17-21 mai, m-am întâlnit cu dl. Pavel FILIP, prim-ministrul Republicii Moldova, dl. Liviu VOLCONOVICI, ministrul Agriculturii, Dezvoltării regionale și Mediului, și cu dl. Iurie LEANCĂ, Viceprim-ministru pentru Integrare Europeană, cât și cu reprezentanți ai societății civile, partidelor politice și mediului de afaceri.

Un mesaj important în cadrul vizitei pe care am efectuat-o în Republica Moldova, a fost că Uniunea Europeană își menține angajamentul de a consolida relația politică, precum și integrarea economică a Republicii Moldova, printr-o colaborare strânsă în baza Acordului de Asociere.

A fost în egală măsură important, în cadrul vizitei în Republica Moldova, să dau asigurări autorităților naționale că toate eforturile depuse până acum de Republica Moldova în ceea ce privește reformele structurale sunt apreciate la Bruxelles și că Uniunea Europeană va continua să sprijine Republica Moldova pentru a-și urma destinul european.

Vizita mea s-a concentrat însă, în special, pe modul în care politica de coeziune, în special prin intermediul Strategiei UE pentru regiunea Dunării și programele de cooperare transfrontalieră pot oferi sprijinul necesar dezvoltării regionale și creșterii economice în Republica Moldova.

 

Într-adevăr, Republica Moldova se confruntă cu o serie de provocări, inclusiv cu un decalaj major de dezvoltare între Chișinău și restul regiunilor. Cred că o politică de dezvoltare regională puternică este o componentă importantă a reformelor structurale necesare în Republica Moldova și consider că modelul UE poate servi drept sursă de inspirație pentru politica regională a acesteia.

De asemenea, în cadrul vizitei oficiale în Republica Moldova, am ajuns și la Ungheni unde am avut onoarea de a deschide oficial Orășelul European Ungheni 2018.

A fost un moment emoționant pentru mine să mă întâlnesc cu locuitorii din Ungheni și să văd interesul lor real pentru calea europeană a Republicii Moldova.

La fel de important este și sprijinul pe care îl acordăm cooperării dintre Republica Moldova și regiunile învecinate, de la granița cu România.

Avem deja rezultate concrete ale acestei cooperări, unde UE a susținut până acum construirea unei conducte de gaze între Iași și Ungheni. Aceasta a avut ca scop creşterea gradului de securitate energetică atât pentru Republica Moldova, cât și pentru partea de est a României, prin diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze. Totodată, UE a sprijinit deja 5.000 de întreprinderi, ceea ce a dus la crearea a peste 1.500 de noi locuri de muncă. Iar pentru a facilita oportunitățile de afaceri au fost înfiinţate 8 incubatoare de afaceri în toată țara, dintre care unul este la Călărași, în apropiere de Ungheni.

UE asigură, de asemenea, finanțare pentru centura ocolitoare a orașului Ungheni, ca parte a unui program național de reabilitare a drumurilor, facilitând legătura dintre Chișinău – Ungheni – Sculeni – frontiera cu România, care ar putea să devină un drum simbolic ce leagă Republica Moldova de UE. Aproximativ 30 km de drumuri naționale au fost deja reabilitate cu finanțare de 100% din partea UE, iar construcţia unei centuri în jurul municipiului Bahmut va începe în acest an, tot cu 100% fonduri UE. Luând în considerare, de asemenea, activitatea desfăşurată de băncile partenere ale UE (BERD & BEI), aproximativ 700 km de drumuri vor fi reabilitate în Republica Moldova datorită sprijinului UE.

Uniunea Europeană investeşte masiv și în proiecte în domeniul energiei în toate regiunile Moldovei. 5 municipalităţi (Ocnița, Orhei, Cantemir, Călărași şi Feștelița) beneficiază deja de sprijin financiar semnificativ pentru a îmbunătăţi eficienţa energetică a clădirilor publice, pentru modernizarea sistemelor de iluminat public, precum și pentru dezvoltarea de tehnologii de energie regenerabilă.

În ceea ce privește programul actual de cooperare transfrontalieră România – Republica Moldova, acesta este finanțat cu peste 80 de milioane de euro prin Fondul European de Dezvoltare Regională și Instrumentul de Vecinătate. Pentru a impulsiona implementarea viitoarelor proiecte mari de infrastructură și interconectare din cadrul acestui program, cred că este nevoie de formarea unui grup comun de lucru între părți. Cu sprijinul experților Comisiei Europene, acest grup de lucru România – Republica Moldova, ar urma să armonizeze planificarea investițiilor și mai apoi să monitorizeze implementarea proiectelor, care vor aduce mai aproape Republica Moldova de UE.

Totodată, am încurajat autoritățile de la Chișinău să continue participarea activă a Republicii Moldova – ca partener egal, alături de alte 13 state – în cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, pe o serie de subiecte de interes comun, dintre care unele sunt relevante pentru Acordul de Asociere, cum ar fi sectorul apei și politica pieței muncii.

 

 

 

În vizită oficială în Italia

 

A fost un moment deosebit să fiu alături de Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, Vicepreședintele Comisiei Europene, Maros Sefcovici si Primarul orașului Florența, Dario Nardella, cu ocazia conferinței privind Starea Uniunii 2018, organizată de Institutul Universitar European din Florența.

 

În cadrul acestei vizitei oficiale în Italia, desfășurată la Roma și Florența- am avut întâlniri cu dna Virginia Raggi, primarul orașului Roma, capitala Italiei, și cu dl. Nicola Zingaretti, președintele regiunii Lazio cu care am discutat despre modul în care investițiile cu finanțare europeană din prezent creează premizele unei politici de coeziune puternice în viitor.

 

În a doua parte a vizitei, am susținut un discurs pe tema solidarității europene și a bugetului UE în cadrul conferinței despre Starea Uniunii 2018, organizată de Institutul Universitar European din Florența. Am subliniat că politica regională este cea mai puternică expresie a solidarității europene, fiind principala politică de investiții a Europei.

De asemenea, am fost onorată să pot avea privilegiul unei întâlniri cu Papa Francisc în Vatican, pe care îl apreciez pentru latura sa umană, apropierea față de oameni și mesajul său de       pace și   compasiune față de cei care au cea mai mare nevoie de o mână de ajutor. A fost un moment unic și extrem de emoționant.

 

Emmanuel Macron, Jean-Claude Juncker şi Corina Creţu, împreună în Guyana Franceză

(adevarul.ro)

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, însoţit de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker şi de comisarul european pentru politici regionale , Corina Creţu, se vor afla  joi şi vineri în Guyana franceză, pentru a reafirma angajamentul Parisului afaţă de acest teritoriu francez de peste mări afectat din primăvară de un conflic social major.

 

Şeful statului francez le va spune locuitorilor din acest teritoriu francez că îşi va respecta angajamentele luate pentru a ieşi din acest conflict şi va examina, cu acest prilej, în special problemele legate de securitatea şi imigraţia ilegalădin Guyana, precizează Preşedinţia franceză, citată de Mediapart.

 „Aşteptările sunt foarte mari „, spune o sursă de la Elysée.” Preşedintele este preocupat şi de teritoriile de peste mări şi nu  fuge de dificultăţi. Dimpotrivă, încearcă să le rezolve, iar Guyana are multe dificultăţi”. Rata de omucidere în Guyana franceză este de zece mai mare decât cea din Hexagon, pe fondul jafurilor armate, a contrabandei cu droguri şi a exploatării ilegale

a aurului.

Teritoriul este, de asemenea, supus unei imigraţii ilegale foarte mari, pe care Emmanuel Macron speră să o reducă prin adoptarea unor măsuri în cadrul unui „plan de urgenţă”.

Pentru a pune capăt conflictului social, 23 de măsuri sunt puse în aplicare, inclusiv întăririrea poliţiei şi angajamentele financiare şi două treimi din cele 164 de măsuri sectoriale sunt angajate, precizează Elysée. Emmanuel Macron se va întâlni cu reprezentanţi ai jandarmeriei şi ai forţelor armate din Guineea, la Maripasoula, un oraş accesibil doar pe râu sau din aer, lucru ce simbolizează izolarea unei părţi din acest teritoriu .

   La doar două zile după prezentarea noii strategii europene pentru regiunile ultra-periferice, preşedintele Jean-Claude Juncker, împreună cu comisarul european pentru politică regională Corina Creţu, se vor afla în Guyana Franceză pentru a participa la Conferinţa preşedinţilor de regiuni ultra-periferice, alături de preşedintele Republicii Franceze Emmanuel Macron.

Joi după-amiaza, la Cayenne, preşedintele Juncker va vizita campusul universitar de la Troubiran, care a beneficiat de finanţare europeană prin intermediul politicii de coeziune.

Vineri, preşedintele Juncker şi comisarul Corina Creţu vor vizita proiecte finanţate cu fonduri europene şi vor avea discuţii cu reprezentanţi din domeniul prelucrării lemnului şi pescuitului, sectoare-cheie pentru economia locală. Tot în această zi, preşedintele Juncker, comisarul Creţu şi preşedintele Macron vor vizita centrul spaţial din Guyana, de la Kourou, şi se vor întâlni cu tinerii care fac stagii de formare profesională pe şantierul lansatorului spaţial european Ariane 6.

Un moment de răscruce pentru Europa, o şansă istorică pentru România

Am revenit în aceste zile în România pentru a da un impuls unei foarte necesare dezbateri naţionale care să contureze opţiunea românilor pentru viitorul continentului. Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a propus spre considerare cinci scenarii şi consider că este imperios ca a şasea ţară ca mărime din UE post-Brexit să îşi asume rolul conturării direcţiei de urmat. Trebuie să înţelegem că această dezbatere este despre Europa în care vrem să trăim, să muncim, să  învăţăm, să călătorim, să ne creştem copiii şi nepoţii.

Cohesion Policy alone won’t heal Europe, but Europe won’t heal without Cohesion Policy

Just before Christmas, New Europe asked me how I saw the year ahead. Europe is at a crossroad, was my first reaction. Then I thought that, rather than one, quite a few crossroads were ahead of us this year. Indeed, 2017 could be the year of all crossroads for Europe. The article is available online or in a slightly longer version here below.

Launch of a new financial instrument for Greece to make full use of EU funds

It was my fourth visit to Greece since I became the EU Commissioner’s for Regional Policy. And that visit had it all: signing financial agreements, meeting top Greek politicians and witnessing first-hand how Regional Policy funds do have an immense impact on the ground.

The biggest annual event for Europe’s Regional and Urban Policy: the European Week of Regions and Cities

The 14th European Week of Regions and Cities, which took place in the second week of October in Brussels, was particularly special for me as it was my second attendance at this traditional event so representative for Regional Policy.

Vizită în România, 29 septembrie – 3 octombrie 2016

Mi-a făcut plăcere să revin recent în ţară pentru o nouă vizită oficială, iar de această dată, am ajuns atât la Bucureşti, cât şi la Iaşi, în capitala Moldovei. Primul punct al vizitei în România l-a reprezentat întâlnirea la Bucureşti cu membrii comisiilor pentru Afaceri Europene din Parlamentul României, în cadrul căreia am discutat despre obiectivele și prioritățile Comisiei Europene pentru următoarele 12 luni.

Cohesion Policy: present in defining moments for Europe

Cohesion Policy is a history maker. Today’s Europe would not be the same without this policy that helped, for example, to level the disparities between Eastern and Western Germany or to contribute to the economic success of three Baltic countries.

First ever Slovak Presidency: a moment of opportunity at a crucial point for the EU

Today Slovakia took over the Presidency of the Council of the European Union, for which I would like to express my congratulations. It is an important moment for Slovakia as the country will hold the Presidency for the first time. Our Slovak friends come to lead the European Union in difficult times. The European project is at a time when it has to prove its resilience and I see the Slovak leadership as one to guide Europe through periods of concern.

Rezultatul referendumului din 23 iunie din Marea Britanie pune UE în faţa unei situaţii fără precedent, dar rămânem uniţi şi vom fi mai puternici după ce vom depăşi această nouă provocare

Este un moment greu pentru Uniunea Europeană, la fel cum, sunt convinsă, că este un moment dificil şi pentru o mare parte dintre cetăţenii Marii Britanii. Comisia Europeană a luat  notă cu regret de rezultatul referendumului,  însă, evident,  respectăm şi acceptăm această alegere. În faţa acestei provocări majore, rămânem solidari şi uniţi în jurul acestui proiect, cel mai important proiect politic din istoria Europei. Cu siguranţă, Uniunea celor 27 de state va continua!